2ra-804/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin savirsirea contraventiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin savirsirea contraventiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-804/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin savirsirea contraventiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Olga
Moisei și Sergiu Moisei,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de către Olga Moisei și Sergiu Moisei împotriva lui Eugeniu Gorceag
cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin săvârșirea contravenției
și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Olga Moisei, Sergiu
Moisei și s-a menținut hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani
(Dosarul nr. 2ra-804/23
NR. PIGD 2-18190535-01-2ra-07062023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.
Temeiurile declarării recursului.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, jud. N. Patrașcu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan,
27 noiembrie 2024
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Olga Moisei și Sergiu Moisei
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 iulie 2018, Olga Moisei și Sergiu Moisei au depus o cerere de
chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Gorceag, prin care au solicitat
repararea prejudiciului cauzat prin săvârșirea contravenției.
În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că în temeiul hotărârii
irevocabile a Judecătoriei Căușeni din 07 martie 2017, Eugeniu Gorceag a
fost sancționt cu amendă pentru faptul că în perioada anilor 2016-2017 a
folosit terenurile aflate în proprietatea lui Sergiu Moisei și Olgăi Moisei,
contravenție prevăzută de art. 335 din Codul contravențional.
În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă l-au contactat
telefonic pe Eugeniu Gorceag, solicitându-i să achite benevol prejudiciul
cauzat, însă a refuzat, impunându-le diferite condiții de a da terenurile în
arendă. Din motiv că Eugeniu Gorceag nu a reacționat la solicitările
telefonice i s-a expediat o cerere prealabilă, prin intermediul poștei terestre,
plicul fiindu-i restituit cu mențiunea „plecat”.
Reclamanții consideră că sumele solicitate prin acțiune reprezintă a
cincea parte a valorii în bani a culturilor de porumb, grâu și floarea soarelui
reieșind din suprafața de teren de posesiunea și folosința cărora au fost privați
prin acțiunile ilegale ale pârâtului reieșind din media recoltei per hectar -anii
2016-2017.
Deoarece, terenurile au fost date anterior în arendă consideră că 20%
din recolta obținută ar fi o recompensă echitabilă, ținând cont și de faptul că
deși ilicit, dar pârâtul a suportat cheltuieli de plantare și recoltare.
Pentru efectuarea calculelor anexate la cerere s-a reieșit din informația
privind recolta anuală medie pentru ha furnizată de Direcția Statistică a
raionului Căușeni și certificatele de „Consumcoop Tighina” privind prețul
unui kg de porumb, grâu și floarea soarelui, culturi ce au fost plantate anterior
pe aceste terenuri.
1
Reclamanții au solicita încasarea de la Eugeniu Gorceag în beneficiul
Olgăi Moisei a sumei de 10 460 lei cu titlu de venit ratat rezultat din privarea
ilegală de posesiune a terenurilor din proprietate și suma de 389,11 lei cu
titlu de impozit funciar, iar în beneficul lui Sergiu Moisei suma de 13 484 lei
cu titlul de venit ratat rezultat din privarea ilegală de posesiune a terenurilor
din proprietate și 519,10 lei cu titlul de impozit funciar, pentru anii 2016-
2017.
La 17 iulie 2018, reclamanții și-au concretizat pretențiile din acțiune,
solicitând suplimentar și încasarea cheltuielilor suportate pentru biletul tur-
retur Franța-Chișinău în sumă de 385,69 euro și toate cheltuielile ce vor fi
efectuate pe marginea prezentului litigiu, cât și încasarea prejudiciului moral.
(f.d. 19, vol. I)
Ulterior, la 28 septembrie 2018, reclamanții și-au concretizat
pretențiile din acțiune solicitând încasarea de la Eugeniu Gorceag în
beneficiul Olgăi Moisei suma de 10 460 lei cu titlu de venit ratat rezultat din
privarea ilegală de posesiune a terenurilor cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața
de 1,4401 ha și nr. xxxxx cu suprafața de 1,4417 ha din proprietate pentru
anii 2016-2017 și suma de 389,11 lei cu titlu de impozit funciar și în
beneficiul lui Sergiu Moisei a sumei de 13 484 lei cu titlu de venit ratat
rezultat din privarea ilegală de posesiune a terenurilor cu nr. cadastral xxxxx
cu suprafața de 1.4420 ha și terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de
1.4419 ha din proprietate pentru anii 2016-2017 și suma de 519,10 lei cu titlu
de impozit funciar. (f.d. 25, vol. I)
La 03 martie 2020, reclamanta Olga Moisei și-a completat cererea de
chemare în judecată cu o nouă pretenție, și anume, încasarea de la Eugeniu
Gorceag a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și compensarea
cheltuielilor de judecată. (f.d. 69, vol. I)
În motivarea cererii a invocat faptul că pe lângă prejudiciul material i-
a fost cauzat și un enorm prejudiciu moral ce s-a manifestat prin înjosire,
umilință, xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
x xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,
din aceste motive, a considerat că prejudiciul solicitat reprezintă o satisfacție
morală pentru samovolnicia pârâtului.
Ulterior, reclamanta a solicitat și cheltuielile suportate în legătură cu
examinarea cauzei în sumă de 1 793 lei (f.d. 95-107, vol. I), acestea în
continuare fiind completate cu cheltuielile de judecată (f.d.170, vol. I),
solicitând încasarea de la pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 10
2
460 lei cu titlu de venit ratat rezultat din privarea ilegală de posesiune a
terenurilor cu nr. cadastral xxxxx S-1,4417 ha pe anii 2016-2017 și nr.
xxxxx, S-1,4401 ha pe anul 2017; sumei de 330,48 lei cu titlul de impozit;
sumei de 10 000 lei prejudiciul moral ce se manifestă prin înjosire, umilință,
acutizarea maladiei de diabet zaharat precum și hipertensiune arterială; suma
de 20 lei pentru certificatul prețurilor la produsele agricole pentru anii 2016-
2017; suma de 11,50 lei pentru scrisoare recomandată; suma de 20 lei pentru
informație din Registrul bunurilor imobile; suma de 08,05 lei pentru avizul
recomandat Anenii Noi; suma de 90 lei pentru un aviz public în Ziarul de
Gardă; suma de 1 000 lei pentru serviciile transport tur-retur Căușeni-
Chișinău.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olga
Moisei și Sergiu Moisei. S-a încasat de la Eugeniu Gorceag în beneficiul
Olgăi Moisei suma de 871,66 lei cu titlu de venit ratat rezultat din privarea
ilegală de posesiune a terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 1,4417
ha, pentru perioada octombrie 2016-ianuarie 2017, suma de 36,72 lei cu titlu
de impozit funciar achitat pentru terenul cu nr. cadastral xxxxx pentru
perioada octombrie 2016-ianuarie 2017, suma de 1 421,88 lei sub formă de
cheltuieli de judecată suportate de reclamantă pe parcursul examinării
cauzei, suma de 200 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat de la
Eugeniu Gorceag în beneficiul lui Sergiu Moisei suma de 2 247,33 lei cu
titlu de venit ratat rezultat din privarea ilegală de posesiune a terenului cu nr.
cadastral xxxxx cu suprafața de 1,4420 ha și terenului cu nr. cadastral xxxx
cu suprafața de 1,4419 pentru perioada octombrie 2016-ianuarie 2017, suma
de 73,44 lei cu titlu de impozit funciar achitat pentru terenul cu nr. cadastral
xxxx pentru perioada octombrie 2016-ianuarie 2017. S-a încasat de la
Eugeniu Gorceag în beneficiul statului suma de 250 lei cu titlu de taxă de
stat , de achitarea ceia au fost scutiți reclamanții Olga Moisei și Sergiu
Moisei. În rest, cererea de chemare în judecată înaintată de Olga Moisei și
Sergiu Moisei către Eugeniu Gorceag cu privire la repararea prejudiciului
cauzat prin săvârșirea contravenției s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 decembrie 2021, Olga Moisei și Sergiu Moisei au declarat apel
împotriva hotărârii din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
3
Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Olga Moisei, Sergiu Moisei și s-a menținut
hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând lucrările dosarului
în raport cu starea reală de fapt constatată, a conchis că prima instanță
corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat
obiectiv probele prezentate la materialele cauzei, stabilind corect
circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează
raportul litigios.
Instanța de apel a reținut că prin hotărârea irevocabilă din 07 martie
2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central Eugeniu Gorceag a fost
recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 335 din
Codul contravențional, fiind supus sancțiunii contravenționale sub formă de
amendă în mărime de 30 u.c, ceea ce constituie 600 lei pentru faptul că acesta
„în perioada lunilor octombrie 2016-ianuarie 2017 a prelucrat samovolnic
cotele de teren agricol ce aparțin Olgăi Moisei și lui Serghei Moisei, a
exercitat în mod arbitrar un drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii
stabilite de legislație ”.
La caz, Olga Moisei și Sergiu Moisei au făcut dovada comiterii de
către Eugeniu Gorceag a unei fapte ilicite, fapt ce rezultă din hotărârea
irevocabilă a Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 07 martie 2017.
Însă, Olga Moisei și Sergiu Moisei au prezentat instanței informație
de la Direcția pentru statistică a raionului Căușeni privind datele disponibile
pentru roada medie a unor culturi agricole, recoltate în anii 2013-2017 pe
teritoriul raionului Căușeni, precum și prețurile la produse. La materialele
cauzei nu se regăsesc probe privind cheltuielile suportate de Eugeniu
Gorceag pentru prelucrarea terenurilor litigioase, caz în care nu poate fi
stabilit cu exactitate întinderea prejudiciului, fapt care face destul de dificilă
aprecierea existenței respectivului prejudiciu, cuantificarea acestuia.
Pentru a fi reparabil, prejudiciul trebuie să prezinte un grad suficient
de certitudine, la caz cuantumul prejudiciului nu poate fi evaluat deoarece la
materialele cauzei nu există probe suficiente în acest scop. Evaluarea
despăgubirilor plătite în calitate de venit ratat se va efectua în funcție de mai
multe criterii. Instanța de apel a reținut că creditorul trebuie să dovedească
posibilitatea obiectivă, reală și nu închipuită a obținerii unor venituri, luând
în considerare conjunctura dintre cerere și ofertă pe piața de mărfuri și
servicii, concurența, existența resurselor materiale și a forței de muncă
necesare realizării activității sale productive, comerciale. Însă, lipsa vreuneia
dintre condițiile enumerate ar avea ca rezultat o simplă coincidență în timp a
4
pierderilor cu micșorarea volumului realizărilor de către creditor, dar nu
ratarea unui venit prin vina debitorului. Sarcina probațiunii existenței,
precum și a mărimii venitului ratat, revine creditorului, care trebuie să
demonstreze că ar fi putut și ar fi trebuit să obțină anumite venituri.
Apreciind circumstanțele speței prin prisma art. 610 din Codul civil
(art. 936 din Codul civil, valabil din 01 martie 2019), instanța de apel a
constatat netemeinicia concluziei instanței de fond potrivit căreia Olga
Moisei și Sergiu Moisei sunt în drept de a solicita repararea venitului ratat,
or suma pretinsă de apelanți, 20 % din recolta ce ar putea fi obținută de pe
aceste terenuri, reprezintă prețul mediu al unor produse similare, dar
nicidecum suma venitului ratat pentru imposibilitatea prelucrării timp de 4
luni a terenurilor litigioase, or venitul ratat nu poate fi calculat ca fiind ceva
iluzoriu.
Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată hotărârea instanței de
fond și în partea admiterii integrale a pretenției de încasare a impozitului
funciar pentru întreaga perioadă pretinsă de Olga Moisei și Sergiu Moisei
pentru anii 2016-2017, în condițiile în care potrivit hotărârii judecătorești
irevocabile sus indicate invocată ca având putere de lucru judecat apelanții
au fost lipsiți de terenurile litigioase cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx,
doar în perioada octombrie 2016-ianuarie 2017 (4 luni de zile). Totuși, deși
cererea de chemare în judecată înaintată de Olga Moisei și Sergiu Moisei a
fost admisă parțial, în propriul apel este inadmisibilă agravarea situației,
motiv pentru care instanța de apel a concluzionat privind menținerea
hotărârii primei instanțe în partea contestată.
Instanța de apel a menținut hotărârea instanței de fond și cu referire la
prejudicial moral, în condițiile în care în cauză au fost identificate elementele
contravenției în partea încasării parțiale a sumelor pretinse de apelanți cu
titlu de prejudiciu moral, or Eugeniu Gorceag este debitorul răspunderii
delictuale în prezenta cauză, reclamanții apelanți fiind îndreptățiți legal (art.
335 din Codul contravențional) de a cere despăgubire în cazul din speță.
Astfel, instanța de fond corect a admis parțial solicitarea reclamanților de
reparare a prejudiciului moral, în condițiile în care din materialele cauzei
rezultă încălcarea dreptului reclamanților prin contravenție, caz în care se
constată existența prejudiciului cauzat, ori potrivit prevederilor art. 14 alin.
(1) din Codul civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea
integrală a prejudiciului cauzat astfel.
Subsecvent, instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe și în
partea încasării cheltuielilor de judecată.
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 mai 2023, Olga Moisei și Sergiu Moisei, au declarat recurs,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 27 septembrie a Curții de
Apel Chișinău, cu adoptarea unei noi deciziei de admitere integrală a
acțiunii. Totodată, în temeiul art. 116 din Codul de procedură civilă a
solicitat repunere în termenul de declarare a recursului, deoarece cu decizia
instanței de apel din 27 septembrie 2022 a făcut cunoștință la 29 martie
2023.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În susținerea recursului recurenții au reiterat argumentele expuse în
acțiune și în cererea de apel. Au mai indicat că instanța fond, cât și instanța
de apel nu au luat în considerare faptul că drumurile de acces sunt arate și
terenurile agricole se măsoară în an agricol și conform legii în vigoare nu
se dau în arendă mai puțin de un an.
Recurenții consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt
eronate, ori nu s-a analizat suficient circumstanțele de fapt și de drept a
cauzei și înscrisurile prezentate, fiind adoptată o soluție ilegală.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei
în ședință publică la 27 septembrie 2022. Decizia motivată a Curții de Apel
Chișinău din 27 septembrie 2022, a fost recepționată de Olga Moisei la 14
aprilie 2023, fapt confirmat prin mențiunea de pe cerere (f.d. 50, vol. II).
Date despre expedierea deciziei motivate a instanței de apel în adresa lui
Sergiu Moisei la materialele cauzei nu sunt. Astfel, recursul declarat de
către Olga Moisei și Sergiu Moisei, la 24 mai 2023, se consideră depus în
termenul stabilit de lege. Respectiv, nu este temei de a soluționa cererea de
repunere în termen de declarare a recursului.
La 08 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului Eugeniu Gorceag, recursul
declarat de Olga Moisei și Sergiu Moisei, împotriva deciziei din 27
6
septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la
proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,
cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere
a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la
materialele dosarului. (f.d. 78, vol. II)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare
la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01
septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,
urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către
Olga Moisei și Sergiu Moisei, a fost depus până la data intrării în vigoare a
Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului
normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare
până la 01 septembrie 2023) reglementează că:
„ Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
7
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de
procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre
temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o
încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor
de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
8
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural
și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite
în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.
45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Olga Moisei și
Sergiu Moisei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului și drept urmare, este inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),
(2) din Codul de procedură civilă
9
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Olga Moisei și Sergiu
Moisei, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
10