3ra-838/24 — anularea actulului administrativ nomativ

La 20 septembrie 2024, Tudor Șoilița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actului administrativ normativ - Regulamentul privind particularitățile organizării și implementării votului prin corespondență, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2680 din 05 august 2024 publicat în MO 2024, nr. 347-349, art. 640, pe motiv că contravine art. 38 din Constituție și favorizează frauda electorală.

Prin încheierea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea depusă de Tudor Șoilița cu privire la sesizarea Curții Constituționale și ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parțială a votului prin corespondență.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Tudor Șoilița împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ normativ - Regulamentul privind particularitățile organizării și implementării votului prin corespondență, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2680 din 05 august 2024.

La data de 02 octombrie 2024 și 24 octombrie 2024 Tudor Șoilița a depus cerere de recurs, în conținut căreia a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 109 din 26 aprilie 2024 privind implementarea parțială a votului prin corespondență, în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 202-204, art. 289 din 10 mai 2024.

Indicând că, Tudor Șoilița a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale prin care a solicitat anularea actului administrativ normativ- Regulamentul, pe motiv că contravine art. 38 din Constituție și favorizează frauda electorală. 1

Comunică că, acest Regulament care se contestă favorizează fapte ilegale ce ar putea fi considerate și infracțiuni și este ilegal.

Menționează că la adoptarea Regulamentului (actul administrativ normativ contestat), CEC a elaborat Notă Informativă la proiectul de hotărâre „Pentru aprobarea Regulamentului privind particularitățile organizării și implementării votului prin corespondență la scrutinele naționale.

Notează că, pct. II din Nota informativă întitulat Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ și finalitățile urmărite, este menționat: Proiectul de hotărâre a fost elaborat în contextul adoptării la 26 aprilie 2024 a Legii nr. 109 privind implementarea parțială a votului prin corespondență, în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 202-204 art. 289 din 10.05.2024.

Subliniază că în astfel de situație, prevederile Legii nr. 109 privind implementarea parțială a votului prin corespondență, în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 202-204 art. 289 din 10 mai 2024, este legislația ce urmează a fi aplicată în acesta acțiune de control normativ.

Art. 121 din Codul de procedură civilă: „În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională. La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate. 2 Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”

Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova: „Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.”

Astfel, potrivit normei de drept procesuale civile art. 121 alin (5) din Codul de procedură civilă, ridicarea excepției de neconstituționalitate poate avea loc exclusiv doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Prin urmare, din conținutul normelor legale citate rezultă indubitabil că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată.

La caz, însă, nu suntem în prezența acestor împrejurări, cererea depusă de Tudor Șoilița, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate nefiind depusă în procedura examinării cererii de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel declarată admisibilă conform legii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Tudor Șoilița, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate. 3

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 121 din Codul de procedură civilă și art. 195, art. 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Tudor Șoilița, cu privire ridicarea excepției de neconstituționalitate. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4