2ra-102/22 — constatarea faptului acceptării succesiunii

Dosarul nr. 2ra-102/22

2-21044633-01-2ra-26012022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. A. Sârbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. I. Dănăilă, T. Berdilă, G. Vavrin)

ÎNCHEIERE

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mocanu Ion

și Cimpoeș Maria, reprezentați de avocatul Gorlenco Oleg,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Parascovia

împotriva lui Mocanu Vasile, Pancenco Nina, Cimpoeș Maria, Mocanu Ion, Mocanu

Rodion, Mocanu Pavel, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală

Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Mocanu Ion și Cimpoeș Maria, reprezentați de avocatul

Gorlenco Oleg și a fost menținută hotărârea din 14 septembrie 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central,

constată:

La data de 26 martie 2021, Mocanu Parascovia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mocanu Vasile, Pancenco Nina, Cimpoeș Maria, Mocanu Ion,

Mocanu Rodion, Mocanu Pavel, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare

Fiscală Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 24 mai 2018 a decedat soțul ei

Mocanu Ion, care era născut la XXXXX. După decesul acestuia a fost deschisă

succesiunea constituită din 1/2 cotă parte din casa cu teren aferent, situate în raionul

Cahul, XXXXX.

A menționat că după decesul soțului, averea succesorală nominalizată a trecut în

posesia sa, dânsa de facto a administrat moștenirea, continuând să locuiască în casă, să

administreze terenurile, să le prelucreze și să achite impozitele.

A declarat că copiii lor, pârâți pe cauza dată, deși invocă că nu au nimic împotrivă

1

ca mama lor să înregistreze moștenirea rămasă după decesul soțului, totuși, nu se

prezintă la notar pentru întocmirea declarației de a confirma refuzul lor privitor la

acceptarea moștenirea și nici nu au solicitat certificat de moștenitor la cota-parte ce li

se cuvine.

Reclamanta a susținut că nu a reușit să se adreseze în termen la un notar pentru

acceptarea succesiunii, din motiv că nu cunoștea despre acest fapt, neavând cunoștințe

juridice, dar și din lipsa surselor financiare pentru cheltuielilor legate de perfectarea

actelor, la momentul decesului soțului locuia în sat, fiind în etate, cu o pensie mică.

A afirmat că prezenta cerere este condiționată de faptul perfectării certificatului

de moștenitor în scopul înregistrării în registrul bunurilor imobile a drepturilor sale

patrimoniale dobândite prin moștenire legală.

Reclamanta, invocând prevederile art. 1516 din Codul civil, a relatat că, deoarece

a acceptat de facto succesiunea, a administrat-o după decesul soțului Mocanu Ion,

consideră că a îndeplinit exigențele prevederilor legii și instanța are temei legal și faptic

de a admite cererea.

A solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii după soțul Mocanu Ion,

decedat la 24 mai 2018, în raionul Cahul, XXXXX.

Prin hotărârea din 14 septembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

acțiunea a fost admisă și s-a constatat faptul acceptării succesiunii legale de către

Mocanu Parascovia după decesul soțului Mocanu Ion, decedat la 24 mai 2018, fiind

constatat locul deschiderii succesiunii legale în raionul Cahul, XXXXX.

La data de 27 septembrie 2021 Mocanu Ion și Cimpoeș Maria, reprezentați de

avocatul Gorlenco Oleg, au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 14 septembrie 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Mocanu Ion și Cimpoeș Maria, reprezentați de avocatul Gorlenco Oleg și a

fost menținută hotărârea din 14 septembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la data decesului, defunctul

Mocanu Ion avea copiii Mocanu Vasile, Mocanu Nicolae (decedat), Mocanu Nina,

Mocanu Pavel, Mocanu Maria, Mocanu Ion, Mocanu Rodion, potrivit adeverinței nr.

114 din 22 septembrie 2020, eliberate de Primăria Tătărești, r-nul Cahul. Aceeași

adeverință confirmă că după decesul lui Mocanu Ion, în perioada de 6 luni moștenirea

a primit-o soția Mocanu Parascovia.

Instanța de apel a stabilit că după decesul lui Mocanu Ion, a rămas averea

succesorală compusă din casă cu teren aferent, nr. cadastral XXXXX, situate în s.

XXXXX, r-nul Cahul. În termenul de opțiune succesorală niciunul dintre copii

defunctului Mocanu Ion nu au depus la notar declarație de acceptarea succesiunii

rămase după decesul tatălui lor sau cereri în instanța de judecată privind constatarea

faptului juridic de acceptare a succesiunii ori de prelungirea a termenului de acceptare

a succesiunii. De asemenea, niciunul dintre pârâți nu au prezentat instanței de judecată

2

dovezi care ar confirma acceptarea de facto împreună cu mama lor Mocanu Parascovia

a averii succesorale.

Astfel, Curtea de Apel Cahul, apreciind probele anexate la materiale cauzei prin

prima prevederilor art. 130 din Codul de procedură civilă, a considerat întemeiată

concluzia primei instanțe cu privire la probarea faptului acceptării succesiunii de către

Mocanu Parascovia prin intrarea în posesia averii succesorale rămase după decesul

soțului, Mocanu Ion, prin continuarea traiului în casa de locuit și administrarea

bunurilor succesorale cu diligența unui bun proprietar. Înscrisurile administrate la

materialele cauzei și explicațiile participanților sunt susceptibile de a forma convingerea

că Mocanu Parascovia a acceptat de facto averea succesorală prin intrarea în posesia

averii succesorale rămase după decesul soțului ei, Mocanu Ion.

Instanța de apel a indicat că, divergențele existente între Mocanu Parascovia și

copii Mocanu Ion și Cimpoeș Maria pe marginea averii succesorale rămase după

decesul lui Mocanu Ion, nu pot constitui drept temei pentru a respinge acțiunea, în

condițiile în care apelanții nu au prezentat instanței dovezi pertinente și suficiente care

ar confirma acceptarea succesiunii după decesul tatălui lor, iar, esența acestor

divergențe nu prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei. Astfel, argumentele

apelanților precum că la pronunțarea hotărârii instanța de fond nu a dat apreciere

motivelor de apariție a prezentului litigiu, instanța de apel le-a respins ca declarative,

or, Mocanu Ion și Cimpoeș Maria, fiind citați, au cunoscut despre litigiul aflat pe rolul

instanței de judecată și aveau obligația legală de a se prezenta în vederea expunerii

poziției lor și de a prezenta probe, obiecții relevante, însă, au refuzat recepționarea

citației și de a se prezenta în fața instanței de judecată.

La data de 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Mocanu Ion și

Cimpoeș Maria, reprezentați de avocatul Gorlenco Oleg, au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță,

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că, cauza a fost judecată în absența mai multor

participanți la proces, cărora nu li s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Reprezentantul recurenților a indicat că prezenta cauză a fost judecată în lipsa lui

Mocanu Ion și a Mariei Cimpoeș, care nu au primit copia cererii de chemare în judecată

cu înscrisurile anexate la aceasta și nu au dispus de posibilitatea reală de a prezenta

referință, or, fără a cunoaște pretențiile înaintate, nu au prevăzut situația de a fi obligați

de a se prezenta în ședințele de judecată, de a-și angaja reprezentant, a înainta obiecții,

acțiunii reconvențională.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 25 noiembrie 2021.

Potrivit scrisorii de însoțire, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurenților și a avocatului Gorlenco Oleg la data de 30 decembrie 2021 (f.d.

145), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

3

Astfel, recursul, declarat la 11 ianuarie 2022, este în termen.

La data de 26 ianuarie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților (f.d. 157, 159-160), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mocanu Ion și Cimpoeș Maria,

reprezentați de avocatul Gorlenco Oleg, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Mocanu

Ion și Cimpoeș Maria, reprezentați de avocatul Gorlenco Oleg, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Mocanu Ion și Cimpoeș Maria, reprezentați de avocatul Gorlenco

Oleg, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Mocanu Ion și Cimpoeș Maria, reprezentați de avocatul

Gorlenco Oleg, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5