2ra-1617/23 — constatarea faptului acceptarii succesiunii si locului ei de deschidere

2ra-1617/23 — constatarea faptului acceptarii succesiunii si locului ei de deschidere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ana Moraru,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Tatiana Megherea (Barbulat) împotriva Anei Moraru, Mariei Barbulat,

Anatoli Boacă, intervenient accesoriu Serviciu Fiscal de Stat cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii, locul ei de deschidere și

înlăturarea impedimentelor,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1617/23

NR. PIGD 2-22044233-01-2ra-29112023)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de

procedură civilă, la caz nu constituie temei de admitere a recursului.

Judecătoria Hîncești, sediul Central, jud. N. Berbec,

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Țurcan, Iu. Cotruță,

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Ana

Moraru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

avocatul Victor Dodon, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Anei Moraru, Mariei Barbulat și Anatoli Boacă, solicitând constatarea

faptului acceptării succesiunii cotei-părți ce i se cuvine, prin intrarea în

posesia averii succesorale rămase după tatăl Vasile Barbulat, decedat la

xxxxx, locul ei de deschidere în mun. Hîncești, obligarea pârâților să nu-i

creeze impedimente în executarea dreptului de proprietate în privința

apartamentului nr. xxxxx situat în mun. Hîncești, str. xxxxx, nr. xxxxx, cu

suprafața de 81,1 mp, modul de folosință -locativă, număr cadastral xxxxx,

încasarea cheltuielilor de judecată.

la xxxxx și Maria Barbulat, născută la xxxxx, sunt părinții săi și ai pârâtei

Ana Moraru (Barbulat).

împreună cu familia au dobândit în proprietate, drept urmare a privatizării

fondului de locuințe, imobilul cu număr cadastral xxxxx, amplasat în mun.

Hîncești str. xxxxx, nr. xxxxx, ap. xxxxx, modul de folosință-locativă,

suprafața de 81 mp, apartament cu patru odăi, la privatizarea căruia au

participat, Vasile Barbulat și Maria Barbulat împreună cu copii Tatiana

Megherea (Barbulat), Ana Moraru (Barbulat) și Anatoli Boacă (frate pe linia

mamei). Dreptul de proprietate în devălmășie a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile.

prin certificatul de deces eliberat de Primăria comunei Mereșeni r-nul

Hîncești la 03 mai 2012. Având în vedere că tatăl reclamantei a decedat până

la intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Codului civil în redacția din 2019,

ultima a indicat că la caz sunt aplicabile prevederile Codului civil în redacția

din 2002. Potrivit dispoziției privind punerea în aplicare a modificărilor

operate la cartea a patra, secțiunea a 5-a din Codul civil, se aplică moștenirii

persoanelor care au decedat la data de 01 martie 2019 sau după data

respectivă.

deschis succesiunea asupra averii acestuia din ziua survenirii decesului.

1

dispună cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viață de toate

bunurile sale sau o parte din ele. În condițiile art. 1499 alin. (1) lit. a) din

Codul civil, s-a deschis moștenirea legală, adică trecerea patrimoniului

defunctului către persoanele menționate în lege în cazul în care cel ce a lăsat

moștenirea nu a lăsat nici un testament. Iar conform art. 1500 alin. (1) lit. a)

din Codul civil, în cazul succesiunii legale, moștenitorii cu drept de cota-

parte egală sunt: de clasa I-descendenții (fiii celui ce a lăsat moștenirea, la

fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul

supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat

moștenirea. Astfel, moștenitorii legali de clasa I cu drept de succesiune după

defunctul Vasile Barbulat, sunt fiicele Tatiana Megherea (Barbulat) și Ana

Moraru (Barbulat), însă în ceea ce vizează Maria Barbulat, la momentul

decesului lui Vasile Barbulat, soții se aflau în divorț din 14 martie 2000, când

a fost desfăcută căsătoria acestora.

moștenirea, inclusiv pârâta Ana Moraru (Barbulat), prin intrarea în posesie a

patrimoniului succesoral, au continuat să se folosească de apartamentul ce

constituie proprietate comună în devălmășie, fără a fi delimitate în natură

cotele-părți ideale între coproprietari și alte bunuri. Totodată, a menționat că

a suportat de una singură toate cheltuielile privind tratamentul tatălui până la

deces și cheltuielile de înmormântare.

lacătul de la ușă, deși este proprietar ca și ei al acestui bun imobil, având

drept de folosință posesie și dispoziție fiecare în mod egal. Împreună cu

pârâta Ana Moraru (Barbulat) a acceptat succesiunea tatălui prin intrarea în

posesie, însă ultima neagă acest fapt.

reprezentată de avocatul Victor Dodon, a menționat că motivele și temeiul

acțiunii rămân aceleași conform cererii de chemare în judecată inițiale și a

solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii cotei-părți ce i se cuvine,

prin intrarea în posesia averii succesorale rămase după tatăl Vasile Barbulat,

decedat la xxxxx, locul ei de deschidere în mun. Hîncești, obligarea pârâților

să nu-i creeze impedimente în executarea dreptului de proprietate în privința

apartamentului nr. xxxxx situat în mun. Hîncești, str. xxxxx, nr. xxxxx, cu

suprafața de 81,1 mp, modul de folosință -locativă, număr cadastral xxxxx,

încasarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat de 200 de lei și

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3 000 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a atras în proces Serviciul Fiscal de Stat, în calitate de intervenient

accesoriu.

2

Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Megherea (Barbulat) împotriva Anei Moraru, Mariei Barbulat, Anatoli

Boacă, intervenient accesoriu Serviciu Fiscal de Stat cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii, locul ei de deschidere și înlăturarea

impedimentelor. S-a încasat de la Tatiana Megherea în beneficiul Anei

Moraru suma de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN APEL

avocatul Victor Dodon, a declarat apel împotriva hotărârii din 23 februarie

2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii prime instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis cererea de apel depusă de Tatiana Megherea (Barbulat), reprezentată

de avocatul Victor Dodon, și s-a casat hotărârea din 23 februarie 2023 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central. S-a emis o nouă hotărâre prin care s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Megherea

(Barbulat). S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Tatiana

Megherea (Barbulat) prin intrarea în posesie asupra averii tatălui decedat

Vasile Barbulat, născut la xxxxx, decedat la xxxxx, locul deschiderii mun.

Hîncești. S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind înlăturarea

impedimentelor. S-a încasat de la Ana Moraru în beneficiul Tatianei

Megherea (Barbulat) cheltuielile de judecată proporțional pretențiilor admise

și anume 100 de lei pentru prima instanță, 75 de lei pentru instanța de apel și

2 500 de lei- cheltuieli pentru asistența juridică.

pretenției privind înlăturarea impedimentelor pentru folosirea

apartamentului nr. xxxxx, situat în mun. Hîncești, str. xxxxx, nr. xxxxx, a

considerat că prima instanță întemeiat a dat apreciere circumstanțelor cauzei,

deoarece în acest sens nici în instanța de fond și nici în instanța de apel nu

au fost prezentate probe ce ar demonstra existența propriu-zisă a unor acțiuni

ce ar împiedica-o pe Tatiana Megherea (Barbulat) să dispună de drepturile

sale în raport cu bunul imobil menționat.

instanțe privind respingerea pretenției Tatianei (Barbulat) Megherea de

constatare a faptului acceptării succesiunii asupra cotei-părți din

apartamentul situat în mun. Hîncești, str. xxxxx, nr. xxxxx, ap. xxxxx, cu

suprafața de 81,1 mp, proprietate comună, modul de folosință locativă,

număr cadastral xxxxx.

3

1499 alin. (1) lit. a), art. 1500 alin. (1) lit. a), art. 1516 alin. (3), (4), art.1517

din Codul civil (în vigoare de la 22 iunie 2002 – aplicabil la data decesului

lui Vasile Barbulat), instanța de apel a reținut că la caz, precum reiese din

materialele dosarului și cum a confirmat pârâta/intimata Ana Moraru în

cadrul primei instanțe, la momentul decesului lui Vasile Barbulat, apelanta

Tatiana Megherea (Barbulat) locuia în alt imobil, în posesia căruia a intrat

timp de 6 luni de la data deschiderii ei. Respectiv, prin prisma prevederilor

art. 1516 alin. (4) din Codul civil, instanța de apel a considerat că prin acest

fapt apelanta a acceptat succesiunea prin intrare în posesie a întregului

patrimoniu, inclusiv a apartamentului ce constituie proprietate comună în

devălmășie.

masei succesorale rămasă după decesul tatălui ei – Vasile Barbulat, este

confirmat și prin adeverința eliberată de Primăria mun. Hîncești, nr. 2983 din

14 decembrie 2021, or, argumentele primei instanțe asupra actului respectiv,

poartă un caracter eronat, deoarece, cumulul probelor anexate la dosar denotă

cu certitudine că: Tatiana Barbulat (conform referinței Primăriei mun.

Hîncești, nr. 2982 din 14 decembrie 2021 și extras din arhivă) și Tatiana

Megherea (conform certificatului de căsătorie nr. 6 din 18 august 2000) este

una și aceeași persoană (fiica lui Vasile Barbulat); Tatiana Megherea

(Barbulat) a suportat cheltuieli pentru înmormântarea tatălui; Tatiana

Megherea (Barbulat) este coproprietar al apartamentului nr. xxxxx din str.

xxxxx, nr. xxxxx, mun. Hîncești. Faptul că în adeverința eliberată de

Primăria mun. Hîncești, nr. 2983 din 14 decembrie 2021, scrisă de mână, a

fost admisă o eroare mecanică, fiind omisă o literă din numele de familie a

Tatianei (Barbulat) Megherea, fiind indicat Meghea, nu constituie temei

pentru a nu admite această probă.

precum că „…instanței nu i-au fost prezentate probe în sensul suportării

cheltuielilor legate de apartament…”, deoarece în conformitate cu art. 123

alin. (6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din parți nu

trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. Astfel, odată

ce din declarațiile părții adverse în cadrul primei instanțe, reiese că

reclamanta/apelantă Tatiana Megherea (Barbulat) a intrat în posesia

bunurilor rămase după decesul lui Vasile Barbulat prin „...acțiuni

concrete...”, „...pentru gospodărie...”, care de altfel pot presupune și

cheltuieli pentru întreținere.

coroborare cu normele legale aplicabile la caz, instanța de apel a considerat

că hotărârea din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

urmează a fi casată, cu emiterea unei noi hotărâri de admite a cererii Tatianei

Megherea (Barbulat) și a constata faptul acceptării succesiunii de către

4

Tatiana Megherea (Barbulat), prin intrarea în posesie asupra averii tatălui

decedat Vasile Barbulat, locul deschiderii mun. Hîncești.

din Codul de procedură civilă și dat fiind faptul că pretențiile din cererea de

chemare în judecată depusă de Tatiana Megherea (Barbulat) sunt întemeiate

parțial și respectiv urmează a fi admise parțial, instanța de apel a considerat

oportun de a încasa de la Ana Moraru în beneficiul Tatianei Megherea

(Barbulat) cheltuielile de judecată proporțional pretențiilor admise și anume

100 de lei pentru prima instanță, 75 de lei pentru instanța de apel și 2 500 de

lei cheltuieli pentru asistența juridică, sumă care este considerată una

rezonabilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

recursului sunt 3 factori care au importanța majoră pentru apărarea

drepturilor patrimoniale și dreptului constituțional la apărare propriilor

interese. Decizia a fost adoptată cu nerespectarea cerințelor art. 240 alin. (3)

din Codul de procedură civilă.

motivată au fost precizate de reprezentantul apelantei în cadrul examinării

apelului prin următoarele acțiuni și declarații. Anterior examinării apelului,

avocatul apelantei a înaintat demers cu privire la atașarea la dosar cu titlu de

probă: certificatul emis de Primăria Hîncești nr.764 din 18 mai 2023 (f.d.

133) prin care organul public local a confirmat faptul că ambele surori

Tatiana Megherea (Barbulat) și Ana Moraru (Barbulat) au întrat în posesia

averii succesorale care a fost satisfăcut de instanța de apel (f.d. 116).

Totodată în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, avocatul Snejana

Timofeva a adresat întrebări reprezentantului apelantei întrebări referitor la

concretizarea poziției, bazate pe faptul că la judecarea cauzei în prima

instanța, avocatul Victor Dodon a înaintat la 23 februarie 2023 cerere de

modificare cerințelor (f.d.58- 59), prin care el a declarat că Megherea Tatiana

pretinde numai la cota-parte ce i se cuvine, prin intrare în posesie asupra

averii succesorale ce a apărut după decesul tatălui Barbulat Vasile decedat la

xxxxx. În acțiunea (modificată), în cadrul ședinței în prima instanța și în

instanța de apel avocatul apelantei a declarat și a confirmat că reclamanta

Tatiana Megherea recunoaște că moștenitori legali de clasa I cu drept egal

asupra averii defunctului sunt fiicele Tatiana Megherea (Barbulat) și pârâta

Ana Moraru și nu neagă faptul că ultima tot a intrat în posesie. Astfel, după

întrebările de concretizare a cerințelor invocate în cerere de apel, susținute

de instanța de apel de avocatul reclamantei, Victor Dodon, ultimul cu titlu

5

de precizare finală a cerințelor, a solicitat: abrogarea hotărârii primei

instanțe, constatarea faptul acceptării succesiunii de către Tatiana Megherea

(Barbulat) asupra cotei-parți ce i se cuvine, ca moștenitor legal cu

recunoașterea și respectarea drepturilor succesorale ale sorei sale Ana

Moraru, prin intrare în posesie asupra averii succesorale ce a apărut după

decesul tatălui. Aceasta solicitarea a fost făcută de avocat ca precizare

solicitărilor modificate și este confirmată prin mijloace de probă prezentate

în Curtea de Apel Chișinău, care au fost atașate la dosar și au fost examinate

în cadrul ședinței cu titlu de probă pertinentă și concludentă. Instanța de

judecată la examinarea cauzei nu a ținut cont de prevederile art.130 alin.(1)-

(4) din Codul de procedură civilă.

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Instanța de apel a

recunoscut faptul acceptării succesiunii de către Tatiana Megherea, ignorând

solicitările apelantului în privința cuantumului solicitări, în cota-partea

cuvenită moștenirii legale cu respectarea dreptului Anei Moraru. Instanța a

ignorat în totalmente și cerințele apelantului, declarațiile reprezentantului

pârâtei, probele anexate, cel puțin acțiunea, cerere de modificarea acțiunii

(f.d.58-59), certificatul (f.d. 133) și alte dovezi și a judecat cauza după

propria cuviință, prin ce a încălcat drepturile sale patrimoniale și a dorinței

apelantei de a menține cu sora sa relații bune. Prin decizia emisă de instanței

de apel i s-a înrăutățit considerabil situația patrimonială. Prin recunoașterea

faptului acceptării succesiunii doar de către Tatiana Megherea i s-au lezat

drepturile sale patrimoniale asupra averii tatălui, și anume asupra

apartamentului unde locuiește împreună cu familia, întreținut cu surse

proprii, achită impozitele și alte plăți obligatorii, fără aporturi financiare din

partea altor coproprietari, inclusiv a Tatianei Megherea.

acceptării succesiunii de către Tatiana Megherea (Barbulat) prin intrarea în

posesie asupra averii tatălui decedat și locul ei de deschidere s-a adoptat în

cadrul procedurii litigioasă în loc de procedura specială stabilită de Codul de

Procedura Civilă pentru constatarea faptelor cu valoarea juridică prevăzută

în art.281-285.

cu cerere privind constatarea faptului accesării succesiunii asupra averii în

cauză. Potrivit procedurii stabilite de lege, a solicitat că cererea să fie

examinată în procedura specială. Personal a adresat de multiple ori cu cereri

privind constatarea faptului acceptării succesiunii conform normelor stabilite

în art.281-285 din Codul de procedura civilă, însă cererile au fost scoase de

pe rol, procedurile inițiate au fost încetate, din motiv că există litigiul în baza

acțiunii Tatianei Megherea, care a înaintat aceasta cerere ulterior. După ce

sora sa a primit cererea sa ca persoana interesată, a apărut și acțiune înaintată

de Tatiana Megherea în procedura litigioasă, prin care tot a solicitat

constatarea faptului acceptării succesiunii asupra averii tatălui. Avocatul

6

intimatei i-a propus să înainteze cerere reconvențională privind constatarea

faptului acceptării succesiunii, însă aceasta nu corespunde cerințelor Codului

de Procedură Civilă care nu prevede posibilități de a înainta cerere

reconvențională privind constatarea faptului cu valoarea juridică. Recurenta

a comunicat că din momentul adresării Tatianei Megherea și adoptarea

deciziei în cauză, avocații săi au înaintat instanței de judecată multiple

adresări/demersuri (f.d.41-42) privind conexarea pretențiilor care cad sub

incidența prevederilor art. 187 din Codul de procedura civilă cu cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a Tatianei Megherea. Primul

demers a fost înaintat de avocatul Irina Iațiuc în cadrul ședinței de judecată

din 29 noiembrie 2022, însă din motive necunoscute instanța nu a examinat

acest demers și a amânat examinarea demersului fără motive concrete. La 07

februarie 2023, avocatul Irina Iațiuc în mod repetat a înaintat demers, care

iarăși a rămas fără examinare, fiind amânată examinarea acestora. Din cauza

tergiversării de către judecătorul Ion Dadu a examinării demersurilor de

conexare a cauzelor în cadrul ambelor proceduri civile, judecătorul a

examinat și pronunțat în cauza dată hotărîrea la 23 februarie 2023, prin care

a respins pretențiile Tatianei Megherea. După adoptarea acestei hotărâri,

demersurile adresate de avocații săi au pierdut sens și valoarea

juridică/procesuală, însă ea a rămas fără posibilitatea de a apăra drepturile

sale la averea succesorală rămasă după decesul tatălui. Astfel, a insistat ca

soarta averii succesorale să fie hotărâtă în baza stipulărilor legii dar și cu

respectarea cerințelor și intereselor părților interesate, și anume prin

constatarea faptul acceptării succesiunii de către Tatiana Megherea

(Barbulat) asupra cotei-parți ce i se cuvine, prin intrare în posesie asupra

averii succesorale după decesul tatălui

intervenientului accesoriu copiile recursului declarat și a încheierii de

numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,

extrasul din poșta electronică, avizul de recepție, anexate la materialele

dosarului (f.d.170-174). Din adresa lui Anatoli Boacă s-a restituit

corespondența ca fiind nereclamată (f.d.175-176).

depus referințe la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

7

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare de la 01 septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a. recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 19

8

septembrie 2023, iar cererea de recurs a fost depusă la 14 noiembrie 2023.

Astfel, recursul declarat este în termen.

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

de drept art.432 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data înaintării recursului, citate supra.

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel

s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile

menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă

acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în

instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise

de instanța de apel.

statuează că dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

9

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Ana Moraru, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit.

a), urmează a fi considerat inadmisibil.

alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Ana Moraru împotriva deciziei

din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

10