3ra-21/24 — anularea actului adminstrativ

3ra-21/24 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Hîncu Dumitru,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Hîncu Dumitru împotriva Ministerului Afacerilor Interne

cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-21/24

NR. PIGD 2-22016742-01-3ra-05012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: T. Avasiloaie

Curtea de Apel Chișinău: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

27 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Hîncu

Dumitru

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire

la anularea ordinului de încetare a raportului de serviciu și restabilirea în

funcție.

Ministerului Afacerilor Interne nr.199 din 07.12.2021 ”Cu privire la

încetarea raportului de serviciu” s-a dispus: ”în corespundere cu Legea nr.

288/2016 privind funcționarul public cu statut special din carul Ministerului

Afacerilor Interne, se încetează raportul de serviciu conform art. 38 alin. (1)

lit. f) (în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului

său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă

funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție),

inspectorul principal Hîncu Dumitru, inspector superior al Secției poliției

criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău, din 08.12.2021”.

legale în baza căruia a fost emis ordinul MAI nr.199ef din 07.12.2021 ”Сu

privire la încetarea raportului de serviciu”, apreciază ordinul enunțat ca fiind

ilegal. Or, prin ordinul MAI nr.437 ef. din 04.09.2012 ”Сu privire la

suspendarea contractelor de muncă cu angajații CPS Buiucani al CGP mun.

Chișinău, căpitan de politie Dumitru Hîncu și locotenent de poliție Vitalie

Bazatin”, a fost suspendat contractul individual de muncă încheiat cu

căpitanul de poliție Hîncu Dumitru, inspector superior al Secției poliției

criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău al MAI, până la rămânerea

definitivă a hotărârii judecătorești pe caz.

în funcția exercitată înainte de suspendare a domnului Hîncu Dumitru”, s-a

dispus: ”1. Se revocă Ordinul MAI nr.437 ef. din 04.09.2012 ”Сu privire la

suspendare a contractelor de muncă cu angajații CPS Buiucani al CGP mun.

Chișinău, căpitan de poliție Dumitru Hîncu și locotenent de poliție Vitalie

Bazatin” în partea ce se referă la suspendarea contractului individual de

muncă încheiat cu căpitanul de poliție Hîncu Dumitru, inspector superior al

Secției poliției criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău al MAI. 2.

Se reîncadrează căpitanul de poliție Hîncu Dumitru, în funcția anterior

1

deținută de inspector superior al Secției poliției criminale a CPS Buiucani al

CGP mun. Chișinău al MAI. 3. Prin efectul Legii nr. 288/2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, se echivalează gradul special „căpitan de poliție” cu gradul special

„inspector principal” lui Hîncu Dumitru. 4. Se preavizează Hîncu Dumitru

privind reducerea funcției de inspector superior al Secției poliției criminale

a CPS Buiucani al CGP mun. Chisinau al MAI, în temeiul ordinului MAI nr.

5 din 04.01.2013 ”Сu privire la preavizarea efectivului MAI. 5. Se acordă

inspectorului principal Hîncu Dumitru un preaviz de 30 zile calendaristice,

cu reducerea programului de muncă de până la 2 ore zilnic, conform art. 38

alin. (5) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

„Cu privire la trimiterea în deplasare în interes de serviciu”, s-a dispus

trimiterea în deplasare în interes de serviciu, în cadrul Inspectoratului de

politie Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului

General al Poliției, pentru о perioadă de 30 zile, până la 08.12.2021 a

inspectorului principal Hîncu Dumitru.

Interne prin care, în temeiul art.88 alin.(1) lit. c) din Codul muncii, odată cu

preavizarea privind reducerea funcției de inspector superior al Secției poliției

criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău al MAI, a solicitat să-i fie

propus în scris un alt loc de muncă. Tot la data de 06.12.2021 reclamantul

Hîncu Dumitru a înaintat cerere Ministerului Afacerilor Interne prin care, în

temeiul art.38 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 288 din 16.12.2016, a solicitat să

fie încadrat în altă funcție publică cu statut special sau transferul într-o altă

funcție.

orice altă funcție publică cu statut special sau transferul în orice altă funcție,

ori oferirea oricărui alt loc de muncă (funcție) în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, care ar fi fost vacantă în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne sau în autoritățile administrative ale acestuia. Cererile menționate nu

au fost soluționate, iar până la moment, Hîncu Dumitru nu a primit un

răspuns la aceste cereri.

privire la încetarea raporturilor de serviciu”.

Legea nr. 288 din 16.12.2016, potrivit căruia, condiția încetării raportului de

serviciu a funcționarului public este ca (i) funcționarul nu poate fi încadrat

în altă funcție publică cu statut special și (ii) refuză transferul său într-o altă

funcție, la caz, aceste condiții ne fiind întrunite, or, Hîncu Dumitru nu a

refuzat transferul său într-o altă funcție publică, ba mai mult ultimul prin

cererea din 06.12.2021 a solicitat transferul său într-o altă funcție, ultimul

2

putând fi încadrat în orice altă funcție publică cu statut special, prin cererea

depusă solicitând acest lucru.

a reținut că, autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului

discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze ре о decizie

discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile

art. 137 alin, (1) Cod administrativ, potrivit căruia autoritățile publice

”trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu

respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Consideră că,

Ministerul Afacerilor Interne era obligat prin lege să își exercite discreția

fără erori discreționare.

esenței dispoziției art.16 alin.(1) și 137 alin.(1) Cod administrativ, este de a

permite autorității să răspundă flexibil la diverse le probleme ce apar în

anumite domenii de administrare publică. În acest fel, autoritatea publică

poate adopta decizii individuale în cadrul unui cadru legal, făcând astfel

posibilă realizarea unui echilibru între scopul legal abstract și circumstanțele

reale. În special, aceasta oferă loc pentru un test de celeritate și echitate.

din conținutul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.199ef din

07.12.2021 „Сu privire la încetarea raportului de serviciu”, se constată că,

Ministerul Afacerilor Interne nu a motivat încetarea raportului de serviciu cu

Hîncu Dumitru.

serviciu cu Hîncu Dumitru este ilegală și încalcă drepturile individuale ale

acestuia, ea nu este nici în interesul comunității, or, încetarea raportului de

serviciu cu un colaborator calificat, cu о vechime mare în domeniu, fără ca

această persoană sa fie sancționată disciplinar sau sa existe alte carențe în

activitatea sa profesională, contravine principiilor profesionalismului,

integrității profesionale și loialității, stabilității în funcția publică, colaborării

și cooperării, imparțialității și nediscriminării, transparenței, obiectivității,

eficienței și responsabilității (art. 5 din Legea nr. 288/2016, principiile

profesionale ale funcționarului public cu statut special).

muncii și opinează că, odată cu anularea ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 199 din 07.12.2021 ”Сu privire la încetarea raportului de

serviciu”, instanța de judecată urmează să dispună restabilirea lui Hîncu

Dumitru în funcția de inspector superior al Secției poliției criminale a CPS

Buiucani al CGP mun. Chișinău al MAI, iar în temeiul art. 90 alin. (1) și (2)

lit. a) din Codul muncii, se impune necesitatea încasării din contul

Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a unui salariu mediu lunar

pentru eliberarea nelegitimă din serviciu.

privire la încetarea raportului de serviciu”, restabilire în funcția de inspector

3

superior al Secției poliției criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău al

MAI, încasarea unui salariu mediu lunar pentru eliberarea ilegală din serviciu și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani), s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Hîncu Dumitru împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea ordinului nr.199 din 07.12.2021 cu privire la încetarea

raportului de serviciu, restabilire în funcție de inspector superior al Secției

poliției criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău al MAI.

de art.232 alin.(1) Cod administrativ, Hâncu Dumitru a depus apel

nemotivat, iar la data de 16 februarie 2023, a fost depusă motivarea apelului,

prin care ultimul a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinsă cererea de apel depusă de Hîncu Dumitru împotriva hotărârii din 25

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani).

concluzia primei instanțe, potrivit căreia, reclamantului/apelantului Hîncu

Dumitru i-au fost respectate garanțiile stabilite de art. 38 alin.(5) din Legea

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne nr.288 din 16.12.2016 și anume prin Ordinul MAI nr.178ef. din

08.11.2021, în privința reducerii funcției de inspector superior al Secției

poliției criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău al MAI, ultimul

fiind înștiințat despre reducerea funcției deținute și i s-a acordat inspectorului

principal Hîncu Dumitru un preaviz de 30 de zile calendaristice, cu reducerea

programului de muncă cu până la 2 ore zilnic.

reîncadrarea sa în altă funcție, instanța de apel a reținut că, prin răspunsul nr.

44/10-14892 din 06.12.2021, reclamantul/apelantul Hîncu Dumitru a fost

invitat pentru a fi audiat conform art. 94 Cod administrativ, pentru data de

07.12.2021, însă ultimul nu a manifestat nici un interes față de invitația MAI

și nu s-a prezentat la audieri, deși cunoștea despre faptul că, termenul de

preavizare expiră la data de 08.12.2021 și drept consecință, survine

eliberarea sa din funcție.

Interne a mers în întâmpinarea reclamantului/apelant Hîncu Dumitru, și pe

lângă faptul că, prin răspunsul nr.44/10-14892, a fost invitat la audieri pentru

data de 07.12.2021, ultimul a fost contactat inclusiv și telefonic la data de

4

06.12.2021, ora 16.32 de către comisarul Andrei Chirca, șef al Secției resurse

umane a Direcției management instituțional a Ministerului Afacerilor

Interne, la numărul de telefon 068988222, fiind informat repetat despre

faptul că, termenul de preavizare indicat în Ordinul MAI nr.178ef. din

08.11.2021 privind reducerea funcției de inspector superior al Secției poliției

criminale a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău al MAI expiră la

08.12.2021 și acesta urmează să se prezinte în cadrul Secției resurse umane

a Direcției management instituțional a Ministerului Afacerilor Interne,

pentru a fi audiat.

al a manifestat diligență maximă în privința reclamantului/apelant Hîncu

Dumitru, fiind întreprinse în acest sens mai multe măsuri în vederea audierii

acestuia din urmă cu privire la o altă funcție, astfel că, Ordinul MAI nr.

199ef. din 07.12.2021 cu privire la încetarea raportului de serviciu, a fost

emis cu respectarea rigorilor legale, ne fiind stabilite careva temeiuri de

anulare a acestuia.

prezentate de către apelant nu se denotă și nu se confirmă alegațiile sale cu

referire la netemeinicia Ordinului cu privire la încetarea raportului de

serviciu, contestat la caz, iar simpla nemulțumire a participantului la proces

cu soluția emisă pe marginea cauzei, nu poate constitui temei legal de casare

a hotărârii contestate.

EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS

deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi de admitere

a acțiunii.

în judecată și suplimentar susținut că, pe lângă faptul că încetarea raportului

de serviciu cu Hîncu Dumitru, este ilegală se încalcă drepturile individuale

ale acestuia, or, încetarea raportului de serviciu cu un colaborator calificat,

cu o vechime mare în domeniu, fără ca această persoană sa fie sancționată

disciplinar sau să existe alte carențe în activitatea sa profesională, contravine

principiilor profesionalismului, integrității profesionale și loialității,

stabilității în funcția publică, colaborării și cooperării, imparțialității și

nediscriminării, transparenței, obiectivității, eficienței și responsabilității.

deoarece instanța de judecată a interpretat eronat prevederile Codului

administrativ, iar concluziile sale nu corespund cu circumstanțele stabilite.

Mai mult ca atât, instanța de apel a ignorat prevederile art. 94 alin. (2) Cod

administrativ, care stipulează că, audierea poate fi făcută verbal sau în scris.

5

lui Hîncu Dumitru și în mod verbal (telefonic) asupra solicitării (chestiunii)

privind încadrarea în altă funcție publică cu statut special sau transferul într-

o altă funcție, însă nu a făcut nimic în acest sens și nu i-a propus altă funcție

publică cu statut special sau transferul într-o altă funcție.

apreciere, ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării

soluției la care s-a ajuns. Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6

alin. (1) al CEDO, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere

caracterul determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică

o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces

echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar

hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu să se rezume doar la probarea concluziilor unei părți.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

6

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 27 decembrie 2023, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la dosar (f.d.122). Cererea de recurs a fost depusă la data de 06

februarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din

Codul administrativ.

referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de Hîncu Dumitru,

ca inadmisibil.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Hîncu Dumitru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

7

recursul depus de Hîncu Dumitru, conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

8

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Hîncu Dumitru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9