2ac-401/24 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- instanta competenta sa examineze legalitatea actelor administrative in materie electorala variaza in functie de organul electoral emitent
2ac-401/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență
dintre Judecătoria Căușeni, sediul central și Curtea de Apel
Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Repeșciuc Grigore împotriva
Comisiei Electorale Centrale privind anularea hotărârii CECE
Căușeni nr. 10/1, nr. 10 din 18 octombrie 2024 și hotărârii CEC
nr. 3134 din 23 octombrie 2024,
(Dosarul nr. 2ac-401/24
NR. PIGD 2-24121283-01-2cc-28102024)
Instanța competentă să examineze legalitatea actelor administrative
în materie electorală variază în funcție de organul electoral emitent.
29 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Soluționând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria
Căușeni, sediul central și Curtea de Apel Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 octombrie 2024, Repeșciuc Grigore a depus la Judecătoria
Căușeni, sediul central acțiunea în contencios administrativ împotriva
Comisiei Electorale Centrale privind anularea hotărârii CECE Căușeni
nr.10/1, nr. 10 din 18 octombrie 2024 și hotărârii CEC nr. 3134 din 23
octombrie 2024 (f.d. 4-10).
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 a Judecătoriei Căușeni, sediul
central, s-a strămutat acțiunea în contencios administrativ depusă de
Repeșciuc Grigore, la Curtea de Apel Chișinău, care deține competența
materială și teritorială în temeiul art. 191 alin. (3) din Codul administrativ și
art. 98 alin. (1) pct. 2 din Codul electoral (f.d. 19-20).
Prin încheierea din 25 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
sesizat Curtea Supremă de justiție pentru soluționarea conflictului de
competență apărut între Judecătoria Căușeni, sediul central și Curtea de Apel
Chișinău. S-a suspendat procesul pornit la acțiunea în contencios
administrativ depusă de Repeșciuc Grigore împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind anularea hotărârii CECE Căușeni nr. 10/1, nr. 10 din 18
octombrie 2024 și hotărârii CEC nr. 3134 din 23 octombrie 2024. S-a
prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului
de competență apărut între Judecătoria Căușeni, sediul central și Curtea de
Apel Chișinău la examinarea ca instanță de fond a acțiunii în contencios
administrativ, depusă de Repeșciuc Grigore împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind anularea hotărârii CECE Căușeni nr. 10/1, nr. 10 din 18
octombrie 2024 și hotărârii CEC nr. 3134 din 23 octombrie 2024 (f.d. 29-
31).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 5 din Codul administrativ:
1
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 200 alin. (3)-(4) din Codul administrativ:
„Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11 din Codul administrativ:
„Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.
Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul
administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ
individual, nu sânt destinatarii acestuia.
Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este
un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr
determinat sau nedeterminat de perioade succesive.”
Art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță
acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu
se supun controlului de constituționalitate.”
Art. 91 alin. (3) din Codul administrativ:
„În sensul alin.(2), legalitatea actelor administrative ale organului electoral emitent,
precum și acțiunile/inacțiunile acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic
superior. După respectarea procedurii prealabile, decizia organului electoral emitent,
după caz, decizia organului electoral ierarhic superior în partea adoptării unei noi soluții
pe marginea cererii prealabile se contestă direct în instanța de judecată în a cărei rază
teritorială se află organul electoral respectiv.”
Art. 98 alin. (1) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată
competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
2
1) judecătoriile în primă instanță soluționează contestațiile împotriva
acțiunilor/inacțiunilor și a hotărârilor organelor electorale după efectuarea procedurii de
examinare a cererii prealabile.
2) Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță:
a1) contestațiile împotriva deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu
prevederile art. 68 alin. (51);
a) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a actelor administrative ale
Comisiei Electorale Centrale;
b) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a deciziilor Consiliului
Audiovizualului.”
Art. 1 din Codul electoral:
„organ electoral – organ care organizează desfășurarea alegerilor pentru
Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru autoritățile
administrației publice locale, a alegerilor regionale, precum și desfășurarea
referendumurilor.”
Art. 94 alin. (1) și (2) din Codul electoral:
„În calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat,
grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum
care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte
acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au
dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g). Funcționarii
electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au solicitat acreditarea
observatorilor pot depune contestații împotriva organului electoral care le-a aplicat
sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (6) și alin. (8). În aceste cazuri, legalitatea hotărârii
se contestă la organul electoral ierarhic superior.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În speța dedusă judecății, în mod prioritar reclamantul contestă
hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale orășenești
Căușeni nr. 10/1, nr. 10 din data de 18 octombrie 2024 „Cu privire la cererea
de înregistrare a domnului Repeșciuc Grigore în calitate de candidat la
funcția de primar, candidat independent”. Prin această hotărâre, Consiliul
Electoral al Circumscripției Electorale orășenești Căușeni a respins
înregistrarea domnului Repeșciuc Grigore ca și candidat la funcția de primar
pentru alegerile locale programate pe 17 noiembrie 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
articolul 98 alin. (1) din Codul electoral are un rol esențial în reglementarea
competențelor instanțelor judecătorești în ceea ce privește soluționarea
3
acțiunilor de contencios administrativ legate de activitatea organelor
electorale.
Astfel, legiuitorul subliniază importanța unei proceduri clare, rapide și
eficiente în soluționarea litigiilor electorale. Procesul electoral implică o
serie de drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul de a alege și de a fi ales, iar
litigiile care apar din activitatea organelor electorale trebuie soluționate într-
un termen rezonabil pentru a asigura o desfășurare corectă și echitabilă a
alegerilor.
Potrivit articolului 98 alin. (1) pct. 1) din Codul electoral, judecătoriile
sunt desemnate ca instanțe de fond pentru a soluționa contestațiile care au ca
obiect:
− Acțiunile sau inacțiunile organelor electorale, de exemplu, modul de
desfășurare a procesului electoral sau omisiunile autorităților
electorale (lipsa acțiunii atunci când aceasta era necesară), care pot fi
contestate de către persoanele afectate.
− Hotărârile organelor electorale, acestea sunt deciziile oficiale emise
de organele electorale, cum ar fi aprobarea listelor de candidați sau
stabilirea rezultatelor votului.
Obligativitatea procedurii prealabile înainte de sesizarea instanței de
judecată, prin adresarea la organul ierarhic superior, este o cerință
procedurală specifică în dreptul administrativ, dar aceasta nu modifică
instanța de judecată competență în soluționarea cauzei.
Procedura prealabilă joacă un rol important în contenciosul
administrativ electoral, oferind organului electoral ierarhic superior
posibilitatea de a corecta eventualele erori sau omisiuni fără a se ajunge la
instanță. Scopul acestei proceduri este de a încuraja soluționarea amiabilă a
litigiilor și de a evita supraîncărcarea sistemului judiciar cu cazuri care ar
putea fi soluționate la nivelul autorităților administrative.
Competența de a soluționa definitiv litigiul aparține, în continuare,
instanței de judecată desemnate de lege pentru contenciosul administrativ.
Procedura prealabilă este o condiție necesară pentru ca acțiunea să fie
admisibilă, dar nu transferă competența de soluționare a cauzei către altă
instanță, cu excepția cazului când conform art. 91 alin. (3) din Codul
electoral, se adoptă o nouă soluție pe marginea cererii prealabile. La caz, nu
s-a constatat adoptarea unei noi soluții pe marginea cererii prealabile.
4
Or, la data de 19 octombrie 2024, Repeșciuc Grigore a depus o cerere
prealabilă la Comisia Electorală Centrală, contestând hotărârea Consiliului
Electoral al Circumscripției Electorale Orășenești Căușeni nr. 10/1, nr. 10
din 18 octombrie 2024. În urma examinării acestei cereri, Comisia Electorală
Centrală, prin hotărârea nr. 3134 din 23 octombrie 2024, a respins cererea
prealabilă, menținând hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției
Electorale Orășenești Căușeni nr. 10/1, nr. 10 din 18 octombrie 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție indică că hotărârea
contestată are o destinație unică și după îndeplinirea ei, își va epuiza efectul.
Caracterul individual al unui act administrativ derivă din întrunirea
cumulativă a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz
individual în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea, sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă
că, soluționând cererea prealabilă depusă de Repeșciuc Grigore, în hotărârea
nr. 3134 din 23 octombrie 2024 „Cu privire la cererea contestația (cererea
prealabilă) nr. CEC-10ALN/1 din 19 octombrie 2024 a domnului Grigore
Repeșciuc”, Comisia Electorală Centrală a indicat în mod expres și corect că
aceasta poate fi contestată în decurs de 3 de zile de la data adoptării, la
Judecătoria Căușeni, sediul central (f.d. 18).
Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că la caz, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a constatat
competența Judecătoriei Căușeni, sediul central pentru examinarea acțiunii
depuse de Repeșciuc Grigore împotriva Comisiei Electorale Centrale privind
anularea actelor administrative.
Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță
de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru
ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața
căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța
trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de
drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție
este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului
5
de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane
la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în
fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este
înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de
competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Căușeni, sediul
central la examinarea și soluționarea acțiunii depuse de Repeșciuc Grigore
împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actelor
administrative.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 191, 200 alin. (3) și 230
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Căușeni, sediul central la examinarea
cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de chemare în
judecată depusă de Repeșciuc Grigore împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind anularea hotărârii CECE Căușeni nr. 10/1, nr. 10 din 18
octombrie 2024 și hotărârii CEC nr. 3134 din 23 octombrie 2024.
Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Repeșciuc Grigore împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind anularea hotărârii CECE Căușeni nr. 10/1, nr. 10 din 18
octombrie 2024 și hotărârii CEC nr. 3134 din 23 octombrie 2024, se remite
la Judecătoria Căușeni, sediul central.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6