3-8/24 — contestarea actului administrativ

3-8/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de

Șova Nicolae

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind

anularea deciziei nr. 10 din 12 martie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Nicolae

Șova, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

dispunerea reevaluării candidatului de către Comisie

(evaluarea externă prevetting conform Legii 26/2022)

(Dosarul nr. 3-8/24

NR. PIGD 2-24057342-01-3-28052024)

Contestație în baza Legii nr.26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii

25 noiembrie 2024

1

Examinând în ședință publică contestația depusă de Șova Nicolae împotriva

deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele

Argumentele participanților la proces:

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare Comisie),

solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 10 din 12 martie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Nicolae

Șova, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (în

continuare CSM) și dispunerea reevaluării candidatului de către Comisie.

judecător din 17 iunie 2005 și, în perioada activității sale, nu a fost supus verificărilor

care ar avea ca obiect integritatea sau etica profesională, nu a fost supus sancțiunilor

disciplinare, se bucură de o reputație ireproșabilă, a depus în termen toate declarațiile

de avere și interese, iar Autoritatea Națională de Integritate nu a constatat că

reclamantul să fi încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

ocuparea funcției de membru în CSM.

membru în CSM, iar la 06 aprilie 2022, lista respectivă a fost remisă în adresa pârâtei

în vederea asigurării procedurii de evaluare a integrității. În consecință, de către

pârâtă a fost inițiată procedura de evaluare a integrității reclamantului și, ulterior,

reevaluarea acestuia.

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 16 din 13 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Nicolae Șova s-a hotărât că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii

serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și

financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

s-a decis admiterea acțiunii în contencios administrativ înaintată de Nicolae Șova

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind

anularea deciziei nr. 16 din 13 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Nicolae

2

Șova, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului. S-a anulat decizia

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 16 din 13 ianuarie

2023 cu privire la candidatura lui Nicolae Șova. S-a dispus reevaluarea candidatului

Nicolae Șova de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

comunicată de către pârâtă decizia nr. 10 din 12 martie 2024 cu privire la evaluarea

reluată a lui Nicolae Șova, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

reclamantul prin depunerea prezentei acțiuni a revendicat încălcarea dreptului său

legal, în calitatea sa de judecător, de a candida și a fi membru al CSM (subsecvent,

dreptul de a fi ales în organele autoadministrării judecătorești, dreptul la

autoadministrarea judecătorească - drepturi profesionale garantate prin prevederile

art. 14 Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995 și art. 23 din Legea

privind organizarea judecătorească nr. 514/1995).

martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare Legea

26/2022), care indică că decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către

candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei

motivate, fără respectarea procedurii prealabile, reclamantul a indicat asupra

respectării termenului de depunere a cererii de chemare în judecată.

care ar pune la îndoială integritatea etică și financiară a acestuia, care în opinia

ultimului constituie aprecieri speculative și neîntemeiate, bazate pe percepția

autorului deciziei contestate și abordarea tendențioasă a acestora.

reclamantul a menționat că, aparent, pârâta s-a conformat constatărilor obligatorii ale

Curții Supreme de Justiție din decizia din 01 august 2023, fară a fi depistate în cadrul

reevaluării reclamantului dubii serioase care i-ar permite să constate că acesta nu

corespunde criteriilor de integritate etică sau financiară.

contestate, constată că „Nedezvăluirea de candidat către CSM a faptului că soția sa

deținea în proprietate un apartament donat, în care locuia candidatul cu familia sa, și

că el avea o casă în construcție, nu i-a permis Comisiei din cadrul CSM să verifice

aceste circumstanțe așa cum urma să o facă. Prin nedezvăluirea integrală a

informațiilor către CSM, candidatul a ascuns un fapt important pentru procesul

decizional al Comisiei CSM. Tăinuirea informațiilor pentru a beneficia de un program

pentru spațiul locativ este un comportament ce ar fi inexplicabil din punct de vedere

al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial și transmite

o atitudine față de administrarea beneficiilor unui program public, care face ca

societatea să-și piardă încrederea în funcționarii publici”.

3

de la condițiile de determinare a eligibilității judecătorilor de a beneficia de

îmbunătățirea condițiilor de trai stabilite prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea

CSM nr. 02 din 16 august 2013. Reclamantul, după cum a reținut și CSM în

răspunsurile sale oferite pârâtei în cadrul reevaluării, precum și după cum s-a

constatat și de Curtea Supremă de Justiție, a oferit toate informațiile necesare și a fost

considerat eligibil de a beneficia de achiziționarea apartamentului la preț preferențial.

pârâtei, l-ar fi descalificat ca eligibil pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, ori

pârâta, în opinia reclamantului, încearcă prin asemenea acuzații să mimeze legalitatea

sau temeinicia constatărilor sale, care nu se încadrează în cadrul legal, nici într-o

formă.

depunerii cererii la CSM privind îmbunătățirea condițiilor de trai, candidatul nu

dispunea de spațiu locativ suficient pentru satisfacerea necesităților de trai, fiind

eligibil de a participa la acest program. Potrivit reclamantului, nu prezintă relevanță

pentru participarea la acest program de îmbunătățire a condițiilor de trai, faptul că la

data depunerii cererii la CSM, candidatul sau membrii familiei sale (soția și doi copii

minori) ar fi deținut în proprietate alte bunuri care nu aveau destinație locativă și nu

permiteau satisfacerea necesităților de trai ale candidatului, care activează în raza

municipiului Chișinău.

candidat la soluționarea contestației sale la CSJ și nu a ținut cont de faptul că la aceste

materiale este anexată copia contractului de donație din 10 decembrie 1996, potrivit

căruia soția candidatului, Sorelia Șova, a obținut în proprietate, urmare a donației,

apartamentul nr. 118 din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 107. Pârâta a făcut

referire la certificatul nr. 756 din 18 septembrie 2013 al IMGFL, act care a fost

prezentat de către candidat odată cu prezentarea contractului de donație.

septembrie 2023, Comisia a sesizat CSM pe marginea elegibilității candidaților în

vederea îmbunătățirii condițiilor de trai, de a beneficia de procurarea apartamentelor

la preț preferențial, inclusiv în situația în care dețineau un apartament în proprietate

proprie sau în proprietate comună cu soția/soțul sau aveau locuințe în proces de

construcție. Prin aceeași adresă, Comisia a mai solicitat de a fi informată dacă în

cadrul Programului CSM ar fi fost examinată chestiunea cu privire la eligibilitatea

candidaților de a participa la același program, pentru îmbunătățilrea condițiilor de trai

a copiilor adulți ai judecătorilor eligibili.

condițiile în care judecătorul sau angajatul instanței judecătorești și al CSM nu se

regăsea printre cei menționați în pct.4, aceștia nu puteau fi solicitanți în sensul

prezentului Regulament. De asemenea, Regulamentul nu conține o prevedere expresă

care ar exclude din program judecătorii sau angajații instanțelor judecătorești și ai

CSM dacă aceștia aveau imobile în construcție. Chestiunea respectivă urma a fi

analizată de Comisie, reieșind din faptul dacă acel imobil în construcție reprezenta un

4

spațiu locativ sau nu. Totodată, după cum derivă din Regulamentul menționat,

programul implementat a fost destinat îmbunătățirii condițiilor de viață ale

judecătorilor și angajaților instanțelor judecătorești naționale și ai CSM, nu și

îmbunătățirii condițiilor de viață ale copiilor adulți ai judecătorilor/angajaților

eligibili”.

concluziilor Comisiei privind identificarea unor dubii pe marginea eligibilității

participării sale la programul organizat de CSM, în situația în care casa în construcție

nu avea cel puțin indicii că ar fi locuibilă, iar apartamentul deținut în proprietatea

soției nu permitea satisfacerea condițiilor de trai.

norma suprafeței locuibile pentru locuința socială se stabilește în mărime de 9m2

pentru fiecare persoană, iar surplusul suprafeței nu poate depăși 12m2 pentru o familie

în cazul în care locuințele nu au fost construite conform standardelor pentru locuințele

sociale.

candidatului de a participa la programul organizat de CSM, vin în contradicție cu

regulile concursului, fiind manipulatorii și descriminatorii sub aspectul lipsei unui

suport factologic sau legal, în vederea prezentării unei replici sau critici plauzibile a

candidatului.

Comisia a fost informată că: „...din condițiile specificate în Regulamentul

nominalizat, constatăm că nu există o prevedere expresă care ar exclude din program

judecătorii sau angajații instanțelor naționale ale căror soț/soție dețineau apartament

în municipiul Chișinău, obținute prin contract de donație înainte sau după căsătorie,

la fel cum nu există o prevedere expresă care ar obliga judecătorii sau angajații

instanțelor naționale ale căror soț/soție dețineau apartament în municipiul Chișinău,

obținute prin contract de donație, să declare Comisiei aceste apartamente/case.”

lipsa unei obligații legale a candidaților de a declara bunurile imobile ale

soților/soțiilor obținute prin donație, indică necesitatea pretins legală de a le declara

de către candidați la data stabilirii eligibilității acestora de a participa la programul

CSM, în lipsa unei obligații legale.

CSM de către Comisie, au fost stabilite niște reguli care ar fi fost încălcate de

candidați și care, cu titlu de consecință, sunt prezentate drept dubii serioase de către

Comisie. Aceste circumstanțe relevă faptul că candidatul este supus unui abuz din

partea Comisiei, abuz care nu se justifică prin prisma pretinsei reevaluări, fiind

depășit nu doar dreptul de discreție și apreciere independentă, dar și admisă o deviere

de la circumstanțele de fapt care sunt verificate în cadrul evaluării respective. Marja

de discreție și modul în care sunt stabilite dubiile serioase de către Comisie în privința

candidatului, îl dezavantajează pe ultimul în raport cu alți candidați care au promovat

evaluarea.

5

nu activa în mun. Chișinău, acesta este eligibil de a achiziționa un apartament la preț

preferențial în mun. Chișinău, chiar dacă potrivit Regulamentului aprobat prin

Hotărârea CSM nr. 02 din 16 august 2013, elegibili sunt doar candidații care activează

în mun. Chișinău.

constatări manipulatorii și descriminante admise de autorul deciziei contestate, fără

ca ultimul să analizeze în cumul înscrisurile prezentate de candidat.

din 18 septembrie 2013 al IMGFL, potrivit regulilor programului și actelor necesare

de a fi prezentate, nu atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, ci atestă

componența familiei candidatului și locul de domiciliu al acestuia, acest act fiind

obligatoriu de a fi prezentat în conformitate cu Regulamentul programului demarat

de CSM aprobat prin Decizia nr. 3 din 06 septembrie 2013 a Comisiei CSM pentru

selecția solicitanților care sunt angajați în sistemul judecătoresc și au nevoie de

îmbunătățirea condițiilor de trai.

intima convingere și percepția preconcepută în privința lui, dar și de înscrisurile care

probează circumstanțe faptice, ar fi mult mai simplu pentru candidați să concretizeze

informațiile la acuzațiile aduse nefondat privind existența unor dubii serioase.

Justiție în decizia sa din 01 august 2023, și anume că: „... constatările Comisiei

precum că, are îndoieli că candidatului i-ar fi fost atribuit apartamentul la preț

preferențial dacă ar fi dezvăluit în totalitate toate informațiile relevante, referitor la

imobilele sale, Completul de judecată special le consideră nejustificate...”.

candidatului, Comisia nu a identificat alte circumstanțe sau temeiuri de drept care,

fiind imputate candidatului, ar putea pune în discuție integritatea etică și financiară a

acestuia, sub aspectul invocat, or autorul deciziei contestate nu a identificat care sunt

omisiunile directe sau indirecte care ar pune în discuție integritatea candidatului la

caz. Deși pârâta nu a putut identifica careva dubii la episodul menționat, aceasta a

decis fără vreo motivare, că: „... nu include subiectul privind eligibilitatea

candidatului pentru participarea la program în determinarea de către Comisie a

faptului dacă candidatul promovează sau nu promovează evaluarea reluată”. Prin

asemenea constatare Comisia practic se detașază de acuzațiile aduse anterior

reevaluării reclamantului, privind necorespunderea criteriilor de integritate etică sau

financiară.

reclamantul a înlăturat dubiile la acest capitol în cadrul reevaluării, dar nu să descrie

percepțiile sale neprobate. În asemenea situație, reclamantul a reținut aplicarea

dublelor standarde față de același candidat, or în cazul evaluării inițiale episodul

descris a trezit dubii serioase în privința integrității etice sau financiare ale

reclamantului, iar în cazul reevaluării pârâta nu a dorit să se expună asupra aceluiași

episod, indicând că nu include acest subiect, fără a aduce explicații în acest sens.

6

candidatului și tranzacțiile ce implicau suma de 25495 EUR, reclamantul a menționat

că, punând la îndoială autoritatea lucrului judecat, consacrat prin decizia din 01

august 2023 a Curții Supreme de Justiție, pârâta a obținut suplimentar de la P.I. S.R.L.

răspunsul în scris din 31 octombrie 2023 pe marginea provenienței mijloacelor

financiare destinate achiziționării apartamentului de către fiica candidatului și soțul

acesteia de la candidat. Informațiile primite și actele prezentate desființează dubiile

Comisiei, or Comisia, punând la îndoială faptele și înscrisurile prezentate fără careva

replici plauzibile sau cel puțin o versiune explicită pe marginea informațiilor și

înscrisurilor acumulate la subiect, a reținut doar formal existența unor dubii serioase.

reevaluare, raportate la constatările reținute de instanța de judecată la soluționarea

contestației inițiale a candidatului, atestă autenticitatea și veridicitatea acestor

informații.

înscrisuri și explicații detaliate de la P.I. S.R.L. cu referire la circumstanțele

emiterii/acordării împrumutului membrilor familiei reclamantului în vederea

achiziționării apartamentului, Comisia a desconsiderat aceste explicații fără o careva

motivare, iar redarea tendențioasă a percepției pârâtei asupra situației nu poate fi

reținută ca întemeiată atât timp cât se bazează pe presupuneri.

de la V.Ț. informații scrise pe marginea provenienței mijloacelor financiare destinate

achiziționării autoturismului și modului în care mijloacele financiare au fost păstrate

și, ulterior, gestionate la achiziționarea autoturismului. Prin derogare de la

informațiile administrate de însăși pârâtă în cadrul reevaluării reclamantei, pârâta a

reținut că „...Comisia nu consideră că această explicație este una plauzibilă. Nimic nu

l-a împiedicat pe candidat - fie în cadrul corespondenței, fie în cadrul audierii în

timpul evaluării inițiale - să informeze Comisia că a dat banii unei persoane spre

păstrare, dar că nu avea permisiunea acelei persoane de a oferi mai multe detalii la

acel moment, ceea ce ar fi făcut ca informațiile ulterioare să fie mai plauzibile.”

judecată, a prezentat suplimentar informații în scris privind păstrarea mijloacelor

financiare la persoana terță, iar speculațiile pârâtei la subiect pot fi interpretate doar

ca modalitate de a omite obligația de a reevalua reclamantul prin cumulul materialelor

administrate.

explicații plauzibile necesitatea reevaluării candidatului prin prisma materialelor

acumulate la dosarul personal în cadrul evaluării inițiale, examinării contestației

inițiale în instanța de judecată, precum și acelea care au fost dobândite în cadrul

procesului de reevaluare. Or, Comisia dă o apreciere selectivă materialelor evaluării,

fără a indica motivele fundamentate care ar determina o asemenea abordare în raport

cu reclamantul.

2023 a Curții Supreme de Justiție, se relevă că „...în cadrul ședinței de judecată

7

candidatul a dovedit că după înstrăinarea apartamentului a transmis mijloacele

financiare spre păstrare unui cunoscut apropriat a familiei Șova, iar în luna aprilie

2021, aceste surse financiare au fost restituite în valută străină, euro, ulterior a

efectuat iarăși operațiuni de schimb valutar, în vederea necesității achitării unui

automobil achiziționat de la dealerul autorizat Toyota, achitarea fiind efectuată în lei

la cursul dolarului, aceste argumente fiind înlăturate prin prezentarea declarației

autentificată notarial. Prin urmare, Comisia de evaluare urma să țină cont de

obligațiile prevăzute de art. 10 alin (7) din Legea nr.26/2022, și să aprecieze prin

prisma acestor prevederi legale explicațiile reclamantului, care a argumentat că

intenționa să achiziționeze autoturismul, însă nu avea certitudinea de unde îl va

procura, din Republica Moldova sau din străinătate, ceea ce a și generat situația de

convertire a valutei naționale obținute în urma tranzacțiilor în valută euro. În

condițiile date, completul de judecată special reține că, răspunsurile reclamantului la

acest subiect n-au scos la iveală intenția acestuia de a tăinui sursa mijloacelor

financiare, ceea ce denotă că circumstanța respectivă nu poate fi considerată motiv de

nepromovare a candidatului”.

menționat că doar circumstanțele faptice noi și noile temeiuri de drept, care au apărut

în cadrul evaluării reluate, ar putea influența soluția de promovare sau nepromovare

a candidatului, or cele deja verificate în cadrul examinării contestației, permit

promovarea concursului de către candidat, sub aspectul corespunderii criteriilor de

integritate etică și financiară. Iar suspiciunile iluzorii sau sugestive ale Comisiei, pe

marginea acelor circumstanțe asupra cărora există o soluție judecătorească, pun în

discuție autoritatea lucrului judecat.

prezentate de V.Ț., privind păstrarea banilor – proprietate a candidatului în numerar.

că circumstanțele relevante și informațiile invocate/prezentate de candidat nu ar fi

existat, prin interpelarea informațiilor de la instituțiile bancare și traversarea frontierei

de către V.Ț. De fapt, în viziunea reclamantului, acțiunile Comisiei în cadrul

reevaluării nu au fost îndreptate spre verificarea corespunderii candidatului criteriilor

de integritate etică sau financiară, dar au urmărit scopul anchetării modalității de

dobândire a informațiilor de către reclamant, în vederea depistării unor eventuale

falsuri, pentru a compromite reclamantul și poziția promovată de acesta.

reevaluării, sunt contrare Legii și actului judecătoresc enunțat.

candidatul a primit de facto suma de 530 000 MDL pentru vânzarea apartamentului

către fiica sa, chiar dacă SRL P.I. ar fi putut împrumuta această sumă familiei fiicei

candidatului, ca urmare a explicațiilor inconsistente și probelor contradictorii,

prezentate în timpul evaluării inițiale și a celei reluate, cu privire la contractul de

împrumut. Dubiile serioase ale pârâtei sunt amplificate de explicațiile inconsecvente

ale candidatului cu privire la păstrarea sumei de 530 000 MDL după vânzarea

apartamentului. Aceste dubii serioase sunt motivate prin faptul că: „...Inițial,

8

candidatul a pretins că nu-și putea aminti cum păstra venitul obținut din vânzarea

apartamentului și dacă cumpărase sau vânduse mijloace, în monedă străină, după care

a oferit explicații foarte specifice, însă completamente noi despre tranzacțiile cu V.Ț.,

ceea ce a trezit dubii în privința credibilității și onestității candidatului. Totodată

există dubii serioase în legătură cu tranzacțiile, deoarece la reprezentanța auto a avut

loc un schimb valutar, după achiziționarea automobilului. Rămâne în continuare

neclar dacă în tranzacțiile de schimb au fost implicați cei 26 000 EUR, care se

pretinde că ar fi fost returnați candidatului de către V.Ț., sau alte fonduri. Așadar nu

se cunoaște cu certitudine care a fost sursa de proveniență a mijloacelor financiare

pentru achiziționarea automobilului Toyota RAV4”.

evaluării/reevaluării reclamantului, dar și atestă că pârâta și-a bazat dubiile sale

serioase pe circumstanțe care nu-i sunt clare sie, ori obligația de a-și motiva

concluziile și afirmațiile îi aparține. Se atestă situația în care Comisia, deși explicațiile

reclamantului sunt motivate cu înscrisuri, insistă în continuare asupra unor dubii

serioase iluzorii, bazate pe percepția sa preconcepută față de reclamant.

informațiile primite de la „Continent” S.R.L. și „FinComBank” S.A., precum și de la

BNM, în cadrul evaluării reluate, iar faptul că Comisia nu este de acord cu situația de

facto existentă, nu-i permite acesteia să conteste lipsit de substrat factologic oricare

informație, în vederea decalificării reclamantului.

mijloacelor financiare de către SRL „Continent”, precum „FinComBank” SA, nu-i

este imputabilă candidatului, or insinuările Comisiei precum că reclamantul se face

responsabil de funcționalitatea acestor entități, este una cel puțin abuzivă. La caz,

prezintă relevanță faptul că reclamantul, în cadrul reevaluării a prezentat actele

(inclusiv acte ce confirmă achitarea autoturismului) ce desființează dubiile pretinse,

iar entitățile implicate au confirmat circumstanțele invocate de reclamant.

convertite mijloacele financiare la momentul achiziționării autoturismului Toyota,

pârâta a confundat intenționat achiziționarea valutei naționale din contul valutei

străine, precum și modul în care au avut loc asemenea operațiuni. Astfel, se pune grav

în discuție și faptul interpretării răspunsurilor recepționate în cadrul evaluării reluate

de la „FinComBank” SA și de la „Continent” SRL.

pentru creșterea de capital în modul prevăzut de legislație, în cadrul procesului de

reevaluare Comisia a indicat că are dubii serioase cu privire la veridicitatea prețului

de cumpărare în 2012, declarat în sumă de 20 000 MDL, pentru lotul de teren de 0,12

ha din com. Truseni, mun. Chișinău. Comisia are, de asemenea, dubii serioase cu

privire la prețul de vânzare al terenului cu o suprafață de 0,06 ha și o casă nefinalizată

din mun. Chișinău, de 14 161 MDL (est. 867 EUR) în 2011, care este de peste 3,5 ori

mai mică decât valoarea cadastrală din 2002 (50 818 MDL). Prin subevaluarea

prețului de vânzare al terenului și al unei case nefinalizate, candidatul a evitat

achitarea impozitului pe creșterea de capital din vânzarea acestei proprietăți.

9

evaluării reluate, pârâta nu a administrat rapoarte de evaluare sau evaluări a

proprietăților înstrăinate direct sau indirect de către candidat, perfectate de bursa

imobiliară „LARA”, în privința imobilelor respective pentru a insista asupra valorii

de piață, care ar fi fost reală. Iar, acuzațiile aduse referitor la diminuarea prețului de

înstrăinare de către reclamant, fără a fi prezentată candidatului informația cu privire

la evaluarea efectuată de bursa imobiliară „LARA”, nu pot fi supuse aprecierii de

către candidat.

candidatului perfectat de Comisie, s-a constatat lipsa evaluării prețului de piață a

imobilelor în cauză, precum și că nu este anexată nicio informație cu privire la

evaluarea efectuată de bursa imobiliară „LARA” în privința bunurilor valoarea cărora

este pretins diminuată, imputată de pârâtă.

către Comisie, precum și a modului de determinare a integritătii etice în privința

candidatului, în raport cu alți candidați care au promovat evaluarea reluată. Or, în

cazuri similare Comisia de evaluare a acceptat ca obligatorii și incontestabile

constatările deciziei Curții Supreme de Justiție. Totodată, Comisia de evaluare aplică

în mod arbitrar și subiectiv prevederile art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10.03.2022

și prevederile art. 20 din Constituția Republicii Moldova care reglementează

caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive. Or, în cazul altui

candidat, Comisia de evaluare pune la bază constatările Curții Supreme de Justiție la

evaluarea reluată, iar în cazul reclamantului se contestă și se pun la îndoială cele

constatate de instanța de judecată și se invocă faptul că constatările din decizia Curții

Supreme de Justiție din 01 august 2023 nu ar fi obligatorii pentru Comisia de

evaluare.

Supreme de Justiție din 01 august 2023, în cazul în care prin decizia Curții Supreme

de Justiție s-au constatat unele aspecte, și care conform prevederilor art. 20 din

Constituție sunt obligatorii, iar Comisia nu le ia în considerare. Or, Curtea Supremă

de Justiție a indicat că completul special este limitat în adoptarea unei decizii finale,

însă argumentele, concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru

Comisia de evaluare.

situațiilor similare depistate de către diverși candidați, Comisia adoptă o atitudine

selectivă și neîntemeiată în raport cu situațiile similare pretins depistate la reevaluarea

reclamantului. Iar după cum a fost menționat la alin. (3), (4) art. 137 din Codul

administrativ, stările de fapt identice în esență se tratează identic. O tratare neidentică

a două stări de fapt identice se admite numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-

un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod,

atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același

mod.

din 10.03.2022, potrivit căruia se consideră că un candidat corespunde criteriului de

10

integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de

legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în

ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

administrativă s-a menționat suplimentar că se identifică 3 semnificații: 1) discreția

în domeniul dreptului administrativ material (temeiul emiterii actul administrativ

individual este formulat în termeni de genul „poate , „posibil sau „se autorizează”);

2) discreția procedurală care se referă la chestiunile strict de procedură administrativă

(de exemplu, alegerea modalităților de comunicare conform art. 96 din Codul

administrativ, felurile probelor pentru clarificarea unui fapt conform art. 87 din Codul

administrativ, etc.); 3) discreția de tip judiciar, acordată judecătorului (de exemplu,

instanța de judecată conform art. 214 poate suspenda executarea actului administrativ

individual defavorabil).

administrativ individual obligatoriu, dar nu discreționar. Întrunirea cumulativă a

condițiilor din art. 8 alin. (2) și (4) din Legea nr. 26 din 10.03.2022 generează

obligația Comisei de evaluare de a emite o decizie favorabilă de promovare a

candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sub

aspectul corespunderii criteriului de integritate financiară și etică. Respectiv, Comisia

de evaluare are doar o discreție procedurală, care se referă la investigarea și

clarificarea stării de fapt din oficiu (și alte aspecte privind pregătirea și emiterea

actului administrativ individual), fapt care nu implică atribuirea actului administrativ

individual la cel discreționar, argumentele reclamantului în prezenta cerere privind

discreția se referă la sensul de discreție procedurală.

soluționarea de către instanța de judecată a întrebării dacă reclamantul întrunește

condițiile conform art. 8 alin. (2) și (4) din Legea nr. 26 din 10.03.2022, și dacă acesta

este în drept de a fi promovat la funcția pentru care a candidat, inclusiv dacă Comisia

de evaluare este obligată să emită o asemenea decizie de evaluare, obligatorie pentru

promovare.

este limitată de prevederile art. 16 și art. 137 alin. (1) din Codul administrativ care

prevăd imperativ că discreția sau marja de apreciere a autorităților nu poate fi arbitrară

și urmează a fi exercitată cu bună credință.

prezentate de reclamant în cursul evaluării, rezultă că discreția și marja de apreciere

a Comisiei de evaluare la aprecierea existenței unor dubii serioase privind

conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate

de către persoana evaluată, au fost exercitate cu rea-credință și în mod arbitrar, fapt

care vine în contradicție cu art. 16 și art. 137 alin. (1) din Codul administrativ.

din urmă, principiul proporționalității se referă la faptul că măsurile de ingerință în

drepturile persoanei ar trebui folosite cu atenție și numai atunci când este cu adevărat

urgent, deci puterea publică nu ar trebui să intervină în drepturi mai mult decât este

11

necesar. Astfel, proporționalitatea măsurii previne interdicția excesului. Principiul

proporționalității este un mijloc de cântărire, testul de proporționalitate se realizează

pe verticală, iar lipsa unui element eșuează testul și denotă ilegalitatea actului

administrativ individual defavorabil. În conformitate cu aceasta, o măsură oficială

întreprinsă de autoritățile publice și instanța de judecată este proporțională dacă are

un scop legitim, este potrivită, necesară și rezonabilă.

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

a depus referință prin care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintată de

către Nicolae Șova.

către Comisie începând cu 08 iulie 2022, iar prin decizia nr. 16 din 13 ianuarie 2023

Comisia independentă de evaluare a decis că candidatul la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, Nicolae Șova, nu a promovat evaluarea în baza

art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) și art. 13

alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară.

în contencios administrativ a lui Nicolae Șova intentată împotriva Comisiei de

evaluare, fiind anulată decizia nr. 16 din 13 ianuarie 2023 și dispusă reevaluarea

acestuia.

prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție și dispunerii reevaluării

lui Nicolae Șova, Comisia de evaluare a executat obligațiile sale legale rezultate din

prevederile Legii nr. 26/2022 și decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de

Justiție, inițiind reluarea procedurii de evaluare a reclamantului.

10-12 din Legea nr. 26/2022 și art. 19 din Regulamentul Comisiei, a fost emisă

decizia nr. 10 din 12 martie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Nicolae Șova,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

prevăzute de Legea nr. 26/2022, iar când a constatat anumite neclarități, a oferit

reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare, stabilindu-i un termen suficient.

asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de evaluare. În faza inițială este în

obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele sale

legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor legale (art. 7 din

Legea nr. 26/2022).

oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10

alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este

12

un drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă

neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date

incomplete sau neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii

serioase că candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar

acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; pag. 68).

solicitanți, iar sarcina probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că

sunt apte pentru exercitarea funcției în cauză (ibidem, pag. 95).

nr. 10 din 12 martie 2024 nu afectează statutul profesional al candidatului, or,

Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din Republica Moldova.

Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt efect juridic nu

are suport legal.

său, fiind explicită în dispozitivul deciziei că „… candidatul nu întrunește criteriile

de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriului de integritate financiară și etică și, astfel,

nu promovează evaluarea.”

Legea nr. 26/2022. Respectiv, niciun alt efect juridic nu are suport legal și faptic. În

speță, nimic nu împiedică reclamantul să continue cariera profesională.

rezultă direct și din Nota informativă la proiectul acestei legi.

Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei (Avizul

nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege revizuit arată clar

că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei

candidatului ca judecător sau procuror. Acest lucru derivă din principiul

inamovibilității judecătorilor și din competența exclusivă înrădăcinată constituțional

a Consiliilor Supreme de a impune sancțiuni sau de a demite un judecător sau

procuror.

candidatului, în baza datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia

13

constată dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

criteriile legale de integritate.

sau nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa convingere, a

faptului dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea reclamantului cu

criteriile de integritate financiară și etică. Cu alte cuvinte, Comisia nu constată

existența sau lipsa conformității reclamantului cu criteriile de integritate, ci doar

existența sau lipsa dubiilor serioase privind conformitatea. Or, anumite circumstanțe

faptice ar putea fi suficiente pentru a constata că există dubii serioase privind

conformitatea, dar în același timp, ar putea fi insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate etică și financiară.

Decizia nu reprezintă însă, și nu pretinde să reprezinte, o constatare a lipsei de

conformitate cu aceste criterii.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „dacă constată existența

unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat”.

legii de către Parlament, completul special al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, va

putea dispune reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul

procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există

circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.”

alegațiilor din acțiunea sa în criteriile statuate de către Legea nr. 26/2022 și Curtea

Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii sale.

privind existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu

criteriile de integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei, iar instanța de

judecată este ținută să exercite controlul de legalitate al deciziei și nu este în drept să

execute controlul de oportunitate.

garanțiilor prevăzute de art. 6 § 1 CEDO în materia executării hotărârilor

judecătorești. Or, Comisia nu a fost obligată și nici nu putea fi obligată de către Curtea

Supremă de Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantului,

dreptul reclamantului la executarea unei decizii judiciare definitive și cu caracter

obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art. 6 § l CEDO, a fost plenar

respectat de către Comisie.

Justiție, într-un termen rezonabil, rezultă cu certitudine că reclamantul nu poate

pretinde neexecutarea de către Comisie a deciziei Curții Supreme de Justiție.

14

principiului res judicata, or, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție,

Comisia în continuare are un drept neafectat de: (i) a colecta materiale noi în scopul

reevaluării; și (ii) a (re)examina și aprecia materialele acumulate în cadrul evaluării

inițiale și reluate.

Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantului, în general, ține

de esența procedurii reluate a evaluării ca să existe un drept al Comisiei de a

reexamina circumstanțele care au stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție.

Acest element inerent procedurii de reevaluare exclude ab initio caracterul absolut al

„autorității de lucru judecat” al faptelor analizate în decizia Curții Supreme de

Justiție, ceea ce permite și solicită Comisiei să aibă o marjă de apreciere la etapa

reevaluării problemelor de integritate a candidaților. Această marjă de apreciere

admite inclusiv posibilitatea ca Comisia să ajungă la anumite concluzii care, la prima

vedere și fără a intra în esență, pot fi considerate ca fiind contrare concluziilor

instanței de judecată, ceea ce, însă, nicidecum nu înseamnă că Comisia ar repune în

discuție decizii judecătorești definitive.

Curtea se referă în primul rând la principiul securității juridice, care este implicit în

toate articolele Convenției…”. „În dreptul Convenției, principiul securității juridice

se manifestă în diferite forme și contexte, cum ar fi necesitatea ca legea să fie clar

definită și previzibilă în aplicarea sa [...], sau impunând ca, în cazul în care instanțele

au hotărât definitiv o problemă, hotărârea lor să nu fie pusă în discuție (a se vedea, de

exemplu, Brumărescu împotriva României [GCJ, nr. 28342/95, § 61, CEDO 1999-

VII). Acest ultim aspect al securității juridice presupune, în general, respectarea

principiului autorității de lucru judecat, care, prin protejarea definitivă a hotărârilor

judecătorești și a drepturilor părților la procedurile interne – inclusiv a oricăror

persoane implicate în calitate de victime – servește la asigurarea stabilității sistemului

judiciar și contribuie la încrederea publicului în instanțe.

juridice și autoritatea de lucru judecat nu sunt absolute (a se vedea, de exemplu, în

sfera dreptului penal, Moreira Ferreira contra Portugalia (nr. 15 2) [GC], nr.

19867/12, § 62, 11 iulie 2017), o derogare de la acest principiu este justificată doar

atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare, cum

ar fi corectarea defectelor fundamentale sau a erorilor din justiție (a se vedea, de

exemplu, Ryabykh împotriva Rusiei, nr. 52854/99, §52, CEDO 2003-IX și OOO Link

Oii SPB împotriva Rusiei (dec.), nr. 42600/05, 25 iunie 2009).

părților de a repune în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri

judecătorești nu sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare odată ce: 1)

pe de o parte, însăși prin decizia Curții Supreme de Justiție, Comisiei i-a fost

recunoscut dreptul de a reevalua (relua evaluarea) reclamantul, prin prisma probelor

colectate în procedura de evaluare inițială și cea reluată; iar 2) pe de altă parte, în

general, principiul res judicata nu are un caracter absolut și permite derogări, în

15

context, în partea motivată a deciziei, Comisia a clarificat într-un mod explicit și

convingător circumstanțele care au permis acesteia, în anumite cazuri, să ajungă la

alte concluzii decât cele expuse în decizia Curții Supreme de Justiție.

preferențial în mun. Chișinău, Comisia a stabilit că în contextul deciziei Curții

Supreme de Justiție și informațiilor examinate în cadrul evaluării reluate, Comisia nu

include subiectul privind eligibilitatea candidatului pentru a participa la program, în

determinarea faptului dacă candidatul promovează sau nu promovează evaluarea

reluată.

de către familia fiicei candidatului și tranzacțiile ce implicau suma de 25 495 EUR

(pag. 19-31 din Decizie), pârâta a menționat că, concluziile trase de Curtea Supremă

de Justiție în decizia din 01 august 2023 sunt bazate pe informații incomplete cu

privire la circumstanțele aferente sursei mijloacelor financiare recepționate de

candidat la vânzarea apartamentului, dar și a mijloacelor financiare utilizate la

achiziționarea automobilului.

- de la SRL P.I. cu privire la împrumuturile acordate ginerelui candidatului, care

însă nu i-au permis Comisiei să concluzioneze că banii au fost acordați întru

achiziționarea apartamentului și, respectiv, au fost achitați candidatului. Dimpotrivă,

informațiile obținute de la SRL P.I. au amplificat dubiile Comisiei cu privire la aceste

circumstanțe;

- de la persoana fizică V.Ț., de la banca comercială la care a fost realizat

schimbul valutar, dar și de la dealer-ul oficial la care a fost achiziționat automobilul.

Informațiile obținute (în coraport cu informația de la SFS) au permis Comisiei să

constate existența unor neconcordanțe cu privire la momentul achiziționării

automobilului și al schimbului valutar.

din decizia Curții Supreme de Justiție, or concluziile din ultima s-au bazat pe

informații incomplete care au fost colectate de către Comisie în cadrul evaluării

reluate.

neplata impozitului pentru creșterea de capital în modul prevăzut de legislație, pârâta

la fel a menționat că, concluziile trase de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 01

august 2023 sunt bazate pe informații incomplete cu privire la circumstanțele aferente

valorii bunurilor imobile achiziționate și vândute de către candidat și soția acestuia.

- a obținut informația (de la compania „Lara”) cu privire la valoarea bunurilor

similare celor din speță în perioada relevantă. Acest fapt a confirmat poziția Comisiei

cu privire la valoarea subestimată a bunurilor achiziționate și vândute de candidat și

soția acestuia;

- a analizat noile declarații ale candidatului oferite la etapa examinării

contestației sale de către Curtea Supremă de Justiție, or acesta și-a retras declarațiile

16

oferite la etapa evaluării inițiale, iar acest fapt a aruncat o umbră de îndoială asupra

onestității și credibilității candidatului.

din decizia Curții Supreme de Justiție, or concluziile din ultima s-au bazat pe

informații incomplete care au fost colectate de către Comisie în cadrul evaluării

reluate.

argumentelor și concluziilor conținute în decizia Curții Supreme de Justiție, nu obligă

însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de promovare a reclamantei,

odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din probele noi, acumulate în cadrul

reevaluării, este diferit și în mod natural, mai avansat, decât cel inițial, din cadrul

evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia să argumenteze soluția aleasă, cu

referire precisă la faptele examinate și concluziile rezultate, fapt care s-a făcut în mod

plenar în decizie.

res judicata în cazul a două sau mai multe seturi de proceduri, CtEDO examinează,

pe lângă faptul dacă setul de proceduri vizează aceleași părți sau raporturi juridice,

inclusiv dacă aceste proceduri se bazează pe același set de fapte. La caz, după cum a

fost descris supra, setul de fapte examinat de către Curtea Supremă de Justiție este

diferit de setul de fapte analizat de către Comisie în cadrul procedurii reluate de

evaluare, ceea ce exclude posibilitatea ca decizia Comisiei să afecteze principiul res

judicata.

prevederile Cărților I și II din Codul administrativ (dispoziții generale și procedura

administrativă), care nu sunt aplicabile în speță. Or, din Legea nr. 26/2022 rezultă

clar că doar procedurii de judecare a cauzelor, și anume procedura contenciosului

administrativ, îi sunt aplicabile prevederile Codului administrativ (Cartea III), iar în

raport cu procedura în fața Comisiei se aplică prevederile legii speciale – Legea nr.

26/2022 și Regulamentul Comisiei. Respectiv, în speță, din Codul administrativ sunt

aplicabile doar prevederile Cărții a III, dar nu și prevederile Cărților I și II.

legi inaplicabile, și anume unele prevederi ale Codului administrativ, în detrimentul

legii aplicabile (Legea nr. 26/2022).

a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, prin care s-a explicat că, în sensul articolului

3 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (2), Comisia de evaluare nu este autoritate

publică în sensul prevederilor Codului administrativ. Așadar, în condițiile în care

Comisia nu este autoritate publică (în sensul art. 7 din Codul administrativ), atunci

activitatea ei nu este una de natură administrativă (în sensul art. 5 din Codul

administrativ), iar procedura de evaluare prevăzută de Legea nr. 26/2022 nu este o

procedură administrativă (în sensul art. 6 din Codul administrativ), circumstanțe ce

denotă că, la caz, nu sunt incidente prevederile Codului administrativ aplicabile

procedurii administrative, inclusiv cercetarea din oficiu (art. 22), limba de procedură

17

(art. 26), întocmirea dosarului administrativ (art. 82), etc., or, legea specială (Legea

nr. 26/2022) oferă mecanisme de protecție similare echivalente.

avocatul Ghenadie Bambuleac a susținut integral cererea de chemare în judecată,

solicitând admiterea acțiunii.

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei, a susținut argumentele invocate

în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

pertinentă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilește următoarele.

Aprecierea instanței:

lui Nicolae Șova, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ca

urmare a evaluării reluate a candidatului, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b)

și alin. (10) din Legea nr. 26/2022; în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) lit.

b), alin. (5) lit. c), d) și g) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au

constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat atât a criteriului de

integritate financiară, cât și etică și, astfel, nu promovează evaluarea.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea

deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 10 din

12 martie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Nicolae Șova, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului de către Comisie.

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia Comisiei de evaluare

poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data

recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

18

judecătorilor și procurorilor nr. 10 din 12 martie 2024 a fost notificată lui Nicolae

Șova în mod electronic, prin intermediul e-mail-ului, la 23 mai 2024, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului candidatului.

contestare depusă de Nicolae Șova este admisibilă, deoarece reclamantul s-a

conformat prevederilor legale, depunând prezenta cerere la 28 mai 2024, în interiorul

termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

Completul de judecată învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitele

acesteia reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia decide

Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea

acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC

nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).

26/2022, prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate

ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere

sau numire a acestora în funcțiile respective.

independență funcțională și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau

juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea

membrilor acesteia.

Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează

domeniile conexe activității sale.

organizare și funcționare, aprobat de către aceasta. Conform art. 14 alin. (6) din Legea

nr. 26/2022, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în

conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite

prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare,

alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate

prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai

dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor

prezentului cod.

26/2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea sporirii

19

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului

Superior al Magistraturii și ai organelor specializate ale acestora, precum și în vederea

sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un

domeniu specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Și,

deși Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios

administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ,

anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

din 22 decembrie 2017, legea organică este actul normativ care reprezintă o

dezvoltare a normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute

de Constituție. Iar, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 prevede că, în cazul în care

între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se

aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția

situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).

organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26/2022,

însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura în care legea

specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere al

rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Codului administrativ nu pot fi denaturate reglementările Legii speciale nr. 26/2022,

or prevederile Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu

contravin Legii speciale nr. 26/2022.

Completul de judecată special reține că, potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022,

decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Careva alte consecințe juridice, în afara celor

menționate expres în lege, nu sunt stipulate la moment.

Veneția și Direcția Generală au conchis că proiectul de lege revizuit arată clar că

rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei candidatului.

evaluare, Completul de judecată special reține că prin Avizul nr. 1069/2021 din 13

decembrie 2021, la pct. 11, Comisia de la Veneția și Direcția Generală observă că

integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători

și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură

încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte

20

mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale. Comisia de la Veneția și Direcția Generală și-au exprimat anterior

opinia, în alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem

de ridicate de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de

verificare a judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție mai consideră necesar

să menționeze și că, potrivit Obiectivului 1.2. din Direcția strategică I „Consolidarea

integrității și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea

Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru

anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06

decembrie 2021, „Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței

judecătorilor și a procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și

integrității acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele

elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a

derulării unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a

integrității judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este

una dintre principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al

patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de

integritate. Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din

2018, accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției. Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în

colectiv, să respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să

depună efort pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem”.

Consiliilor Justiției și rolul acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale,

CCJE reamintește (§ 34) că procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv

posibile campanii de către candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că

calificările candidaților, în special imparțialitatea și integritatea acestora sunt

verificate.

o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților

pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de

21

a asigura independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului membrilor

acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele acestor măsuri

ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite ca o măsură de

ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor și

organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de verificare

judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate corespunzător, că

ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește contribuția la

încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.

50 din Avizul din 14 martie 2023, Comisia de la Veneția și DGI au indicat că sunt la

curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din Legea nr. 26/2022,

care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor.

se permite în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor în funcție,

mizele sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în general.

evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc.,

destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-un mod legal

trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită inadecvată, care ar

trebui să fie mai bine definită de lege.

Veneția, conceptul de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de

mecanisme care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și

de integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem

de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi

justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși,

decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de

ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de

orice îndoială că această avere provine din surse ilegale (a se vedea

CDLAD(2022)011, § 9-10).

că Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția persoanei

vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai probabil

un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură reduce

potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor organe

administrative sau judiciare, menționate anterior.

inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023 a constatat că, prin termenul „grav”,

legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea

22

integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea

candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită

profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în

discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al

Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al

abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei. Raționamentele

sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și „inexplicabile”

din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

Constituțională a indicat că, pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și

aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din

Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ

constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă

reputație profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în

ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia

legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a

candidaților.

aprilie 2023, a notat în § 123, cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin.

(5) din Legea nr. 26, că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu

privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii

serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de către

candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

implică în mod inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de

probă stabilit de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea

rezultatelor evaluării.

motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei

cu privire la promovare sau nepromovare. Mai mult, legea îi permite candidatului să

pună în discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta

a criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.

marja de apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată

(concluziile trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă.

Eventualele riscuri în raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși,

integru, însă care nu a fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu

mult mai mici decât în situația în care este admis un candidat neintegru din

considerentul că orice dubiu ar trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această

stare e determinată atât de interesul general sporit față de procesul de preselecție în

Consiliul Superior al Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în

23

drepturile subiecților supuși evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului

propriu-zis.

nu se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe niciun dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în

vigoare la moment, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de

evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate

adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b)

admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au

promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de

evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

al prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 10 din 12 martie 2024 cu privire la evaluarea reluată

a lui Nicolae Șova, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Completul de judecată special menționează că, la caz, urmează să

verifice dacă în cadrul procedurii de evaluare reluată au fost admise erori procedurale

grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii

de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării

de către candidat. Or, la examinarea prezentei cereri de contestare, Completul de

judecată special nu are dreptul să depășească limitele acesteia și împuternicirile

oferite de legiuitor la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de

evaluare, stabilite în mod imperativ la art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în temeiul Hotărârii Curții

Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 privind excepțiile de neconstituționalitate

a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

24

din 14 februarie 2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea Constituțională a stabilit că legea trebuie să

prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile

procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe

procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum

și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept

procedural poate fi considerată o problemă centrală a litigiului.

contestate urmăresc realizarea unui scop legitim, a reținut că în nota informativă la

proiectul de Lege nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării

controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată

de autorități și din conținutul textului contestat, Curtea a dedus că legislatorul a

urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza

încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a

asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu

Superior al Magistraturii funcțional. Curtea a reținut că aceste scopuri legitime pot fi

încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și garantării autorității și

imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin. (2) din Constituție.

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale ale

eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt apte

să realizeze obiectivul urmărit de legislator, să evite situațiile de anulare a deciziilor

Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative.

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le

consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a

fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art. 6

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de

autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ administrativ

etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, pct. 34; Bochan împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC),

pct. 43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct. 106]

existența unei „contestații” (în limba engleză, „dispute”). În plus, trebuie să se

25

întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut

în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie

să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși

a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul

procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o

legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art. 6 § 1

să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), pct. 99; Károly Nagy

împotriva Ungariei (MC), pct. 60; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct. 106]

6 § 1 CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul

12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de

evaluare reluată, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, de natură

să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul

dacă reclamantului Nicolae Șova i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu va

da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Nicolae Șova în

cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Nicolae Șova.

reiterează că, în urma evaluării reluate a lui Nicolae Șova, candidat la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8)

lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a adoptat decizia nr.

10 din 12 martie 2024, prin care, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) lit. b),

alin. (5) lit. c), d) și g) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidatul

nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate

financiară și etică și, astfel, nu promovează evaluarea.

lit. b), alin. (5) lit. c), d) și g) din Legea nr. 26/2022, care stipulează că, în sensul

prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în verificarea integrității etice

și a integrității financiare a acestora. (2) Se consideră că un candidat corespunde

criteriului de integritate etică dacă: c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii

și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al

restricțiilor și/sau al limitărilor. (4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului

de integritate financiară dacă: b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită

de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate. (5) Pentru

evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: c)

modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a

26

persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea

acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor

specificate la art. 2 alin. (2); g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii

candidatului și pentru justificarea acesteia.

că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor

dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care

nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, precum și a persoanelor

menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate.

2 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, este

soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la

întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin

adopție cu subiectul declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată,

unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării

(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

controlul averii și al intereselor personale se extinde asupra membrilor de familie,

părinților/socrilor și copiilor majori ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana

supusă controlului se află în concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde

și asupra averii acestei persoane. Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse

controlului au fost înscrise pe numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra

acestor bunuri și persoane. Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri

obținute din donații sau deține bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra

donatorului și comodantului. Acestora li se pot cere clarificări privind originea

veniturilor utilizate pentru achiziția și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru

clarificarea acestor aspecte, inspectorul de integritate poate solicita informații

relevante de la orice persoană fizică sau juridică.

26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu criteriile

de integritate și/sau existența cărorva încălcări ale candidaților, ci doar existența sau

lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la concluzia că există

dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate

sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

serioase privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și

financiară, aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin

darea de explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea

poziției sale.

27

că, prin decizia nr. 16 din 13 ianuarie 2023, cu privire la candidatura lui Nicolae Șova,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 8

alin. (1), (2) lit. a), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. a), c), d) și e) și art. 13 alin. (5)

din Legea nr. 26/2022, Comisia independentă de evaluare a decis că candidatul nu

corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire

conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, și, prin

urmare, el nu a promovat evaluarea.

apartamentului la preț preferențial în mun. Chișinău; (ii) sursa mijloacelor financiare

pentru procurarea apartamentului candidatului și sursa mijloacelor financiare a

candidatului pentru cumpărarea valutei; (iii) subestimarea valorii a două bunuri

imobile și neplata impozitului pentru creșterea de capital în modul prevăzut de

legislație.

3-11/23, 2-23018192-01-3-06022023-1) s-a admis acțiunea în contencios

administrativ depusă de Nicolae Șova, fiind anulată decizia Comisiei de evaluare nr.

16 din 13 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Nicolae Șova, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispusă reevaluarea candidatului

Nicolae Șova de către Comisia independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

candidaturii lui Nicolae Șova, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. c), d) și

g) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia independentă de evaluare a decis

că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și

financiară, și, astfel, el nu a promovat evaluarea.

apartamentului la preț preferențial în mun. Chișinău; (ii) procurarea apartamentului

candidatului de către familia fiicei candidatului și tranzacțiile ce implicau suma de 25

495 EUR; (iii) subestimarea valorii a două bunuri imobile și neplata impozitului

pentru creșterea de capital în modul prevăzut de legislație.

evaluare, Completul de judecată special remarcă următoarele.

la modificările din 27 decembrie 2022), Comisia de evaluare inițiază procedura de

evaluare în baza informației primite de la instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursurilor pentru selectarea candidaților la funcția de

membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1), care trebuie să cuprindă: a) numele,

prenumele, IDNP-ul candidatului; b) funcția deținută la momentul depunerii cererii;

c) funcția pentru care se candidează; d) datele de contact (adresă, telefon, e-mail) ale

candidatului.

28

candidatului depunerea, la comisie, a unei declarații de avere și interese personale cu

datele actualizate pentru ultimii 5 ani, care să includă și cheltuielile din perioada

respectivă. De asemenea, Comisia de evaluare solicită candidatului depunerea, la

comisie, a unei declarații cu privire la lista persoanelor apropiate lui, astfel cum

acestea sunt definite în Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, care activează sau au activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al

procuraturii și în serviciul public. Declarațiile menționate urmează a fi prezentate în

termen de 7 zile de la solicitare. Neprezentarea în termen a declarațiilor a constituit

temei pentru constatarea de către comisie a nepromovării evaluării de către candidat.

Modelul declarației de avere și interese personale și cel al declarației cu privire la lista

persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și serviciul public,

prevăzute în prezentul alineat, se aprobă de Comisia de evaluare.

proprie răspundere veridicitatea și deplinătatea datelor prezentate. Potrivit art. 10

alin.(1)-(11) din aceeași Lege (până la modificările efectuate prin Legea nr.

354/2022), Comisia de evaluare acumulează și verifică informația deținută în cel mult

30 de zile de la primirea declarațiilor prevăzute la art. 9 alin. (2). Comisia de evaluare

și secretariatul acesteia au acces gratuit și în timp real la sisteme informaționale care

conțin date necesare pentru realizarea mandatului său, și anume pentru evaluarea

integrității etice și a integrității financiare a candidaților, în condițiile legislației

privind schimbul de date și interoperabilitatea, cu excepția informației care cade sub

incidența prevederilor Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat.

În procesul de evaluare a integrității candidaților, Comisia de evaluare are

dreptul să solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau privat, inclusiv

de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare pentru realizarea

evaluării. Informațiile solicitate se prezintă Comisiei de evaluare gratuit, inclusiv în

format electronic, în termen de cel mult 10 zile de la data solicitării.

Neprezentarea în termenul stabilit a informațiilor solicitate conform alin. (3) se

sancționează potrivit legii.

Persoanele fizice și juridice de drept public sau privat, inclusiv instituțiile

financiare, nu pot refuza prezentarea informațiilor stabilite la alin. (3) pe motivul

protejării datelor cu caracter personal, a secretului bancar sau a altor date cu acces

limitat, cu excepția informației care cade sub incidența prevederilor Legii nr.

245/2008 cu privire la secretul de stat.

În scopul elucidării unor neclarități depistate, Comisia de evaluare poate solicita,

la orice etapă a procedurii de evaluare, date și informații suplimentare de la candidații

evaluați.

Termenul stabilit la alin. (1) poate fi prelungit cu încă 15 zile în cazul în care: a)

informația ce trebuie analizată este complexă; b) persoanele fizice și juridice

prevăzute la alin. (3), precum și candidații în situația prevăzută la alin. (7)

tergiversează prezentarea informațiilor solicitate.

Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere,

formată în urma cercetării mult aspectuale, complete și obiective a informației.

29

Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lui de către Comisia de evaluare.

În cazul în care Comisia de evaluare constată că, informațiile din declarațiile

depuse de candidați, pentru veridicitatea și deplinătatea cărora aceștia au depus

declarație pe propria răspundere în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3), precum

și informațiile furnizate de către alte persoane fizice sau juridice în conformitate cu

alin. (3) din prezentul articol nu corespund realității, aceasta sesizează organele

competente în vederea constatării și sancționării presupuselor fapte ilegale.

modificările efectuate prin Legea nr. 354/2022) rezultă că, după examinarea

informației acumulate, Comisia de evaluare invită candidatul la ședință în vederea

audierii acestuia. Audierile au loc în ședință publică, ce se înregistrează prin mijloace

audio/video. Comisia de evaluare poate decide să desfășoare audierile sau o parte din

ele în ședință închisă dacă se aduce atingere intereselor ce țin de ordinea publică, viața

privată sau moralitate. În cazul în care Comisia de evaluare respinge solicitarea

candidatului de a desfășura audierile sau o parte din ele în ședință închisă, acesta

poate anunța imediat comisia despre retragerea sa din concurs.

desfășura în lipsa acestuia, iar candidatul respectiv va fi evaluat în baza informațiilor

acumulate de Comisia de evaluare.

de evaluare și să dea explicații verbale; b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat

stagiar pe parcursul procedurii de evaluare; c) să ia cunoștință de materialele

evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere; d) să prezinte, în formă scrisă, date și

informații suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării

suspiciunilor privind integritatea sa; e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată

privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a

unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu

candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a

concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu

nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

motivele și concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

care stipulează că, în cazul reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisia de evaluare potrivit alin. (8) lit. b), dispozițiile prezentei legi referitoare la

procedura de evaluare a integrității se aplică în mod corespunzător.

parcurge anumite etape succesive prevăzute la art. 9-12 din Legea nr. 26/2022.

procedura de acumulare a informației și aprecierea acesteia.

30

candidatului la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Nicolae

Șova, chestionarul privind integritatea etică pentru a fi completat în mod voluntar și

returnat Comisiei până la data de 05 iulie 2022, prezentat de către ultimul în termenul

stabilit.

Șova o solicitare pentru completarea și depunerea declarației de avere și interese

personale, care urma să fie prezentată până la data de 15 iulie 2022. Declarația

respectivă includea, inclusiv, lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al

procuraturii și în serviciul public. Candidatul a prezentat Comisiei de evaluare

declarația completată la 15 iulie 2022.

ale Comisiei. Candidatul nu a solicitat acces la materialele de evaluare conform art.

12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022 și, prin urmare, nu a primit materialele. La

02 decembrie 2022, candidatul a participat la audiere în ședință publică în fața

Comisiei.

candidatului.

din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, la 08 septembrie 2023, Comisia a

inițiat evaluarea reluată a candidatului Nicolae Șova.

runde de întrebări scrise din partea Comisiei, inclusiv 7 subîntrebări și o solicitare de

documente suplimentare.

documente furnizate suplimentar de către candidat, conform necesităților pentru a

aborda problemele examinate în cadrul evaluării reluate.

notificare cu privire la faptele și dubiile serioase, la care a primit răspuns din partea

candidatului la 22 februarie 2024.

februarie 2024 candidatul a primit accesul la materialele evaluării reluate conform

art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

evaluare, de evaluare reluată, cât și în cererea de contestate, Nicolae Șova nu a

comunicat despre existența impedimentelor ce l-au îngrădit să dea răspuns și să

prezinte informațiile suplimentare solicitate de către Comisia de evaluare, în rundele

de întrebări și subîntrebări.

Comisia de evaluare a executat cu maximă diligență obligațiile ce îi revin conform

competenței prevăzute de Legea nr. 26/2022. Or, atunci când s-au constatat anumite

neclarități (determinate, în special, de existența neconcordanțelor între declarațiile

depuse de însuși reclamant la autoritățile corespunzătoare), Comisia de evaluare a

31

oferit candidatului evaluat, posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și

informațiilor suplimentare în sensul prevederilor art. 10 alin. (7) din Legea nr.

26/2022. Prin lipsa explicațiilor și clarificărilor din partea candidatului în privința

chestiunilor ridicate de Comisia de evaluare, exprimată printr-un comportament pasiv

din partea lui Nicolae Șova, nu au fost înlăturate dubiile Comisiei de evaluare cu

privire la conformitatea candidaturii sale cu criteriile de integritate financiară și etică.

informațiilor relevante de către candidatul evaluat, atât Comisia de evaluare, cât și

instanța de judecată au fost în imposibilitate de a înlătura dubiile serioase constatate

de Comisia de evaluare cu privire la respectarea de către candidatul Nicolae Șova a

criteriilor de integritate.

identificat probleme de integritate, a fost considerată admisibilă de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, chiar și în verificarea integrității judecătorilor în

exerciții în care își pot pierde funcțiile sau pot fi sancționați în alt mod drept

consecință a evaluării.

Curtea a afirmat că nu este per se arbitrar, în sensul aspectului „civil” al art. 6§1 din

Convenție, ca sarcina probei să revină reclamantului în procedura de verificare a

integrității după ce Comisia independentă de calificare a pus la dispoziție constatările

preliminare rezultate în urma încheierii anchetei și a dat acces la probele din dosarul

cauzei.

în vedere decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, precum și în

contextul unei analize mult aspectuale, cuprinzătoare și obiective, evaluând reluat

candidatul Nicolae Șova pe baza informațiilor disponibile din cadrul evaluării inițiale

și a oricăror informații obținute în timpul evaluării reluate, Comisia de evaluare a

ajuns la concluzia că nu include subiectul privind eligibilitatea candidatului pentru

participarea la programul pentru procurarea apartamentului la preț preferențial în

decizia sa privind promovarea sau nepromovarea evaluării reluate.

argumentele reclamantului Nicolae Șova, formulate în cererea de contestare, nu se

constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării lui în

fața Comisiei independente de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatului, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile serioase

formulate de Comisie cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de

integritate financiară și etică stabilite exhaustiv în art. 8 din Legea nr. 26/2022, în

ceea ce privește: procurarea apartamentului candidatului de către familia fiicei

candidatului și tranzacțiile ce implicau suma de 25 495 EUR; subestimarea valorii a

două bunuri imobile și neplata impozitului pentru creșterea de capital în modul

prevăzut de legislație.

candidatului de către familia fiicei candidatului și tranzacțiile ce implicau suma de

25 495 EUR, Completul de judecată special accentuează că, în această parte, în cadrul

32

evaluării reluate, Comisia a obținut informații de la SRL P.I. cu privire la împrumutul

de 530 000 MDL.

din 05 noiembrie 2020, SRL P.I. a acordat suma de 500 000 MDL administratorului

pentru ca ginerele candidatului să procure un apartament în mun. Chișinău. Din

această sumă, 350 000 MDL au fost, de fapt, acordate sub formă de împrumut. La 14

decembrie 2020, a fost semnat contractul de împrumut nr. 12 cu administratorul,

pentru suma de 500 000 MDL. Din această sumă, potrivit SRL P.I., doar suma de 190

000 MDL a fost eliberată administratorului. Astfel, din suma totală a celor două

contracte de împrumut (1 000 000 MDL), doar 540 000 MDL a fost acordată

administratorului. Potrivit punctului 1.4. din ambele contracte, împrumuturile au fost

oferite cu scop de afaceri. SRL P.I. a declarat că administratorul a rambursat suma de

530 000 MDL către SRL P.I. la 14 decembrie 2020, așa cum o atestă ordinul de

încasare nr. 4 din 14 decembrie 2020. SRL P.I. a furnizat copii ale contractelor de

împrumut nr. 11 (din 05 noiembrie 2020) și nr. 12 (din 14 decembrie 2020) și ordinul

de încasare nr. 4 (din 14 decembrie 2020). SRL P.I. a declarat că, la 14 decembrie

2020, administratorul și ginerele candidatului au semnat contractul de împrumut nr.

5, potrivit căruia compania i-a acordat acestuia un împrumut de 530 000 MDL,

eliberat de casieria SRL P.I. în aceeași zi în baza ordinului de plată nr. 3. Compania

nu a prezentat Comisiei copia ordinului de plată nr. 3. Împrumutul în sumă de 530

000 MDL încă nu a fost rambursat .

fiabilitatea declarațiilor oferite de SRL P.I.. Inițial, a susținut că contractul de

împrumut nr. 11 prevedea acordarea unui împrumut administratorului pentru ca

ginerele candidatului să cumpere un apartament în mun. Chișinău, deși contractele de

împrumut nr. 11 și nr. 12 prevedeau împrumuturi pentru activitate antreprenorială.

Apoi, SRL P.I. a susținut că suma de 540 000 MDL, retrasă conform contractelor de

împrumut nr. 11 și nr. 12, nu era pentru procurarea apartamentului.

190 000 MDL drept împrumut pe 14 decembrie 2020 și a returnat 530 000 MDL către

SRL P.I. în aceeași zi. Nu este clar, de asemenea, de ce contractul din 14 decembrie

2020, dintre SRL P.I. și ginerele candidatului a fost numerotat cu nr. 5, deși contractul

de împrumut din 14 decembrie 2020, în temeiul căruia administratorul a retras 190

000 MDL, era numerotat cu nr. 12. De asemenea, este îndoielnic de ce ordinul de

încasare nr. 4 ar fi legat de banii returnați de administrator, iar banii la returnare ar fi

dați ginerelui candidatului pe baza ordinului de încasare nr. 3.

aceste circumstanțe în ședința de judecată, dar explicațiile date de avocatul

reclamantului au fost controversate, acesta nu a putut răspunde la toate întrebările

adresate de către instanță și reprezentantul Comisiei, respectiv, aspectele menționate

nu au fost clarificate de partea reclamantă și argumentele reclamantului nu au fost

probate prin înscrisuri.

prezentat o copie a ordinului de încasare nr. 3, precum și oricare alte explicații sau

33

documente justificative care să servească ca dovadă a faptului că împrumutul de 530

000 MDL a fost, cu adevărat, dat ginerelui candidatului. Astfel, atât pentru Comisie,

cât și pentru instanța de judecată, nu a fost cu putință să verifice pretinsul împrumut

de 530 000 MDL care ar fi fost dat ginerelui candidatului ca apoi să fie dat, prezumtiv,

candidatului drept plată. Nu a fost prezentată nicio dovadă că banii ar fi fost într-

adevăr achitați candidatului.

cu privire la împrumuturi în cadrul evaluării reluate nu doar că nu au atenuat, ci au

amplificat dubiile Comisiei în legătură cu mijloacele financiare primite de candidat

în urma vânzării apartamentului cumpărat inițial la preț preferențial, precum și în

legătură cu credibilitatea și onestitatea candidatului.

i-a adresat întrebări cu privire la suma de 550 000 MDL. V.Ț. a confirmat că primise

suma de 550 000 MDL spre păstrare la 18 ianuarie 2021, iar la 16 aprilie 2021, i-a

returnat soției candidatului suma de 26 000 EUR. V.Ț. a specificat, de asemenea, că

convertise 550 000 MDL în euro, deoarece candidatul dorea să achiziționeze un

automobil.

transmis suma de 550 000 MDL către V.Ț. și de ce declarația autentificată notarial

nr. 2-632 a fost întocmită la 10 aprilie 2023, după evaluarea acestuia de către Comisie,

candidatul a răspuns că atunci când a avut loc audierea în timpul evaluării inițiale, nu

avea permisiunea lui V.Ț. să comunice acele informații Comisiei.

plauzibilă, or nimic nu l-a împiedicat pe candidat, fie în cadrul corespondenței, fie în

cadrul audierii în timpul evaluării inițiale, să informeze Comisia că a dat banii unei

persoane spre păstrare, dar că nu avea permisiunea acelei persoane de a oferi mai

multe detalii la acel moment, ceea ce ar fi făcut ca informațiile ulterioare să fie mai

plauzibile.

evaluării inițiale, candidatul nu-și putea aminti dacă a cumpărat sau a vândut 25 495

EUR.

mai multe entități cu privire la tranzacțiile în legătură cu cei 25 495 EUR.

a schimbat suma de 25 495 EUR la ora 11:06:46, iar conform ordinului de încasare

nr. 2062, candidatul a cumpărat un automobil la ora 10:04 a aceleiași zi - 16 aprilie

2021.

control/imprimantă fiscală sunt funcționale dacă imprimă data calendaristică și

timpul curent pe documente, cu o deviere maximă de 15 minute de la ora reală (cu

excepția devierii de o oră în timpul trecerii de la ora de iarnă la cea de vară sau invers,

care nu vor depăși datele de 20 noiembrie/aprilie a anului curent).

Moldova aveau obligația de a menține în stare bună de funcționare aparatul de casă

34

și dispozitivul de control, ceea ce înseamnă că devierea maxim posibilă de la ora reală

nu putea să fi depășit 15 minute. Diferența dintre ora la care a avut loc schimbul

valutar (11:06:46) și procurarea automobilului (10:04) înseamnă că schimbul valutar

a avut loc doar după procurarea automobilului, ceea ce trezește îndoieli că candidatul

a folosit banii schimbați la bancă pentru a achiziționa automobilul și că s-ar putea să

fi fost folosite alte mijloace financiare pentru această tranzacție.

cadrul ședinței de judecată, acesta invocând doar că necorespunderea datei/orei pe

dispozitivul de control/imprimanta fiscală nu-i poate fi imputată reclamantului, or

acesta în cadrul tranzacțiilor a avut statutul de client și nu duce răspundere pentru

evidența contabilă a agenților economici.

responsabil de funcționalitatea sistemelor interne ale agenților economici, ci doar a

făcut analiza informațiilor extrase din sistemele interne ale băncii și entității

economice, care veneau în contradicție cu explicațiile reclamantului. În acest context,

Comisia, în mod diligent, a obținut informația cu privire la modul în care funcționează

aceste sisteme, pentru a exclude orice eroare în analiza informațiilor recepționate.

într-adevăr suma de 530 000 MDL în urma vânzării apartamentului, dubiile serioase

sunt amplificate de explicațiile contradictorii ale candidatului cu privire la ce s-ar fi

întâmplat cu acești bani.

neîntemeiate argumentele reclamantului precum că Comisia nu ar fi luat în

considerare explicațiile SRL P.I., or Comisia a ținut cont de aceste explicații, fapt ce

rezultă direct din conținutul deciziei contestate, însă aceste explicații nu au contribuit

la înlăturarea dubiilor Comisiei, or informația obținută are un caracter incomplet și

inconsecvent.

Nicolae, și anume, certificatul nr.17 din 02.07.2024 prin care se adeverește faptul că

Nepotu Ivan, la data de 02.07.2024, are formată o datorie față de întreprinderea SRL

P.I în sumă totală de 1 333 311,50 lei; act de verificare a decontărilor reciproce dintre

Nepotu Ivan și SRL P.I pe perioada 01.12.20-03.07.24; copia declarației de avere și

interese personale a lui Șova Nicolae pentru anul 2020, nu sunt de natură să înlăture

dubiile apărute. Din contra, copia declarației pe avere doar întărește dubiile în ce

privește pretinsul depozit al sumei de 550 000 lei plasat la V.Ț. Or, în conținutul

declarației acesta nu se regăsește, deși în mod normal urma fi reflectat dacă în realitate

depozitul ar fi avut loc. La fel, și certificatul nr.17 din 02.07.2024, precum și actul de

verificare a decontărilor din aceiași dată nu atenuează dubiile apărute cu privire la

faptul dacă pretinsul împrumut din 14.12.2020 era unul real sau nu. Inclusiv, nu

explică de ce contractul de împrumut are numărul 5, dacă alte două contracte de

împrumut din 5 noiembrie 2020 și 14 decembrie 2020 aveau numerele 11 și,

respectiv, 12. În mod normal acest contract de împrumut, dacă el ar fi existat în

realitate și ar fi fost reflectat în contabilitatea întreprinderii, ar fi trebuit să aibă

numărul 13 sau mai mare.

35

impozitului pentru creșterea de capital în modul prevăzut de legislație, instanța reține

că reclamantul a menționat că Comisia nu a indicat care ar fi prețul real în opinia sa,

precum și nu a asigurat dreptul la replică a reclamantului pe marginea poziției legate

de prețul real care ar fi necesar de indicat. Or simpla afirmație că prețul este fictiv și

diminuat de candidat, fără să fie probată această afirmație, nu poate fi reținut

justificativ pentru fortificarea concluziilor cu privire la existența dubiilor serioase.

informații cu privire la prețurile de vânzare-cumpărare ale bunurilor respective așa

cum le-a comunicat candidatul însuși la audierea din cadrul evaluării inițiale (200 000

MDL pentru un teren de 0,06 ha și o casă nefinalizată, vândute în anul 2011, și 207

564 MDL pentru un teren de 0,12 ha, cumpărat în anul 2012) și valoarea medie de

piață a terenurilor din 2011 și 2012, conform informațiilor companiei ,,LARA”.

Potrivit informațiilor respective, valoarea medie de piață a unui teren cu suprafața de

0,06 ha în Chișinău, în anul 2011, era de 294 066 MDL (est. 18.000 EUR), iar pentru

un teren cu suprafața de 0,12 ha — de 747 036 MDL (est. 48.000 EUR) în 2012.

Curții Supreme de Justiție, candidatul, în mod verbal, și-a retras declarațiile cu privire

la prețurile reale de vânzare-cumpărare pe care le prezentase anterior Comisiei, ceea

ce a aruncat o umbră de îndoială asupra onestității și credibilității candidatului.

Respectiv, Comisia a menținut dubiile sale serioase cu privire la prețurile de vânzare-

cumpărare ale acestor bunuri, deoarece prețurile contractuale de 20 000 MDL (est. 1

285 EUR) pentru un teren cu suprafața de 0,12 ha și de 14 161 MDL (est. 867 EUR)

pentru un teren cu suprafața de 0,06 ha și o casă nefinalizată, sunt neglijabile și

nerealiste.

aspect nu au fost înlăturate în ședința de judecată. Avocatul reclamantului s-a axat

asupra problemei neprezentării de către Comisie a informației obținută de la

compania ,,LARA”, pusă la baza dubiilor respective, însă a omis să prezinte probe,

obținute de la alte agenții imobiliare sau portaluri de vânzări imobiliare, prin care să

confirme/infirme prețurile reale existente pe piață în perioadele de referință.

candidatului Nicolae Șova criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 10 din 12 martie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că, candidatul Nicolae Șova nu a înlăturat dubiile Comisiei de

evaluare cu privire la integritatea sa etică și financiară în privința neconformităților

stabilite de Comisie.

sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum

și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare

ale judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, conform competențelor

atribuite în baza Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice

dacă candidatul Nicole Șova nu a încălcat grav regulile de etică și conduită

36

profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care

ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și

al unui observator imparțial, dacă în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile

privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor

coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum și dacă nu a încălcat

regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea

candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art. 8 alin. (2) și

alin. (4) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când el întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la

art. 8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

al judecătorului în redacția anului 2007, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 366/15 din 29 noiembrie 2007, judecătorul trebuie să se abțină de

la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea

publicului în sistemul judecătoresc.

ilegală a unor bunuri materiale, servicii, privilegii sau alte avantaje, inclusiv,

acceptarea sau achiziționarea unor bunuri (servicii) la un preț (tarif) mai mic decât

valoarea lor reală.

conduită profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a

Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea Adunării

Generale a Judecătorilor nr. 12 din 11 martie 2016), judecătorul va respecta cele mai

înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății

în instanțe; este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea aparența

unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta ori primi cadouri,

favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale

sau în virtutea funcției deținute. Judecătorul va încheia tranzacții cu privire la

proprietatea personală într-un mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze

independența și imparțialitatea sa sau să provoace conflicte de interese.

de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea

publicului în sistemul judecătoresc.

stabilesc la Principiul 3.1 că „judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”.

să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar

trebuie făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție.”

Legea nr. 133/2016, în redacția inițială a Legii, care este în vigoare de la 01 august

37

2016, cu excepția prevederilor art. 7, care vor intra în vigoare începând cu 01 ianuarie

2018, scopul acestei Legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor.

depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea și deplinătatea

informațiilor o poartă persoana care o depune.

integrității etice a unui candidat, Comisia poate lua în considerare seriozitatea sau

gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de integritate

etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără

incidente ulterioare. La determinarea gravității, Comisia va lua în considerare toate

circumstanțele, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele: a) dacă incidentul a fost

un eveniment singular; b) lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii

nesemnificative în adresa intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice)

– cum ar fi o încălcare obișnuită a regulamentului rutier; c) sau care nu este percepută

de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect față de ordinea socială

care decurge din nerespectarea regulilor și reglementărilor.

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența, imparțialitatea

și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de etică și de

conduită profesională al judecătorului.

procurorii trebuie să fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini

profesionale și organizaționale adecvate. Principalii actori din administrarea justiției

trebuie să mențină întotdeauna onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se

comporte în orice situație într-o manieră demnă pentru funcția lor.

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr. 12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr. 4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, §§

10, 39).

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea încrederii

publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică. CtEDO a

subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este de înțeles în

anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un alt funcționar

judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect pentru legalitate

și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia trebuie să respecte

un standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani contra Albaniei, nr. 58997/18, 13

decembrie 2022, § 124).

38

respecte cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura

încrederea societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar

prin exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă

comiterii unor acte de corupție sau abuzuri. Din conținutul acestui principiu rezultă

că, judecătorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de

conduită pentru restul societății. Integritatea trebuie văzută ca o valoare fundamentală

care presupune o conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în

exercitarea funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității

profesiei, precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul

de justiție.

82 din 25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. c) stipulează că climatul de integritate

instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea regimului

juridic al declarării averii și intereselor personale.

măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de integritate

instituțională și a integrității în sectorul public.

precitate impun în obligația judecătorilor de a demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor. Respectiv, judecătorii trebuie să respecte cele mai

înalte standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara

lor, permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Judecătorii trebuie să fie

întotdeauna integri, să fie conștienți de riscurile corupției și să nu admită aparența

unui comportament corupțional în activitatea sa, iar tranzacțiile cu privire la

proprietatea personală să fie încheiate într-un mod care să nu provoace îndoieli.

de evaluare în cadrul evaluării reluate demonstrează, în afara oricărui dubiu, că

reclamantul a subestimat valoarea a două bunuri imobile și, respectiv, nu a plătit

impozitul pentru creșterea de capital în modul prevăzut de legislație, or acesta nu a

furnizat Comisiei și instanței de judecată exlicații plauzibile în acest sens, precum și

nu a prezentat probe care să înlăture dubiile respective.

verifice dacă candidatul a respectat regimul juridic cu referire la plata impozitelor pe

venitul impozabil, însă, în condițiile speței, Nicolae Șova nu a declarat o creștere de

capital după vânzarea bunurilor imobile și nu a achitat impozitul aferent, deoarece în

contractul de cumpărare în anul 2002 a fost indicată o sumă mai mare decât în

contractul de vânzare din anul 2011. În privința bunului imobil achiziționat prin

contractul din 2012, reclamantul a indicat prețul de cumpărare de 20 000 MDL, iar în

declarațiile sale pentru anii 2012-2020, a declarat valoarea cadastrală a bunului fiind

de 207 564 MDL.

Comisiei cu privire la prețurile reale de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile

39

menționate și că Nicolae Șova posibil ar fi subevaluat prețurile respective, pentru

evitarea plații impozitelor pentru creștere de capital.

a acționat cu onestitate atunci când a declarat prețul de vânzare al imobilului în anul

2011 și, prin urmare, nu a declarat și nu a plătit impozitele aferente. Or, pentru un

observator obiectiv, acțiunile sale relevă toate indiciile unei tentative de a evita plata

impozitelor. În calitate de judecător, Nicolae Șova este obligat să respecte cele mai

înalte standarde de integritate și responsabilitate, care inter alia includ obligația de a

nu încheia tranzacții cu referire la proprietatea personală care ar putea ridica dubii

privind obligația de respectare a legislației fiscale.

intereselor personale de către funcționarii publici, are ca scop inter alia prevenirea

îmbogățirii nejustificate (art. 1 alin. (2) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133/2016).

funcționarii publici, precum și al indicării informațiilor veridice în declarații, care

rezultă din art. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea integrității nr. 82/2017, este

cultivarea integrității în sectorul public și a climatului de toleranță zero la corupție în

cadrul entităților publice din Republica Moldova, care se manifestă inclusiv și prin

respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

reținut că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la

declararea averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre

altele, nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări deliberate

de a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore prin economii

sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării; sau

incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante, care

depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale familiei

sale (nr. 40662/19, din 13 decembrie 2022, § 85).

Șova nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin

comportamentul său, explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidatul a

fortificat dubiile Comisiei, transformându-le în dubii serioase.

pentru veridicitatea și deplinătatea informațiilor incluse în declarația averii și

intereselor personale o poartă declarantul, adică persoana care depune declarația.

contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, cât și în declarațiile sale

anuale, astfel încât tranzacțiile cu referire la proprietatea personală să nu ridice dubii

privind respectarea legislației civile și fiscale.

concluzionează că din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase

40

formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică conform art. 8 alin. (2)

lit. a), și integritate financiară conform art. 8 alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. c) din Legea

nr. 26/2022 cu referire la subevaluarea prețului de vânzare a bunului și posibilei

neplăți a impozitului pe creștere de capital.

valoare fundamentală care presupune o conduită și un comportament adecvat

profesiei de judecător, atât în exercitarea funcției, cât și în afara ei, prin prisma

standardului intern al demnității profesiei, precum și prin raportare la standardul

extern, al încrederii publice în actul de justiție.

82 din 25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. c) stipulează că climatul de integritate

instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea regimului

juridic al declarării averii și intereselor personale. Alineatul (3) al aceluiași articol

prevede imperativ că, nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la

compromiterea climatului de integritate instituțională și a integrității în sectorul

public.

vetting al candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii,

care este stipulat în preambulul Legii nr. 26/2022, și anume sporirea integrității

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și sporirea

încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor, dar

și, în general, în sistemul justiției. Având în vedere rolul decisiv al membrilor

organelor de autoadministrare în selectarea, promovarea și sancționarea disciplinară

a colegilor lor, precum și în administrarea beneficiilor acordate, cum ar fi programele

de locuințe la preț preferențial, este imperativ ca membrii înșiși să fi demonstrat cel

mai înalt nivel de integritate financiară și etică, astfel încât să se poată aștepta ca, în

poziția lor de lideri, să promoveze standarde înalte atât pentru ei înșiși, cât și pentru

ceilalți.

obligația să respecte cele mai înalte standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze

societății că sunt integri, să adopte un comportament ce nu provoacă îndoieli și să nu

admită aparența unor posibile dubii de integritate. Or, integritatea semnifică însușirea

de a fi integru, de a fi cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este absolută și

nu are diferite grade de gravitate.

comportamentul judecătorilor, procurorilor, membrilor Consiliilor Superioare ale

Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora, ca fiind

conform cu etica și comandamentele morale recunoscute de societate ca fiind cele

mai înalte standarde pentru o persoană ce deține o funcție publică esențială pentru

societate, precum și modul în care o persoană înțelege să se manifeste în societate.

Prin urmare, judecătorii, procurorii, membrii Consiliilor Superioare ale Magistraturii

și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora trebuie să își

41

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

reclamantul Nicolae Șova avea obligația pozitivă de a declara în declarațiile de avere

și interese personale anuale valoarea reală a bunurilor achiziționate sau înstrăinate.

în cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv

în cererea de contestare, reclamantul Nicolae Șova nu a înlăturat dubiile formulate de

Comisie și nu a combătut probele dobândite de către Comisia de evaluare.

concluzionează că, din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de

evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate financiară conform art. 8 alin. (4) lit. b) și alin.

(5) lit. c), d) și g) și criteriul de integritate etică conform art. 8 alin. (2) lit. c), din

Legea nr. 26/2022.

apreciază ca fiind lipsită de suport poziția reclamantului precum că, în cadrul

procesului de evaluare reluată, Comisia de evaluare nu a respectat principiul res

judicata și nu a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia

din 01 august 2023. Completul de judecată special consideră aceste argumente ale

reclamantului ca fiind manipulative, or, în cadrul evaluării reluate a candidatului

Nicolae Șova, Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format

opinia și care nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora

Curtea Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 01 august 2023.

examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, Completul de

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de

contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă

constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori

procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că

există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

evaluare era obligată în urma deciziei din 01 august 2023 să adopte o hotărâre

favorabilă de promovare, această alegație nu are o acoperire legală. Legea nr.

26/2022, care e una specială, foarte clar evidențiază împuternicirile instanței de

judecată: fie respinge contestația, fie o admite și dispune o reevaluare. Eventuala

soluție de obligare a Comisiei de a adopta o decizie favorabilă contravine spiritului

Legii nr. 26/2022.

26/2022, este similară situației când se contestă la judecătorul de instrucție o

42

eventuală ordonanță a procurorului (de refuz în pornirea urmăririi penale, de clasare

a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire etc). În caz că judecătorul de instrucție

admite contestația, el remite materialele pentru un control suplimentar și luarea unei

decizii, fără a da indicație procurorului ce decizie să fie adoptată. După cum arată

practica, în majoritatea cazurilor, efectuând un control suplimentar, inclusiv și ținând

cont de constatările judecătorului de instrucție, oricum de către procurori se adoptă

decizii similare. Însă, aceasta nu este interpretat ca o încălcare a principiului res

judicata. Deoarece după cum a statuat Comisia independentă de evaluare „caracterul

obligatoriu netăgăduit al argumentelor și concluziilor conținute în Decizia CSJ, nu

obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de promovare a

reclamantului, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din probele noi,

acumulate în cadrul reevaluării, este diferit si, în mod natural, mai avansat, decât cel

inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia să argumenteze

soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile rezultate, fapt

care s-a făcut în mod plenar în decizie.

suplimentar de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatului

Nicolae Șova, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din

01 august 2023. Ba mai mult ca atât, aceste probe administrate suplimentar confirmă

dubiile serioase ale Comisiei de evaluare cu privire la respectarea de către candidatul

Nicolae Șova a criteriilor de integritate etică și financiară, și fortifică concluzia că

acesta nu corespunde acestor criterii, conform art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) lit.

b), alin. (5) lit. c), d) și g) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022.

cazul din speță, atât în cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii

judiciare, inclusiv în cererea de contestare, reclamantul Nicolae Șova nu a înlăturat

dubiile apărute în privința problemelor cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară, manifestată prin procurarea apartamentului candidatului

de către familia fiicei candidatului și tranzacțiile ce implicau suma de 25 495 EUR și

subestimarea valorii a două bunuri imobile și neplata impozitului pentru creșterea de

capital în modul prevăzut de legislație.

diferențiat în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare,

Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că

aceasta nu a fost probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații

comparabile și care ar fi identice sau aproape identice situației reclamantului, pentru

a fi supuse analizei dacă într-adevăr așa s-a procedat. Astfel, se deduce că sunt absolut

neîntemeiate alegațiile reclamantului, precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția

sa în mod diferit.

că, în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 10 din 12 martie

2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Nicolae Șova, candidat la funcția de membru

43

în Consiliul Superior al Magistraturii. Or, actul administrativ supus controlului

judiciar este emis conform prevederilor legii, nefiind constatată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul

procedurii de evaluare și evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave

de către Comisia de evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de

evaluare, astfel că cererea de contestare depusă de Nicolae Șova este neîntemeiată și

urmează a fi respinsă.

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Nicolae Șova împotriva Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea deciziei nr. 10 din

12 martie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Nicolae Șova, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului de către Comisie.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

44