2ra-363/21 — constatarea faptului acceptarii succesiunii

2ra-363/21 — constatarea faptului acceptarii succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-363/2021

Prima instanța: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud. A. Țihonschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Elena Novoloacă, Larisa Popa,

Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria

Odajiu, reprezentați de avocatul Țurcan Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Novoloacă,

Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib

și Maria Odajiu împotriva Valentinei Baznat, Victoriei Țîbulac și notarului public

Claudia Patereu cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, declararea

nulității certificatelor de moștenitor legal și recunoașterea dreptului de proprietate

asupra averii succesorale,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 august 2015, Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac,

Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Valentinei Baznat, Victoriei Țîbulac și notarului

public Claudia Patereu cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii,

declararea nulității certificatelor de moștenitor legal și recunoașterea dreptului de

proprietate asupra averii succesorale.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că părțile la proces sunt nepoții

defunctei XXXXX, decedată la XXXXX. La momentul deschiderii succesiunii

moștenitori legali de clasele 1-3 lipseau, din acest motiv averea succesorală rămasă

după decesul XXXXX a fost acceptată de către nepoții ei prin intrarea în posesia

acesteia în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii. Acest fapt se confirmă

prin certificatul nr. 443 din 14 mai 2015 eliberat de Primăria XXXXX.

1

La 15 mai 2015, Elena Novoloacă s-a adresat la notar cu cerere de eliberare a

certificatului de moștenitor legal, însă i s-a refuzat din motiv că au fost deja eliberate

certificate de moștenitor legal Valentinei Baznat și Victoriei Țîbulac, a câte 1/2 cotă-

parte fiecăreia.

A indicat Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera

Galer, Silvia Grib, Maria Odajiu și Elena Novoloacă că pentru elucidarea

circumstanțelor date, ultima s-a adresat secretarului Primăriei XXXXX, care i-a

comunicat că moștenitorilor Valentina Baznat și Victoria Țîbulac le-au fost eliberate

certificate pentru legalizarea drepturilor succesorale unde au fost indicați toți

moștenitorii care au acceptat succesiunea.

Au considerat reclamanții că certificatele de moștenitor eliberate pe numele

Valentinei Baznat și Victoriei Țîbulac sunt ilegale, deoarece notarul public Claudia

Patereu urma să elibereze pârâtelor certificat de moștenitor doar pentru 1/10 cotă-

parte din patrimoniul succesoral, dar nu câte 1/2 cotă-parte, prin ce se încalcă

dreptul celorlalți nepoți la moștenire.

Au solicitat Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela

Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu declararea nulității

certificatelor de moștenitor legal eliberate de către notarul public Claudia Patereu pe

numele Valentinei Baznat și Victoriei Țîbulac pentru câte 1/2 cotă-parte din averea

succesorală rămasă după decesul Mariei Falcaș, decedată da 08 aprilie 2014, cu

recunoașterea dreptului de proprietate al moștenitorilor Elena Novoloacă, Larisa

Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Vera Galer, Angela Damaschin, Silvia Grib,

Maria Odajiu, Valentina Baznat și Victoria Țîbulaca câte 1/10 cotă-parte fiecăruia

din patrimoniul succesoral compus din: casă de locuit cu construcții auxiliare și

teren aferent cu suprafața de 0,2997 ha situată în XXXXX cu nr. cadastral XXXXX,

terenul agricol cu suprafața de 0,1398 ha nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX și

terenul agricol cu suprafața de 1,2701 și nr. cadastral XXXXX, situat în extravilanul

XXXXX. Totodată, au solicitat reclamanții și încasarea în mod solidar din contul

pârâților a cheltuielilor de judecată.

La 08 iunie 2016, reclamanții au depus cerere de majorare a pretențiilor,

solicitând inclusiv și constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în

posesia de către dânșii a averii succesorale rămase după decesul XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 22 iulie 2016, acțiunea a fost admisă

integral. S-a constatat faptul acceptării moștenirii de către Elena Novoloacă, Larisa

Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și

Maria Odajiu după decesul Măriei Falcaș și au fost anulate certificatele de

moștenitor legal nr. 4488, 4482, 4488 și 4479 eliberate de notarul public Claudia

Patereu la data de 04 mai 2015 pe numele Victoriei Țîbulac și Valentinei Baznat. S-

a atribuit cu drept de moștenitori legali Elenei Novoloacă, Larisei Popa, Ion Ceclu,

Tatianei Rusnac, Angelei Damaschin, Verei Galer, Silviei Grib, Măriei Odajiu,

Valentinei Baznat și Victoriei Țîbulac în proprietate a câte 1/10 cotă-parte din

bunurile imobile rămase după decesul XXXXX, decedată la XXXXX în comuna

XXXXX și anume: casă de locuit cu construcții auxiliare și teren aferent lor, cu

suprafața de 0,2997 ha și nr. cadastral XXXXX amplasate înXXXXX, terenul

agricol cu suprafața de 0,1398 ha și nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX și

terenul agricol cu suprafața de 1,2701 și nr. cadastral XXXXXX, situat în

extravilanul s. XXXXX. S-a încasat din contul Valentinei Baznat și Victoriei

2

Țîbulac în beneficiul Elenei Novoloacă, Larisei Popa, Ion Ceclu, Tatianei Rusnac,

Angelei Damaschin, Verei Vaier, Silviei Grib și Măriei Odajiu cheltuielile de

judecată în sumă de 8960 lei.

Prin decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Victoria Țîbulac și notarul public Claudia Patereu, la care s-a alăturat și

Valentina Baznat, s-a casat hotărârea Judecătoriei Glodeni din 22 iulie 2016 și

pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

La 01 februarie 2018, Elena Novoloacă a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2017 și menținerea hotărârii Judecătoriei Glodeni din 22 iulie

2016.

Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Elena Novoloacă. S-a casat integral decizia Curții de Apel Bălți din 24

octombrie 2017 și hotărârea Judecătoriei Glodeni din 22 iulie 2016 cu restituirea

cauzei spre rejudecare la Judecătoria Drochia, sediul Glodeni, în alt complet de

judecată.

La data de 22 august 2018, Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana

Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu, reprezentați de

avocatul Ion Țurcanu, au depus cerere de modificare a pretențiilor prin care au

solicitat: - constatarea faptului acceptării tacite de către Novoloacă Elena, Popa

Larisa, Ceclu Ion, Rusnac Tatiana, Damaschin Angela, Galer Vera, Grib Silvia,

Odagiu Maria, a 1/2 a succesiunii rămase după decesul lui XXXXX, decedată la

XXXXX în XXXXX; - atribuirea cu drept de moștenitori legali lui Novoloacă

Elena, Popa Larisa, Ceclu Ion, Rusnac Tatiana, Damaschin Angela, Galer Vera Grib

Silvia, Odagiu Maria a cîte 1/16 cota-parte, lui Baznat Valentina și Țîbuleac Victoria

căte 1/4 cota- parte, din succesiunea rămasă după decesul lui XXXXX care constă

din: casă de locuit, cu construcțiile accesorii, lot de pământ cu numerele cadastrale

XXXXX, loturi de pământ agricol cu numerele cadastrale XXXXX, toate situate pe

teritoriul comuna XXXXXX; -anularea certificatelor de moștenitor legal nr.4488,

4479, 4482, 4488 din 04.05.2015, eliberate pe numele lui Baznat Valentina și

Țîbuleac Victoria în privința bunurilor imobile, rămase după decesul lui Falcaș

Maria; -anularea contractului de donație nr.4621 din 07.05.2015, conform căruia

Baznat Valentina a donat lui Baznat Iurie 1/2 parte din bunurile imobile cu nr.

cadastrale XXXXX și XXXXX; -anularea contractului de vânzare-cumpărare

nr.4598 din 07.05.2015 încheiat între Țîbuleac Victoria și Baznat Iurie privind

vînzarea 1/2 din bunurile imobile cu nr. cadastrale XXXXX;-anularea contractului

de vânzare-cumpărare cu nr.4601 din 07.05.2015 încheiat între Baznat Valentina și

Țîbuleac Victoria și Țîbuleac Oleg privind vânzarea 1/2 din bunurile imobile cu nr.

cadastral XXXXX -anularea contractului de donație nr. 6459 din 22.07.2015, privind

donația de către Țîbuleac Victoria lui Țîbuleac Maria a 1/2 parte din bunurile

imobile cu nr. cadastrale XXXXX.

În motivarea cererii s-a invocat, că toate contractele sunt lovite de nulitate

absolută, deoarece pârâții, știind cu certitudine că, reclamanții au intrat în posesia

moștenirii, cu rea credință, au ascuns acest fapt, înregistrând toată moștenirea după

dânșii și imediat înstrăinând-o.

În drept cererea a fost întemeiată în baza art.217, 228 Cod civil.

La 19 septembrie 2018, pârâții Valentina Baznat, Victoria Țîbuleac și

3

intervenienți accesorii Oleg Țîbulac și Iurie Baznat, în persoana reprezentantului,

avocat Constantin Stănilă, au depus cererea privind excepția de tardivitate în partea

cerințelor de anulare a actelor juridice.

În motivarea cererii s-a invocat, că la 22 august 2018 reprezentantul

reclamanților a depus instanței de judecată cererea de modificare a cerințelor în

sensul micșorării pretențiilor, solicitând, inclusiv, anularea, ca fiind lovite de nulitate

absolută, a următoarelor acte juridice: contractul de donație nr.4621 din 07.05.2015;

contractul de vânzare-cumpărare nr.4598 din 07.05.2015; contractul de vânzare -

cumpărare nr.4601 din 07.05.2015 și contractul de donație nr.6459 din 22.07.2015.

Cererea fiind întemeiată în baza art.228 Cod civil, actul juridic încheiat prin dol.

A considerat pretenția de anulare a actelor juridice nominalizate supra ca fiind

depusă tardiv, deoarece aceasta contravine prevederii art.233 alin.(l) Cod Civil, care

stipulează că persoana îndreptățită are dreptul să ceară anularea actului juridic pentru

temeiurile stipulate la art.227, 228 și 230 în termen de 6 luni de la data când a aflat

sau trebuia să afle despre temeiul anulării.

A menționat, că la demersul reprezentantului pârâților, instanța de apel la

ședința din 20 iunie 2017, a anexat la materialele cauzei și a înmânat

reprezentantului reclamanților avocatului Ion Țurcanu și reclamantului Ion Ceclu,

cât și a primit pentru toți reclamanți, copiile autentificate ale actelor juridice în speță

și xerocopiile certificatelor de înregistrare la OCT Glodeni a dreptului de proprietate

(f.d.49, vol.2).

Astfel, cererea de chemare în judecată privitor la anularea actelor juridice

menționate supra, n-a fost depusă în termenul de 6 luni, prevăzut de art.233 Cod

civil și deci, consideră că există temeiuri legale de a admite excepția de tardivitate,

ar acțiunea pe acest capăt de cerere urmează a fi respinsă ca tardivă.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia sediul Glodeni din 10 octombrie 2018, s-a

admis excepția de tardivitate ridicată de reprezentantului pîrîților Victoria Țîbuleac,

Valentîna Baznăt, Iurie Baznat, Oleg Țîbuleac, avocatul Constantin Stănilă și s-a

respins cererea înaintată de Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana

Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu în persoana

reprezentantului, avocat Ion Țurcanu, către Valentinei Baznat, Victoriei Țîbulac și

notarului public Claudia Patereu, intervenienți accesorii Oleg Țîbulac și Iurie

Baznat, privind anularea contractului de donație nr.4621 din 07 mai 2015,

contractului de vînzare-cumpărare nr.4598 din 07 mai 2015, contractului de vânzare

- cumpărare nr.4601 din 07 mai 2015 și a contractului de donație nr.4659 din 22

iulie 2015, ca tardivă.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Glodeni, s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată Elena Novoloacă,

Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib

și Maria Odajiu către Valentina Baznat, Victoria Țîbulac și notarul public Claudia

Patereu, intervenienți accesorii Oleg Țîbulac și Iurie Baznat, privind constatarea

faptului acceptării succesiunii, atribuirea cu drept de moștenitori legali a cotei-părți

din averea succesorală, anularea certificatelor de moștenitori legali (pretențiile

concretizate), ca fiind neîntemeiată.

S-a admis cererea reprezentantului pârâților Valentina Baznat, Victoria Țîbulac

și a intervenienților accesorii Oleg Țîbulac și Iurie Baznat, avocatului Constantin

Stănilă, privind compensarea cheltuielilor de judecată.

4

S-a încasat în mod solidar, de la Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu,

Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu în

beneficiul Valentinei Baznat cheltuielile de judecată în sumă de 1500 lei. S-a încasat

în mod solidar de la Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac,

Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu în beneficiul Victoriei

Țîbulac cheltuielile de judecată în sumă de 1500 lei. S-a încasat în mod solidar de la

Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera

Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu în beneficiul lui Oleg Țîbulac cheltuielile de

judecată în sumă de 1500 lei. S-a încasat în mod solidar de la Elena Novoloacă,

Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib

și Maria Odajiu în beneficiul lui Iurie Baznat cheltuielile de judecată în sumă de

1500 lei. (f.d. 128, 131-137, vol. III).

Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de avocatul Țurcanu Ion, reprezentantul apelanților Novoloacă Elena, Popa

Larisa, Rusnac Tamara, Odagiu Maria, Grib Silvia, Damaschin Angela, Ceclu Ion,

Galer Vera împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni. S-a respins ca fiind tardiv apelul depus de avocatul Țurcanu Ion

reprezentantul apelanților Novoloacă Elena, Popa Larisa, Rusnac Tamara, Odagiu

Maria, Grib Silvia, Damaschin Angela, Ceclu Ion, Galer Vera împotriva încheierii

Judecătoriei Drochia sediul Glodeni din 10 octombrie 2018 si s-a menținut hotărârea

din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Glodeni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocate că, în conformitate cu art.

1432 din Codul civil (în redacția Legii nr.1107- XV din 06 iunie 2002), moștenirea

este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat

moștenirea) către succesorii săi. Moștenirea este o transmisiune de drepturi pentru

cauză de moarte, universală, unitară și indivizibilă. Moștenirea are loc conform

testamentului (succesiune testamentară) și în temeiul legii (succesiune legală).

Conform art.1433 alin.(l) lit. b) din Codul civil (în redacția Legii nr.1107-XV

din 06 iunie 2002), pot fi moștenitori, în cazul succesiunii legale, persoanele care se

aflau în viață la momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea, precum și copiii

celui ce a lăsat moștenirea concepuți în timpul vieții lui și născuți vii după decesul

acestuia.

În conformitate cu art. 1500 alin.(l) lit. a), b) din Codul civil (în redacția Legii

nr.1107-XV din 06 iunie 2002), în cazul succesiunii legale, moștenitori cu drept de

cotă egală sînt: de clasa I - descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la

fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul supraviețuitor și

ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea; de clasa a II- a

- colateralii privilegiați (frații și surorile) și ascendenții ordinari (bunicii, atât din

partea tatălui, cît și din partea mamei) ai celui ce a lăsat moștenirea. (3) în cazul

moștenirii descendenților și colateralilor se aplică reprezentarea: b) colateralilor -

pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiați - nepoți de la frate

și soră, strănepoți de la frate și soră; colaterali ordinari - veri primari). (4)

Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art. 1504 Cod civil.

Potrivit art.1504 alin.(l) din Codul civil (în redacția Legii nr.1107-XV din 06

iunie 2002), dacă moștenitorul moare înaintea celui ce lasă moștenirea, succesorii

indicați la art. 1500 alin.(3) culeg, prin intermediul instituției reprezentării, partea

din moștenire care i s-ar fi cuvenit moștenitorului decedat.

5

Articolul 1501 din Codul civil stabilește că, moștenitorii de clasă posterioară

sunt chemați la succesiune legală numai dacă lipsesc moștenitori din clasele

precedente sau dacă aceștia nu acceptă ori refuză succesiunea. Ei sunt chemați la

succesiune și în cazul în care toți moștenitorii de clasele precedente au fost decăzuți

din dreptul la succesiune.

Respectiv, persoanele cu vocație succesorală (moștenitorii legali și

testamentari) dobândesc calitate de moștenitori prin acceptarea moștenirii, conform

art. 1516 din Codul civil. 93. Astfel, art. 1516 alin. (2) și (3) din Codul civil (în

redacția Legii nr.1107- XV din 06 iunie 2002) prevede că, succesiunea este

acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal.

Succesiunea se consideră acceptată când moștenitorul depune la notarul de la

locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în

posesiunea patrimoniului succesoral.

Instanța de apel a relatat că, cu referire la suma de 20 000 lei găsită în casa

defunctei și faptul că Novoloacă Elena și Baznat Valentina au acceptat tacit

succesiunea, instanța de fond corect a menționat că partajarea mijloacelor bănești,

agonisite de însăși defuncta Maria Falcăș pentru înmormântarea acesteia, între

Novoloacă Elena și Baznat Valentina proporțional cheltuielilor suportate, nu se

egalează cu partajarea averii succesorale.

Instanța de apel a relatat că nu denotă acceptarea succesiunii nici acțiunile de

prelucrare a terenului agricol, acțiunile de semănat, de curățare a viței de vie,

executate de Ion Ceclu în primăvara anului 2015. Nici faptul că, Elena Novoloacă a

acționat în interesele tuturor succesibilor și a acceptat de fapt tacit moștenirea.

Or, nu a fost dovedit faptul că Elena Novoloacă în termenul de 6 luni de la data

deschiderii succesiunii a întreprins acte de acceptare tacită a moștenirii.

Astfel, opțiunea succesorală este un act juridic unilateral, care se realizează prin

manifestarea de voință a succesibilului în sensul acceptării sau renunțării la

moștenire. Exercitarea dreptului de opțiune în mod colectiv, de către mai mulți

succesibili, nu se admite în virtutea legii, astfel, încât, fiecare în parte urmează să se

pronunțe individual. La caz, Elena Novoloacă, neavând calitate de reprezentant

convențional al reclamanților, în condițiile legii, nici nu a fost în drept să realizeze

opțiunea succesorală în numele acestora.

Instanța de apel a notat că, nici unul din reclamanți nu a depus la notar

declarația de acceptare a succesiunii în curs de 6 luni prevăzut de lege, și anume,

până la 08 octombrie 2014, iar, notarul, în lună ianuarie 2015, a întreprins încă o

măsură de notificare a reclamanților privind deschiderea dosarului succesoral prin

publicarea unui aviz în Monitorul Oficial.

Astfel, corect a fost reținut faptul că, la expirarea termenului rezonabil pentru

realizarea opțiunii succesorale de către reclamanți, notarul la data de 04 mai 2015 a

eliberat pe numele moștenitorilor Valentina Baznat și Victoria Țîbulac certificatele

de moștenitor legal nr.4479, 4482, 4485, 4488, 105.

Instanța de apel a apreciat că instanța de fond corect s-a expus asupra

netemeiniciei pretențiilor formulate de către Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion

Ceclu, Tatiana Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu

reprezentați de avocatul Ion Țurcanu, or, după cum s-a constatat din momentul

decesului Mariei Falcăș, nimeni din moștenitorii legali, nu au săvârșit acte de

administrare a proprietății rămase după decesul defunctei în curs de 6 luni din

6

momentul deschiderii succesiunii.

Cu referire la cerința de anulare a certificatelor de moștenitor legal nr. 4479,

4482, 4485, 4488 din 04 mai 2015, eliberate de notar pe numele Valentinei Baznat și

Victoriei Țîbulac, instanța de apel a menționat că, și în latura cerinței date, instanța

de fond corect a dispus respingerea acesteia. Mai mult, corect a reținut că, notarul

public Claudia Patereu a întreprins toate măsurile legale de a determina cercul de

persoane care au dreptul la succesiune și de a le informa despre deschiderea

procedurii succesorale. Este de menționat, că măsurile de notificare a moștenitorilor

au fost realizate atât până la expirarea termenului stabilit de lege pentru acceptarea

succesiunii, cât și după expirarea acestuia.

La 14 ianuarie 2021, Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac,

Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu, reprezentați de avocatul

Țurcan Ion au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că atât instanța de fond cât și instanța de apel

au ignorat prevederile art. 1516 Cod civil, astfel a fost încălcat dreptul la moștenire,

garantat de art.46 din Constituție, cât și prevederile art. 6 CEDO.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 29 septembrie 2020 și a

expediat copia deciziei participanților la proces la 14 noiembrie 2020 (f.d.219) și

recepționată de către avocatul Țurcan Ion la 17 noiembrie 2020 (f.d.220). Prin

urmare, cererea de recurs declarată la 14 ianuarie 2020, se consideră depusă în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

In conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 29 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

Prin referința depusă la 17 februarie 2021 Victoria Țîbuleac, Valentina Baznat,

Iurie Baznat, Oleg Țîbuleac, reprezentați de avocatul Constantin Stănilă au solicitat

respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

7

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana

Rusnac, Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu, reprezentați

de avocatul Turcan Ion.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

8

d i s p u n e :

Recursul declarat de Elena Novoloacă, Larisa Popa, Ion Ceclu, Tatiana Rusnac,

Angela Damaschin, Vera Galer, Silvia Grib și Maria Odajiu, reprezentați de avocatul

Turcan Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

9