2ra-1715/21 — cu privire la constatarea faptului acceptării tacite a succesiunii prin intrarea în posesie și folosință, declararea nulității certificatelor de moștenitor legal și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1715/21 — cu privire la constatarea faptului acceptării tacite a succesiunii prin intrarea în posesie și folosință, declararea nulității certificatelor de moștenitor legal și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1715/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

DECIZIE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Iulia Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion

Țurcanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Dubinscaia,

reprezentată de avocatul Ion Țurcanu împotriva lui Pavel Volcinschi cu privire la

constatarea faptului acceptării tacite a succesiunii prin intrarea în posesie și folosință,

declararea nulității certificatelor de moștenitor legal și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Iulia Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu și

menținută hotărârea din 29 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, prin

care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 3 decembrie 2019, Iulia Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pavel Volcinschi cu privire la

constatarea faptului acceptării tacite a succesiunii prin intrarea în posesie și folosință,

declararea nulității certificatelor de moștenitor legal și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că Maria Volcinscaia a fost sora sa, care din

anul 1983 s-a aflat în relații de căsătorie cu Petru Volcinschi și până la deces au

domiciliat în sat. XXXXX r-nul XXXXX.

În timpul căsătoriei Maria Volcinscaia și Petru Volcinschi au acumulat

următoarea avere comună: casa de locuit cu accesorii și terenul aferent, teren pentru

grădină și teren agricol.

1

La XXXXX, Petru Volcinshi a decedat, iar unicul moștenitor de gradul I,

conform art. 1500 Cod civil, a fost Maria Volcinscaia, care l-a înmormântat pe

defunct cu toate ritualurile specifice.

A menționat că după decesul soțului Petru Volcinshi, Maria Volcinscaia a

continuat să locuiască în casa comună și să se folosească de averea comună, astfel,

în așa circumstanțe, a considerat reclamanta că Maria Volcinscaia a acceptat tacit

succesiunea rămasă după decesul lui Petru Volcinshi.

La XXXXX, Maria Volcinscaia a decedat.

A evidențiat că, deoarece moștenitori de gradul I nu erau, dânsa este unicul

moștenitor de gradul II, conform art. 1500 Cod civil.

A comunicat că la 19 aprilie 2019, a depus cerere de acceptare a succesiunii

după decesul Mariei Volcinscaia, iar în procesul perfectării actelor, a aflat că pârâtul

Pavel Volcinschi a depus cerere de acceptare a succesiunii după decesul lui Petru

Volcinschi, căruia la 12 iunie 2019 i-au fost eliberate certificatele de moștenitor

legal.

A subliniat că certificatelele de moștenitor legal, emise cu nr. 5595, 5596,

5597, eliberate lui Pavel Volcinshi, de notarul Petru Luca, sunt lovite de nulitate

absolute.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 166-167, 174-175 CPC,

art. 224, 1500, 1517, 1518 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului acceptării tacite a

succesiunii, prin intrarea în posesie și folosință de către Maria Volcinscaia, după

decesul lui Petru Volcinschi, asupra bunurilor imobile constituite din terenul agricol

cu nr. XXXXX, teren pentru grădină cu nr. XXXXX și teren pentru construcții cu

nr. XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX, constatarea nulității absolute a

certificatelor de moștenitor legal cu numerele 5595, 5596 și 5597 eliberate de notarul

Petru Luca la data de 12 iunie 2019 pe numele lui Pavel Volcinschi, precum și

încasarea de la pârât în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a

fost atras în proces Iuri Brenici în calitate de intervenient accesoriu din partea

pârâtului.

Prin încheierea din 4 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a

fost atrasă în proces SRL „Panaxorium-C.N.” în calitate de intervenient accesoriu

de partea pârâtului.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Iulia Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu și menținută

hotărârea primei instanțe.

La 18 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Iulia Dubinscaia,

reprezentată de avocatul Ion Țurcanu a declarat recurs împotriva deciziei din

17 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

2

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le neîntemeiate.

A remarcat că, contrar faptului că în cererea de chemare în judecată a solicitat

constatarea faptului acceptării succesiunii de către Maria Volcinschi după decesul

lui Petru Volcinschi, prezentând și probe în acest sens, instanțele de judecată ierarhic

inferioare nu s-au expus pe acest fapt, dar au făcut o concluzie greșită precum că

dânsa nu posedă acest drept, acest drept putând fi nemijlocit realizat doar de către

persoana care pretinde că a acceptat moștenirea, or legislația în vigoare nu stabilește

cercul concret de persoane care au dreptul de a solicita astfel de cerințe.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că Maria

Volcinscaia nu s-a adresat în termen de 6 luni cu o cerere de acceptare a succesiunii

după decesul soțului, ceea ce servește drept temei de respingere a acestei cerințe din

acțiune, concluzie contrară dispozițiilor art. 1516 Cod civil, care prevede și modul

de acceptare a succesiunii prin intrarea în posesie, dispoziție și folosință și care nu

stabilește un careva termen.

La materialele cauzei au fost aduse destule probe care dovedesc că

certificatele de moștenitor legal cu numerele 5595, 5596 și 5597 sunt ilegale și lovite

de nulitate absolută, or prin declarația pe proprie răspundere depusă la notar de către

intimat, precum că este unicul moștenitor după decesul lui Petru Volcinschi,

neprezentând notarului certificatul de căsătorie și ascunzând faptul că averea în

litigiu este proprietate comună în devălmășie a soților.

Astfel, intimatul a intrat ilegal în posesia a 1/2 parte din averea comună în

devălmășie a soților defuncți, la care nici nu putea să pretindă, deoarece nu era în

relații de rudenie cu Maria Volcinscaia.

Prin urmare, a afirmat recurenta că astfel a fost lipsită de dreptul la moștenire,

care în calitate de unicul moștenitor legal după decesul surorii sale, Maria

Volcinscaia, în termenul legal s-a adresat la notar pentru primirea moștenirii, dar

prin certificatele de moștenitor legal contestate, i-a fost îngrădit acest drept.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel nu s-au expus în acest sens și nu

i-au dat careva aprecieri.

A evidențiat că, chiar dacă Maria Volcinscaia nu accepta succesiunea prin

intrarea în posesie, dispoziție și folosință, termenul, stabilit de art. 1523 Cod civil,

de depunere a cererii la notar de către intimat a expirat la 19 aprilie 2019, cererea

fiind depusă la 24 aprilie 2019.

La fel, nu corespund adevărului declarațiile reprezentantului intimatului, date

în ședința de judecată, precum că fiica lui Pavel Volcinschi ar fi suportat toate

cheltuielile de înmormântare, acestea fiind suportate de dânsa, ceea ce se confirmă

prin bonurile de plată anexate la materialele dosarului.

La 13 octombrie 2021, în adresa lui Pavel Volcinschi, Iurii Brenici,

SRL „Panaxorium-C.N.” și avocatului Dmitrii Gubceac a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Iulia Dubinscaia, cu înștiințarea despre necesitatea

3

depunerii referinței (f. d. 7 vol. II), fiind recepționată de Pavel Volcinschi,

SRL „Panaxorium-C.N.”, avocatul Dmitrii Gubceacm la 20 octombrie 2021 și de

Iurii Brenici la 21 octombrie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate

la actele cauzei (f. d. 9-12).

La 12 noiembrie 2021, Pavel Volcinschi, reprezentat de avocatul Dmitrii

Gubceac a depus referință la recursul declarat de Iulia Dubinscaia, reprezentată de

avocatul Ion Țurcanu, prin care a solicitat considerarea recursului ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 27 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 168 vol. I), fiind recepționată de reprezentantul recurentei, avocatul Ion

Țurcanu la 29 iulie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele

cauzei (f. d. 170 vol. I).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 18 septembrie 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Iulia Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion

Țurcanu înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Pavel Volcinschi, intervenienți

accesorii Iuri Brenici, SRL „Panaxorium-C.N.”, a solicitat constatarea faptului

acceptării tacite a succesiunii, prin intrarea în posesie și folosință de către Maria

Volcinscaia, după decesul lui Petru Volcinschi, asupra bunurilor imobile constituite

din terenul agricol cu nr. XXXXX, teren pentru grădină cu nr. XXXXX și teren

pentru construcții cu nr. XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX, constatarea

nulității absolute a certificatelor de moștenitor legal cu numerele 5595, 5596 și 5597

4

eliberate de notarul Petru Luca la data de 12 iunie 2019 pe numele lui Pavel

Volcinschi, precum și încasarea de la pârât în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o.

Judecând apelul declarat de către Iulia Dubinscaia, reprezentată de avocatul

Ion Țurcanu, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 130 alin. (1) și

(2) CPC, care stipulează că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o

forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Potrivit art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii

de apel, ale referințelorșiobiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în

primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțeleși

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi legale, instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor

cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu

regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

La caz, se constată că instanța de apel judecând apelul declarat de către Iulia

Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion Țurcanu, într-un mod neînțeles întru

stabilirea temeiniciei hotărârii primei instanțe, a reținut ca temei de respingere a

acțiunii, faptul că după decesul soțului Petru Volcinschi la XXXXX, în calitatea sa

de supraviețuitor, soția Maria Volcinscaia nu a depus în termen de 6 luni la notar o

cerere de acceptare a succesiunii, iar după expirarea termenului de 6 luni aceasta nu

a depus nicio cerere de constatare a faptului acceptării succesiunii prin intrarea în

posesia și folosința bunurilor rămase după decesul soțului său Petru Volcinschi.

În acest aspect, instanța de recurs relevă că ajungând la o astfel de concluzie

și constatând că Iulia Dubinscaia a pretins în acțiune la acceptarea tacită a

succesiunii de către Maria Volcinscaia, prin intrarea în folosința și în posesia

patrimoniului succesoral după decesul lui Petru Volcinschi, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au confundat modalitatea de acceptare a succesiunii formală– prin

5

depunerea declarației de acceptare a succesiunii la notar, cu modalitatea de

acceptare a succesiunii de fapt, adică prin intrarea în posesia patrimoniului

succesoral, care este însoțită de acțiunile legate de administrarea și utilizarea

acesteia.

Or, aceste împrejurări derivă direct din prevederile art. 1516 alin. (3) Cod

civil, în vigoare până la 1 martie 2019, potrivit cărora succesiunea se consideră

acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o

declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului

succesoral.

Ca urmare, la adoptarea soluției sale, instanțele de judecată ierarhic inferioare

nu au ținut cont de faptul că în cazul modalității de acceptare de fapt a succesiunii,

termenul de 6 luni, prevăzut de art. 1517 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019,

se referă la intrarea în posesia patrimoniului succesoral și nicidecum la depunerea

unei cereri la notar, după cum greșit au concluzionat acestea.

Astfel fiind, instanțele de judecată ierarhic inferioare într-un mod incert au

conchis că la eliberarea de către notarul Petru Luca la data de 12 iunie 2019, pe

numele lui Pavel Volcinschi, a certificatelor de moștenitor legal asupra averii

succesorale rămase după decesul lui Petru Volcinschi, cu numerele 5595, 5596 și

5597, Maria Volcinscaia era decedată, iar până la decesul său din XXXXX, ultima

nu a depus o cerere de acceptare a succesiunii rămasă după decesul soțului său Petru

Volcinschi.

Această incertitudine nu poate fi trecută însă cu vederea, cu atât mai mult cu

cât instanțele de judecată ierarhic inferioare într-un mod ambiguu au stabilit că la

depunerea de către Pavel Volcinschi în fața notarului a cererii de acceptare a averii

succesorale rămase după decesul lui Petru Volcinschi, alți moștenitori a lui Petru

Volcinschi nu existau.

Or, elucidarea acestor împrejurări este cu atât mai importantă, cu cât Iulia

Dubinscaia a susținut în acțiune că după decesul soțului Petru Volcinshi, Maria

Volcinscaia a continuat să locuiască în casa comună și să se folosească de averea

comună din sat. XXXXX r-nul XXXXX, întrând de fapt în posesiunea patrimoniului

succesoral a soțului său, argumente care au fost lăsate fără examinare de către

instanțele de judecată ierarhic inferioare.

Totodată, despre lipsa de certitudine a concluziei instanței de apel vorbește și

faptul că aceasta nu a elucidat nici argumentul Iuliei Dubinscaia din cererea de apel

precum că Petru Volcinschi a decedat la XXXXX, iar cererea de acceptare a

succesiunii a fost depusă de către Pavel Volcinschi numai la 24 aprilie 2019,

respectiv, și după decesul Mariei Volcinscaia, prin urmare cu omiterea termenului

de acceptare a succesiunii prevăzut de normele Codului civil (f. d. 136 vol. I verso).

De altfel, soluția instanței de apel în sensul adoptat rămâne inexplicabilă și

prin faptul că instanța de apel într-un mod neclar a reținut că Iulia Dubinscaia, sora

Mariei Volcinscaia - decedată la XXXXX, nu dispune de dreptul de a înainta o

cerință cu privire la acceptarea tacită prin intrarea în folosință și posesie de către

Maria Volcinscaia asupra averii rămase după decesul soțului Petru Volcinschi, care

6

putea fi înaintată nemijlocit doar de către Maria Volcinscaia, ceea ce nu a fost

realizat.

Or, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel a lăsat fără analiză și

argumentul Iuliei Dubinscaia din cererea de apel, precum că legislația în vigoare nu

stabilește cercul concret de persoane care au dreptul de a înainta o astfel de cerință

cu privire la constatarea faptului acceptării tacite a succesiunii, prin intrarea în

posesie și folosință (f. d. 136 verso).

Drept urmare, instanța de recurs remarcă că întru judecarea justă și corectă a

litigiului, ca urmare a identificării în substanță a obiectului litigiului, instanța de apel

era obligată să se expună și să dea apreciere tuturor motivelor invocate în apel, fapt

ce direct rezultă din prevederile art. 373 alin. (1), (5) CPC.

Pe cale de consecință, este evident că omiterea verificării aspectelor

menționate de către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a

apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de

prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

În respectivul sens, se accentuează că prin neexpunerea de către instanță

asupra tuturor argumentelor și probelor invocate, se constată nerespectarea la caz a

standardelor unui proces echitabil garantate de art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prezumă dreptul

la o hotărâre motivată, instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra

tuturor obiecțiilor invocate de către subiecți.

Prin urmare, din perspectiva celor expuse, este de observat că decizia instanței

de apel nu se încadrează exigenților art. 239 -241 CPC, în condițiile în care nu sunt

analizate raporturile juridice dintre părți prin prisma susținerilor, apărărilor și

probelor din dosar, inclusiv asupra existenței abaterilor de la legalitate.

Pe când, motivarea hotărârii trebuie să fie clară, concisă și concretă în

concordanță cu probele și actele de la dosar, ea constituind astfel o garanție pentru

părțile din proces în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și, de altfel, singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.

Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționateși rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Iulia Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion

Țurcanu.

7

Se casează decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Iuliei Dubinscaia, reprezentată de avocatul Ion

Țurcanu împotriva lui Pavel Volcinschi cu privire la constatarea faptului acceptării

tacite a succesiunii prin intrarea în posesie și folosință, declararea nulității

certificatelor de moștenitor legal și încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea

cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

8