2ra-219/22 — constatarea faptului acceptării succesiunii

2ra-219/22 — constatarea faptului acceptării succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-219/22

2-18007550-01-2ra-21022022

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (jud. S. Gurițanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

DECIZIE

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de reprezentantul lui Guzun Leonid, avocatul

Șcheau Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Leonid

împotriva Victoriei Andrușcenco, intervenient accesoriu Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și

locul ei de deschidere,

și acțiunea reconvențională depusă de Andrușcenco Victoria împotriva lui

Guzun Leonid, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud

cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 20 iunie 2018, Guzun Leonid, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Victoriei Andrușcenco, intervenient accesoriu Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și

locul ei de deschidere (f.d. 2-3).

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la XXXXX a decedat soția

Guzun Xenia, fiind emis certificatul de deces DC-V 1312680. După decesul soției a

rămas masa succesorală compusă din următoarele bunuri imobile proprietate

comună în devălmășie a reclamantului și soției sale: teren pentru construcții cu nr.

cadastral XXXXX și suprafața de 0,0875 ha; casa de locuit individuală cu nr.

cadastral XXXXX și suprafața de 107,7 m.p.; cu două construcții accesorii cu nr.

cadastral XXXXX și suprafața de 10,0 m.p. și cu nr. cadastral XXXXX și suprafața

de 6,7 m.p., toate amplasate în or. XXXXX, str. XXXXX.

Reclamantul a precizat că, după decesul Xeniei Guzun, calitatea de moștenitori

legali o aveau: reclamantul Guzun Leonid și fiica comună Andrușcenco Victoria.

A menționat că, imediat după decesul soției sale, Guzun Xenia, a intrat în

posesia bunurilor imobile care fac parte din masa succesorală, îngrijindu-le, achitând

taxele și impozitele aferente.

1

În termenul de opțiune succesorală, nu a depus la notarul public declarația de

acceptare a succesiunii rămase după decesul soției Guzun Xenia, considerând că

simplul fapt al acceptării succesiunii este suficient pentru a-și valorifica calitatea sa

de moștenitor legal.

Reclamantul a susținut că, fiica Andrușcenco Victoria nu a acceptat de facto

moștenirea rămasă după decesul mamei sale Guzun Xenia, el fiind unicul moștenitor

care și-a exercitat în limitele legii vocația succesorală.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 1443, 1499 alin. (1) lit. a),

1500 alin. (1) lit. a), 1516 alin. (2)-(4) Cod civil, art. 58 al Legii cu privire la notariat,

art. 85 alin. (4), 280 alin. (3) Cod de procedură civilă.

La 28 ianuarie 2019, Andrușcenco Victoria, reprezentată de avocatul Maria

Iarovoi, a depus cerere reconvențională împotriva lui Guzun Leonid, intervenient

accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud solicitând constatarea faptului

acceptării succesiunii și locul ei de deschidere (f.d.35-36).

În motivarea cererii reconvenționale, reclamantul a invocat că, la XXXXX a

decedat mama sa Guzun Xenia.

Reclamanta a afirmat că, la data de 21 august 1998, mama sa Guzun Xenia, i-

a lăsat testament autentificat notarial pe toată averea care la momentul decesului îi

va aparține, inclusiv și casa de locuit, ce se află în or. XXXXX, str. XXXXX, cu

lotul de pământ de pe lângă casă.

Testamentul a fost înregistrat în registru sub nr.2729. Tot în aceeași zi, i-a lăsat

testament asemănător și tata Guzun Leonid, care a fost înregistrat la notar sub

nr.2730.

A indicat că nu cunoaște din ce motive părinții au decis să-i lase ambii

testament, deoarece ea este unicul copil, alți moștenitori nu sunt și nu are cine să

pretindă la moștenire. Testamentele nu au fost modificate și nici revocate. După

decesul mamei a intrat în posesia averii succesorale, dar la notar nu s-a adresat cu

declarație de acceptare a succesiunii timp de 6 luni, deoarece nu a vrut să îl deranjeze

pe tata și să înceapă a separa cotele părți din casă ca să poată perfecta certificatul de

moștenitor testamentar pe partea averii ce-i aparținea mamei.

A notat, Andrușcenco Victoria, că a suportat cheltuielile legate de

înmormântarea mamei și de ritualurile ulterioare. Din motiv că trebuia să se întoarcă

la lucru peste hotare, s-a înțeles cu tatăl său, că deoarece are o stare de sănătate

precară și în vârstă, o să-i angajeze o familie tânără să aibă grijă de casă și să

îngrijească de el, iar ea va achita toate serviciile și cheltuielile. Ulterior, a plecat la

lucru în străinătate și regulat trimitea bani.

A precizat reclamanta că, inițial totul părea să fie bine. Peste un timp a aflat însă

că, Guzun Leonid, îndată după plecarea ei i-a alungat pe acei tineri și a adus în casă

o doamnă, cu care locuiesc împreună până în prezent. Într-o bună zi i-a zis că vrea

să dăruiască casa doamnei și ea să renunțe la averea rămasă după decesul mamei. I-

a spus că nu are nimic împotrivă ca doamna aleasă de el să locuiască în casă atâta

timp cât va fi el în viață, dar mama a dorit ca pârâta să moștenească averea ei, de

aceea nu poate să nu îndeplinească voința mamei și să renunțe la moștenire.

Astfel, consideră Andrușcenco Victoria că a acceptat în termen succesiunea și

este moștenitor testamentar, iar moștenirea legală se aplică în cazul în care averea

defunctului nu a fost testată nimănui.

2

Andrușcenco Victoria a solicitat admiterea cererii reconvenționale și

constatarea faptului acceptării succesiunii de către ea, deschise după decesul mamei

Guzun Xenia, născută la XXXXX, decedată la XXXXX și constatarea locului

deschiderii succesiunii - or. XXXXX, str. XXXXX.

Prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Leonid

împotriva Victoriei Andrușcenco, intervenient accesoriu Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și

locul ei de deschidere.

S-a admis integral cererea reconvențională depusă de avocatul Maria Iarovoi în

interesele Victoriei Andrușcenco împotriva lui Guzun Leonid, intervenient accesoriu

Direcția Generală Administrare Fiscală Sud cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii și locul ei de deschidere.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către Andrușceno Victoria după

decesul mamei sale Guzun Xenia, decedată la XXXXX.

S-a constatat locul deschiderii succesiunii după decesul Xeniei Guzun – or.

XXXXX, str. XXXXX.

S-a încasat de la Guzun Leonid, născut la 05 martie 1937, domiciliat în or.

XXXXX, str. XXXXX, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei.

(f.d.106).

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, s-a respins apelul

declarat de Guzun Leonid, reprezentat de avocatul Șcheau Igor și s-a menținut

hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova adoptată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Leonid împotriva Victoriei

Andrușcenco, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud cu

privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere, și

acțiunea reconvențională depusă de Andrușcenco Victoria împotriva lui Guzun

Leonid, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud cu

privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere.

La 24 ianuarie 2022, prin intermediul poștei (f.d.200), Guzun Leonid,

reprezentat de avocatul Șcheau Igor, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată inițiale și respingerea acțiunii

reconvenționale.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia adoptată este ilegală,

contradictorie, neîntemeiată, lipsită de un suport probatoriu, contravine

circumstanțelor pricinii și probelor din dosar. Or, instanța de apel nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a săvârșit

încălcări, care au condus la soluționarea greșită a cauzei, precum și a apreciat arbitrar

probele. Erorile comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, în special a dreptului la un proces echitabil și de

proprietate.

În opinia recurentului instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material

care reglementează rezerva succesorală, fără a ține cont de prevederile art. 1505 din

Codul Civil (în vigoare la data relevantă speței), privind rezerva succesorală, ceea

ce a dus la soluționarea greșită a pricinii. Așadar, instanța de apel era obligată să ia

3

în calcul existența rezervei succesorale în situația în care părțile în proces invocă

moștenirea testamentară. Or, chiar în conținutul cererii de chemare în judecată,

Guzun Leonid a indicat asupra existenței legăturii de căsătorie între el și a soției

decedate, Guzun Xenia, cu care a locuit o perioadă îndelungată de timp, în relație de

căsătorie, asupra stării materiale precare a reclamantului, invocând astfel faptul că

acesta este pensionar pentru limită de vârstă cât și multiplele probleme de sănătate

pe care le are. Mai mult, atât prima instanță cât și instanța de apel, au fost de acord

cu alegațiile sale privind starea sa materială, acceptând solicitarea sa privind scutirea

de la plata taxei de stat.

Drept urmare, recurentul a opinat că, deși la data de 21 august 1998, a fost

întocmit testamentul prin care Guzun Xenia a testat toată averea sa Victoriei

Andrușcenco, acest testament este caduc în speță, în partea în care încalcă dreptul

reclamantului la rezerva succesorală. Or, la data deschiderii succesiunii, 28 august

2015, Guzun Leonid era pensionar, având un venit modest, fiind astfel moștenitor

rezervatar al soției decedate Guzun Xenia.

Recurentul a mai susținut că, din anexele la cererea de chemare în judecată și

din alte înscrisuri, certificatul eliberat de CTAS Leova și concluzia medicală din 18

mai 2018, rezultă cert că la data deschiderii succesiunii reclamantul/recurent era

pensionar, dispunînd de o pensie modestă pentru vechimea în muncă, suferind de o

serie de boli și fiind într-o stare materială dificilă. Decizia contestată este contrară

circumstanțelor de fapt ale cauzei și se bazează prin neelucidarea completă a acestor

circumstanțe și aprecierea lor eronată contrar art. 130 Codul de procedură civilă.

La fel, a precizat că, instanța de apel, similar primei instanțe, a recurs la o

interpretare și aplicare deficitară a normelor de drept material incidente speței,

apreciind arbitrar probele din dosarul civil, contrar rigorilor de procedură civilă.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților prin scrisoarea

de însoțire datată cu 21 februarie 2022 (f.d.208) și a fost recepționată la 23 februarie

2022, conform avizului de recepție, de către Direcția Generală Administrare Fiscală

Sud a Serviciului Fiscal de Stat (f.d. 210). Din adresa intimatului Andrușcenco

Victoria a fost restituită corespondența cu mențiunea „plecat” (f.d.211).

Prin referința depusă la 14 martie 2022, Direcția Generală Administrare Fiscală

Sud a Serviciului Fiscal de Stat a indicat că consideră că decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar cererea de recurs nu conține

temeiuri legale de recurs.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 11 noiembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 24 ianuarie 2022, prin intermediul poștei.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale către participanții

la proces prin scrisoarea de însoțire datată cu 13 ianuarie 2022 (f.d.187) și a fost

recepționată de către recurentul Guzun Leonid, inclusiv avocatul Șcheau Igor la 18

ianuarie 2022, conform avizelor de recepție (f.d.189-190). Astfel, recursul este

declarat în termen.

4

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 20 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

respinge recursul declarat de Guzun Leonid, reprezentat de avocatul Șcheau Igor și

va menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu

recurs.

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

Colegiul nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica

probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurentul nu

a prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesuale anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

Inițial, Colegiul punctează că, pentru a verifica legalitatea deciziei contestate,

fără a administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus

judecății.

Instanțele ierarhic inferioare, conform materialelor cauzei, în esență, au relevat

că, Guzun Leonid și Xenia (Ichim) Guzun au înregistrat căsătoria la 04 martie 1972

(f.d.5-6).

În timpul căsătoriei, la data de XXXXX s-a născut fiica Guzun Victoria,

(f.d.43,44).

Ulterior, la 12 noiembrie 1994, fiica Guzun Victoria s-a căsătorit cu

Andrușcenco Igor, iar după căsătorie Victoria poartă numele soțului Andrușcenco,

(f.d.41).

Prin testamentul din 21 august 1998, înregistrat cu numărul 2729 și autentificat

de către notarul de stat din or. Leova – Floreanu I., Guzun Xenia, domiciliată în or.

XXXXX, str. XXXXX, a făcut următoarea dispoziție: „Toată averea mea, care în

ziua decedării mele îmi va aparține mie, unde nu s-ar afla și din ce n-ar fi alcătuită

5

inclusiv casa de locuit ce se află în or. XXXXX, str. XXXXX cu lotul de pământ de

pe lângă casa de locuit, eu o testez Victoriei Guzun”, (f.d.39).

La data de XXXXX a decedat Guzun Xenia (f.d.7).

Astfel, din patrimoniul succesoral al defunctei fac parte următoarele bunuri

imobile proprietate comună în devălmășie a reclamantului Guzun Leonid și

defunctei Guzun Xenia, și anume: teren pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX

și suprafața de 0,0875 ha; casa de locuit individuală cu nr. cadastral XXXXX și

suprafața de 107,7 m.p.; cu două construcții accesorii cu nr. cadastral XXXXX și

suprafața de 10,0 m.p. și cu nr. cadastral XXXXX și suprafața de 6,7 m.p.; toate

amplasate în or. XXXXX, str. XXXXX (f.d.8).

În urma adresării lui Guzun Leonid la notar în vederea deschiderii procedurii

succesorale, la data de 23 mai 2018, notarul Slutu Veaceslav i-a refuzat acestuia

deschiderea dosarului succesoral după decesul soției Guzun Xenia, recomandându-

i a se adresa în instanța de judecată pentru constatarea faptului acceptării succesiunii

(f.d.11).

Prin cererea de chemare în judecată depusă la data de 20 iunie 2018, Guzun

Leonid a solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere

(f.d. 2-3).

Prin cererea reconvențională înregistrată la 28 ianuarie 2019, Andrușcenco

Victoria, reprezentată de avocatul Maria Iarovoi, a solicitat constatarea faptului

acceptării succesiunii și locul ei de deschidere (f.d.35-36).

Prima instanță, judecând cauza în fond, prin hotărârea din 17 martie 2021 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de Guzun Leonid împotriva Victoriei Andrușcenco, intervenient

accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere. A admis integral cererea

reconvențională depusă de avocatul Maria Iarovoi în interesele Victoriei

Andrușcenco împotriva lui Guzun Leonid, intervenient accesoriu Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și

locul ei de deschidere. A constatat faptul acceptării succesiunii de către Andrușceno

Victoria după decesul mamei sale Guzun Xenia, decedată la XXXXX. A constatat

locul deschiderii succesiunii după decesul Xeniei Guzun – or. XXXXX, str.

XXXXX. A încasat de la Guzun Leonid, născut la 05 martie 1937, domiciliat în or.

XXXXX, str. XXXXX, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei.

(f.d.106).

Instanța de apel fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, prin decizia

din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, a respins apelul declarat de Guzun

Leonid, reprezentat de avocatul Șcheau Igor și a menținut hotărârea din 17 martie

2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova adoptată în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Guzun Leonid împotriva Victoriei Andrușcenco,

intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere, și acțiunea

reconvențională depusă de Andrușcenco Victoria împotriva lui Guzun Leonid,

intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere (f.d.179-186).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție opinează că, în speță, instanța de apel a determinat corect raportul juridic

6

dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost

stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li-a fost dată apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, decizia instanței de apel fiind legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Conform art. 1432 alin. (3) Cod civil, în redacția în vigoare până la data de 01

martie 2019, moștenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) și

în temeiul legii (succesiune legală). Art. 1499 alin. (1), Cod civil, în redacția în

vigoare până la data de 01 martie 2019, prevede că, moștenirea legală, adică trecerea

patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege, se aplică în cazul în

care: a) cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament.

Potrivit art. 1440 alin. (1) din Codul Civil, în redacția în vigoare până la data de

01 martie 2019, succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau

declarării morții ei de către instanța de judecată.

Conform art. 1516 din Codul Civil, în redacția în vigoare până la data de 01

martie 2019, persoanele care au vocație la moștenire dobândesc calitatea de

moștenitor prin acceptarea moștenirii. Acceptarea moștenirii se face prin depunerea

unei declarații la notarul de la locul deschiderii moștenirii sau prin intrarea în

posesiunea patrimoniului succesoral.

Conform art. 1517 din Codul Civil, Cod civil, în redacția în vigoare până la data

de 01 martie 2019, termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data

deschiderii ei.

Potrivit art. 1519 alin. (1) din Codul Civil, termenul prevăzut la art.1517 poate

fi prelungit de către instanța de judecată cu cel mult 6 luni. Cu acordul celorlalți

succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul

moștenitorilor, fără a se adresa în instanța de judecată, persoanele din clasa

succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menționat.

În conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, probele

se adună și se prezintă de către părți și de alți participanți la proces. Dacă în procesul

de adunare a probelor apar dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor

necesare, cu excepția cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a

probelor este înaintată în mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa

examinarea cauzei sau proba reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență.

Probele se prezintă în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare în

termenul stabilit de instanță, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele

pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la

existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a

cazului, în sensul art. 121 Cod de procedură civilă.

În atare circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată concluzia instanței de apel,

prin care a susținut poziția instanței de fond potrivit căreia, de către participanții la

proces nu au fost prezentate probe precum că respectivul testament a fost modificat

sau revocat de către defuncta Guzun Xenia, și, nu au fost prezentate probe de

contestare a valabilității testamentului de către moștenitorii legali sau de alte

persoane interesate în conformitate cu art.1473 Cod civil, potrivit căruia valabilitatea

7

testamentului poate fi contestată, în temeiul condițiilor de nulitate a actelor juridice,

de către moștenitorii legali și de alte persoane interesate.

Astfel, a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond, constatând faptul

acceptării succesiunii de către Andrușceno Victoria, după decesul la, 28 august

2015, a mamei sale Guzun Xenia, constatând locul deschiderii succesiunii după

decesul Xeniei Guzun, ultimul domiciliu al acesteia – or. XXXXX, str. XXXXX.

Astfel, prin prisma normelor precitate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind

corectă și argumentarea instanței de apel, prin care a indicat că moștenirea legală,

adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege, se

aplică în cazul în care cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament, respectiv

în speța dată se constată prezența testamentului întocmit de către defuncta Guzun

Xenia în favoare Victoriei Andrușcenco și instanța de fond întemeiat a admis cererea

reconvențională în acest sens.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră ca fiind corectă și argumentarea instanței de apel, prin care a

indicat că, la înaintarea cererii de chemare judecată Guzun Leonid nu a indicat ca

temei de admitere a cerințelor înaintate prevederile art. 1505 Cod civil, conform

căruia, succesorii de clasa I inapți pentru muncă au dreptul de a moșteni, independent

de conținutul testamentului, cel puțin o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit

fiecăruia în caz de succesiune legală (rezervă succesorală), și incapacitatea de

muncă.

În consecință, reieșind din cele expuse, având în vedere că, înaintând acțiunea

în judecată Guzun Leonid nu a prezentat atât instanței de fond, cât și instanței de

apel confirmare a faptului că este inapt de muncă, anexând la materialele cauzei doar

concluzia medicală nr.458 din 18 mai 2018 în privința lui (f.d.16), ceia ce nu poate

servi ca temei de aplicare în acest sens a prevederilor art.1505 Cod civil.

În conexiunea celor relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel, prin

prisma argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată, cât și cele expuse în

cererea de apel, în raport cu materialele cauzei, întemeiat a concluzionat în sensul

respingerii apelului declarat de Guzun Leonid, alegațiile recurentului fiind

nefondate, deoarece materialele cauzei în coroborare cu normele materiale denotă

contrariul.

Cele supra relatate, în ansamblu atestă faptul că concluzia instanței de apel, este

justă, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere

juridică cuvenită, iar argumentele aduse de recurent în susținerea poziției sale, sunt

pur declarative și fără un suport legal și probatoriu.

Urmare a celor indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate afirmațiile recurentului

precum că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au

importanță pentru soluționarea cauzei, nefiind dovedite circumstanțele considerate

de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, deoarece acestea contravin constatărilor

relatate.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel este

întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,

8

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de

apel.

În conformitate cu art. 442, 444, art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de reprezentantul lui Guzun Leonid, avocatul

Șcheau Igor.

Se menține decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Leonid împotriva

Victoriei Andrușcenco, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare

Fiscală Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de

deschidere, și acțiunea reconvențională depusă de Andrușcenco Victoria împotriva

lui Guzun Leonid, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală

Sud cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și locul ei de deschidere.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

9