3r-272/24 — anularea actului administrativ

La 22 decembrie 2023, Vacari Lidia a depus în instanța de contencios administrativ acțiune împotriva Primăriei Oclanda, prin care a solicitat anularea Dispoziției Primarului primăriei Oclanda, Cebotari Vladislav, cu nr.58 din 15.11.2023 „cu privire la demisia contabilului șef al primăriei” și restabilirea în funcția de contabil șef în cadrul primăriei Oclanda, funcție deținută până la emiterea dispoziției contestate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul central, corectată prin încheierea din 28 mai 2024, s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat Dispoziția Primarului Primăriei Oclanda, Cebotari Vladislav, cu nr.58 din 15.11.2023 „cu privire la demisia contabilului șef al primăriei”. S-a obligat Primarul Primăriei Oclanda, să emită actul administrativ favorabil în temeiul căruia să dispună restabilirea Lidiei Vacari, în funcția deținută până la încetarea raporturilor de serviciu. Solicitarea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă.

La 28 mai 2024, avocatul Cebotari Vitalii în interesele Primăriei s. Oclanda, r-nul Soroca, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 23 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul central.

Prin încheierea din 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel declarată de avocatul Cebotari Vitalii și Primarul Cebotari Vladislav în interesele Primăriei s. Oclanda, r-nul Soroca împotriva hotărârii Judecătoriei din 23 mai 2024 a Soroca, sediul Central, s-a declarat inadmisibilă.

La 29 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, avocatul Cebotari Vitalii în interesele Primăriei s. Oclanda, r-nul Soroca, a declarat recurs împotriva încheierii din 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii. 1

Consideră că instanța trebuia să acorde un termen pentru remedierea neajunsurilor identificate în cererea de apel, ceea ce ar fi garantat respectarea dreptului la acces la justiție.

A subliniat că, deși apelul inițial era nemotivat, acesta a fost depus în termen, iar instanța ar fi trebuit să emită o încheiere prin care să permită remedierea deficiențelor. Conform art. 233 și 234 din Codul administrativ, cererea de apel trebuie să conțină elementele esențiale prevăzute de lege, dar în caz de nerespectare, instanța trebuie să acorde posibilitatea rectificării.

Recurentul consideră că prin refuzul de a permite completarea cererii de apel, instanța a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Conform art. 232 din Codul administrativ: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis 2 încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

În conformitate cu art. 1101 din Codul administrativ: „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Conform art. 98 din Codul administrativ: „(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia. (2) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat conform art.46, notificările se adresează reprezentantului împuternicit imediat ce acesta sau persoana reprezentată prezintă o procură sau o împuternicire în baza semnăturii electronice în acest sens. (3) În cazul mai multor reprezentanți legali sau împuterniciți este suficientă notificarea unuia dintre ei. (4) Dacă reprezentantul legal sau împuternicit reprezintă mai mulți participanți, acestuia i se notifică atâtea exemplare sau copii de înscrisuri de notificat cîți participanți reprezintă.”

Cu referire la fondul recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 23 mai 2024 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul central.

La 23 mai 2024, la adresa electronică a avocatului Cebotari Vitalii și a Primăriei s. Oclanda, r-nul Soroca, a fost expediată copia dispozitivului hotărârii (f.d.106).

La 28 mai 2024, avocatul Cebotari Vitalii în interesele Primăriei s. Oclanda, r-nul Soroca, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 23 mai 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul central, solicitând casarea ei și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Iar, prin încheierea din 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel, s-a declarat inadmisibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, care stabilește că apelul este declarat inadmisibil în cazul în care motivarea acestuia nu este depusă sau este depusă după expirarea termenului legal.

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, apelantul avea obligația de a depune motivarea apelului în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate.

În cazul de față, hotărârea motivată a fost comunicată părților la data de 16 august 2024, prin mijloace electronice, conform prevederilor art. 97 și 98 din Codul administrativ (f.d.123).

Astfel, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului a expirat la 16 septembrie 2024.

Primăria s. Oclanda, r-nul Soroca, nu a oferit nicio justificare pentru neprezentarea motivării apelului în termenul stabilit, ceea ce constituie o culpă exclusivă a acestuia și a reprezentantului său legal.

Nerespectarea acestui termen, în absența unor motive obiective și justificate, atrage sancțiunea inadmisibilității apelului, conform art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Cu referire la argumentele invocate în recurs, Completul de judecată reiterează că art. 235 prevede posibilitatea acordării unui termen pentru remedierea neajunsurilor doar în cazul în care instanța constată deficiențe formale în cererea de apel și dacă apelantul solicită acest lucru. La cazul din speță, instanța de apel a constatat că lipsa motivării apelului este un neajuns 4 fundamental, iar recurentul nu a solicitat rectificarea acestuia înainte de expirarea termenului legal.

În lumina celor expuse, instanța de recurs constată că recursul este neîntemeiat. Instanța de apel a aplicat corect prevederile legale, iar recurentul nu a demonstrat existența unor erori care să justifice casarea încheierii.

Reieșind din cele expuse, Completul de judecată constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Referitor la încălcarea dreptului recurentului la un proces echitabil, Completul accentuează că termenele procedurale și cerințele privind forma și conținutul apelului sunt stabilite pentru a asigura securitatea juridică și buna administrare a justiției. Recurentul a avut la dispoziție toate mijloacele legale pentru a-și exercita drepturile, însă a omis să respecte prevederile procedurale.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Cebotari Vitalii în interesele Primăriei s. Oclanda, r-nul Soroca, cu menținerea încheierii din 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocatul Cebotari Vitalii în interesele Primăriei s. Oclanda, r-nul Soroca și menține încheierea din 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5