2ra-1566/21 — cu privire la declararea nulitatii partiale a certificatelor de mostenitor si recunoasterea dreptului de proprietate

2ra-1566/21 — cu privire la declararea nulitatii partiale a certificatelor de mostenitor si recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1566/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul Rîșcani (jud. I. Rabei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

3 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valentin

Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de

avocatul Valeriu Terr

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Medvețchii,

succesori în drepturi Elena Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Valentin Medvețchi și

Alina Șalari împotriva lui Iuri Medvețchi cu privire la declararea nulității parțiale a

certificatelor de moștenitor și recunoașterea dreptului de proprietate

împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de Iuri Medvețchi și reprezentantul acestuia, avocatul Sergiu

Munteanu, casată integral hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia

sediul Rîșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

integral

constată:

La 16 septembrie 2019, Mihail Medvețchii a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Iuri Medvețchi, intervenient accesoriu notarul Ludmila Purcel

cu privire la declararea nulității parțiale a certificatelor de moștenitor și

recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este fiul defuncților Piotr

Medvețchii, născut la XXXXX și Eugenia Medvețchii, născută la XXXXX, fapt

confirmat prin certificatul de naștere nr. NA-V 0678476.

La XXXXX, a decedat tatăl său Piotr Medvețchii.

A menționat că la momentul decesului, tatălui său îi aparținea cu drept de

proprietate 1/2 cotă-parte din casa de locuit construită din cărămidă, compusă din 4

camere locative cu suprafața totală de 80 m2, 1/2 cote-părți din sarai și beci din

satul XXXXX raionul XXXXX.

1

Astfel, deoarece Piotr Medvețchii nu a lăsat testament, dânsul împreună cu

fratele său Iuri Medvețchi, fiind feciorii defunctului, la fel și mama sa Eugenia

Medvețchii, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului, în conformitate cu

art. 566 alin. (1) Cod civil al RSSM din anul 1964, erau considerați moștenitori legali

în părți egale.

În conformitate cu prevederile art. 581 Cod civil al RSSM din anul 1964, toți

trei, inclusiv și dânsul, au acceptat moștenirea, intrând de facto în posesia ei ca casă

părintească.

Posesia respectivă a continuat până la momentul de față, administrând cu

bunul respectiv, efectuând reparații și având grijă de el.

La XXXXX, a decedat mama Eugenia Medvețchii.

În legătură cu deschiderea succesiunii s-a dovedit faptul că după decesul

mamei, tot imobilul care îi aparținea, a fost testat lui Iuri Medvețchi.

A precizat reclamantul că respectă voința mamei sale și nici într-un caz nu o

contrazice, însă în baza testamentului din 16 august 2019 de către notarul Ludmila

Purcel au fost eliberate certificatele de moștenitor testamentar, moștenitorului

testamentar Iuri Medvețchi pe toată averea rămasă după decesul părinților, inclusiv

și 1/6 cotă-parte, în posesiunea căreia dânsul a intrat după decesul tatălui, în paralel

cu Iuri Medvețchi.

La fel, a comunicat că la 31 iulie 2019, s-a adresat la notarul Ludmila Purcel

cu o cerere privind eliberarea certificatului de moștenitor legal pe 1/6 cotă-parte din

casa părintească în calitate de moștenire legală după decesul tatălui Piotr Medvețchii.

Conform încheierii notarului Ludmila Purcel din 22 august 2019, i-a fost

refuzat în eliberarea actului respectiv, pe motiv că fratele său Iuri Medvețchi a

prezentat notarului Ludmila Purcel certificatul de moștenitor legal pe numele

Eugeniei Medvețchii, eliberat la 20 mai 1988 de către notarul de stat oficiului

notarial de stat Rîșcani al RCCM Lucia Nazarenco.

Așadar, din actul respectiv reiese că unicul moștenitor al defunctului Piotr

Medvețchii era soția lui, Eugenia Medvețchii, și respectiv, ultima a moștenit partea

tatălui din bunul lor comun și anume 1/2 cotă-parte din casa de locuit construită din

cărămidă, cu suprafața totală de 80 m2, 1/2 cote-părți din sarai și din beci din satul

XXXXX raionul XXXXX.

A accentuat că despre existența actului respectiv a aflat doar acum, în legătură

cu perfectarea actelor la deschiderea succesiunii după decesul mamei sale.

A evidențiat că conținutul actului referitor la faptul că numai mama sa era

unicul moștenitor al soțului nu poate corespunde realității, din motiv că la momentul

deschiderii succesiunii după decesul lui Piotr Medvețchii, în afară de soția

supraviețuitoare a defunctului au mai rămas doi fii - dânsul și fratele său Iuri

Medvețchi.

Fiind moștenitor de gradul I a acceptat moștenirea, nu a renunțat la primirea

moștenirii continuând, de facto, să se folosească de ea, iar în conformitate cu

prevederile art. 581 alin. (5) Cod civil din anul 1964, succesiunea acceptată este

considerată, că aparține moștenitorului din momentul deschiderii succesiunii.

2

Prevederi similare se conțin și în art. 1516 alin. (4) Cod civil din anul 2002 și

art. 2390 alin. (1), (2) Codul civil din anul 2018.

A explicat că în așa mod în componența averii succesorale a moștenitorului,

la caz a mamei sale decedate Eugenia Medvețchii, a intrat 1/6 cotă-parte care îi

aparține lui.

Astfel, în certificatul de moștenitor legal pe numele Eugeniei Medvețchi din

20 mai 1988 și, corespunzător, în certificatul de moștenitor testamentar pe numele

lui Iuri Medvețchi din 16 august 2019 greșit a fost indicat volumul cotelor

succesorale și în fiecare caz ele trebuiau să fie micșorate la 1/6 parte, deci cota

succesorală care îi aparține ca moștenitor legal a părții din patrimoniul defunctului,

tatălui său.

A menționat că la moment valoarea întregului bun imobil a părinților săi

decedați constituie 32 855 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 566, 581 Cod civil al RSS

Moldovenești din anul 1964, art. 1448 Cod civil din anul 2002, art. 7, 2559, 2560

Cod civil din anul 2018, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea dreptului lui de proprietate asupra

imobilului părinților decedați Piotr Medvețchii și Eugenia Medvețchii din satul

XXXXX raionul XXXXX, cu 1/6 cotă-parte, declararea parțial nulă a certificatului

de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 eliberat de notarul de stat oficiului

notarial de stat Rîșcani al RCCM Lucia Nazarenco, pe numele Eugeniei Medvețchii

după decesul lui Piotr Medvețchii, declararea parțial nulă a certificatului de

moștenitor testamentar din 16 august 2019 eliberat de notarul Ludmila Purcel pe

numele lui Iuri Medvețchi după decesul Eugeniei Medvețchii.

Prin încheierea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a

fost admisă integral cererea înaintată de Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul

Sergiu Muntean cu privire la excepția de tardivitate.

A fost respinsă acțiunea ca tardivă.

Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis recursul

declarat de Mihail Medvețchii, reprezentat de avocatul Valeriu Terr, casată integral

încheierea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, cu restituirea

cauzei spre rejudecare în același complet de judecată.

Prin încheierea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul

Sergiu Muntean cu privire la excepția de tardivitate asupra capătului de cerere

privind declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990

din 20 mai 1988.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani,

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Iuri Medvețchi, reprezentat de

avocatul Sergiu Muntean cu privire la excepția de tardivitate asupra capătului de

cerere privind declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-

990 din 20 mai 1988.

Prin încheierea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani,

în legătură cu intervenirea decesului reclamatului Mihail Medvețchii, a fost înlocuit

3

reclamatul Mihail Medvețchii cu succesorii săi în drepturi Elena Medvețchi, Sergiu

Medvețchi, Alina Șalari și Valentin Medvețchi, în cauza civilă la cerere de chemare

în judecată înaintată de către Mihail Medvețchii împotriva lui Iuri Medvețchi cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate și declararea nulității parțiale a

certificatelor de moștenitor.

Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea integral.

A fost declarată nulitatea parțială a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-

990 din 20 mai 1988, eliberat de către notarul Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei

Medvețchi după decesul lui Piotr Medvețchi.

A fost declarată nulitatea parțială a certificatului de moștenitor legal nr. 3692

din 16 august 2019, eliberat de către notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri

Medvețchi după decesul Eugeniei Medvețchi.

A fost recunoscut după Elena Medvețchi, Valentin Medvețchi, Sergiu

Medvețchi și Alina Șalari dreptul de proprietate asupra 1/6 cote-părți din terenul

pentru construcții cu suprafața de 0,2742 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit

cu suprafața de 86,8 m2, anexa rece cu suprafața de 5,9 m2, cu suprafața la sol de

92,7 m2, nr. cadastral XXXXX, bucătărie de vară cu suprafața la sol de 44,7 m2, nr.

cadastral XXXXX, beci cu suprafața la sol de 12,1 m2, nr. cadastral XXXXX,

magazie cu suprafața la sol de 22,0 m2, nr. cadastral XXXXX, magazie cu suprafața

la sol de 14,0 m2, nr. cadastral XXXXX din satul XXXXX raionul XXXXX.

În susținerea soluției emise, cu referire la declararea nulității parțiale a

certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988, eliberat de către

notarul Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei Medvețchii după decesul lui Piotr

Medvețchii, prima instanță a constatat că la XXXXX a decedat Piotr Medvețchii, iar

moștenitori în părți egale ale averii rămase după decesul lui acestuia sunt: soția

Eugenia Medvețchii și copiii Mihail Medvețchii și Iuri Medvețchi.

La fel, prima instanță a stabilit că la 20 mai 1988 de către notarul de stat

oficiului notarial de stat Rîșcani al RCCM Lucia Nazarenco a fost eliberat pe numele

Eugeniei Medvețchii certificatul de moștenitor legal nr. 2/2-990, din care reiese că

unicul moștenitor al defunctului Piotr Medvețchii era soția lui, Eugenia Medvețchii,

și respectiv ultima a moștenit partea din bunul lor comun și anume 1/2 cotă-parte din

casa de locuit construită din cărămidă, cu suprafața totală de 80 m2, la fel și 1/2 cote-

părți din sarai și din beci din satul XXXXX raionul XXXXX.

A considerat instanța de judecată acest act ca fiind lovit de nulitate parțială,

deoarece prin acesta Mihail Medvețchii a fost lipsit de 1/6 cotă-parte ce îi revine din

averea succesorală rămasă după decesul tatălui său Piotr Medvețchii, având în

vedere că Mihail Medvețchi nu a renunțat la această parte a succesiunii și a acceptat-

o prin intrarea în posesia acesteia.

Ce ține de certificatul de moștenitor testamentar nr. 3692 din 16 august 2019,

eliberat de către notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul

Eugeniei Medvețchi, prima instanță a menționat că acest act a fost eliberat lui Iuri

Medvețchi în baza certificatul de moștenitor legal pe numele Eugeniei Medvețchii,

eliberat la 20 mai 1988, act a cărui nulitate parțială a fost declarată în hotărâre, or

4

Eugenia Medvețchii a testat toată averea sa fiului Iuri Medvețchi, rămasă în urma

decesului soțului său, Piotr Medvețchii, inclusiv și 1/6 cotă-parte ce aparține lui

Mihail Medvețchii.

Prin urmare, necestiă a fi declarată nulitatea parțială și a certificatului de

moștenitor testamentar nr. 3692 din 16 august 2019, eliberat de către notarul

Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul Eugeniei Medvețchii.

Astfel, având în vedere că la momentul testării de către Eugenia Medvețchii a

averii sale fiului Iuri Medvețchi, rămasă în urma decesului soțului său, Piotr

Medvețchii, inclusiv și 1/6 cotă-parte ce aparține lui Mihail Medvețchi, prima

instanță a ajuns la concluzia că această cotă-parte din bunurile testate urmează a fi

revendicată de către Mihail Medvețchi, iar în situația survenirii decesului ultimului,

de către moștenitorii lui înlocuiți în proces și de a recunoaște dreptul de proprietate

asupra 1/6 cote-părți din bunurile imobile după Elena Medvețchi, Valentin

Medvețchi, Sergiu Medvețchi și Alina Șalari.

Prin decizia din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de Iuri Medvețchi și reprezentantul acestuia, avocatul Sergiu Munteanu, casată

integral hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea integral.

Au fost încasate de la Elena Medvețchi, Valentin Medvețchi și Alina Șalari în

beneficiul lui Iuri Medvețchi cheltuielile de judecată în sumă de 31 545 de lei.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel, analizând certificatul de

moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 eliberat de către notarul superior de

stat Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei Medvețchii, a conchis că acesta a fost

întocmit în mod legal, cu respectarea normelor materiale și procedurale în vigoare

la momentul emiterii.

Astfel, Mihail Medvețchii invocând faptul că din conținutul certificatului de

moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 eliberat de către notarul superior de

stat Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei Medvețchii nu poate corespunde realității,

din motiv că la momentul deschiderii succesiunii după decesul lui Piotr Medvețchii,

în afară de soția supraviețuitoare a defunctului au mai rămas doi fii și anume el

împreună cu fratele său Iuri, care au acceptat moștenirea prin intrarea în posesie, iar

personal nu a depus cerere de renunțare la primirea moștenirii, instanța de apel le-a

considerat neîntemeiate, or prin prisma art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, ceea ce în prezența speță nu s-a realizat.

Drept consecință, a fost constatat că soluția primei instanțe privind declararea

nulității certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 este

neîntemeiată, or transmiterea patrimoniului defunctului Piotr Medvețchii s-a realizat

pe bază legală, fiind stabilit moștenitorul Eugenia Medvețchii, care a depus cerere

de acceptare a succesiunii în termenul stabilit de lege.

Cu referire la pretenția lui Mihail Medvețchii (succesorii în drepturi Elena

Medvețchi, Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi și Alina Șalari) privind nulitatea

parțială a certificatului de moștenitor testamentar nr. 3692 din 16 august 2019,

eliberat de către notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul

5

Eugeniei Medvețchii, instanța de apel a reținut că soluția instanței de fond privind

declararea nulității certificatului de moștenitor testamentar este neîntemeiată, or

transmiterea patrimoniului defunctei Eugenia Medvețchii s-a realizat în baza

moștenirii testamentare, fiind stabilit moștenitorul Iuri Medvețchi care a depus

cerere de acceptare a succesiunii.

Sub acest aspect, se atestă justețea certificatului de moștenitor testamentar

nr. 3692 din 16 august 201, nulitatea căruia se solicită, fiind întocmit cu respectarea

prevederilor legislației în vigoare la momentul întocmirii, or la caz nu au fost

prezentate probe care ar indica direct la circumstanțe ce ar duce la nulitatea

certificatului respectiv.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată și pretenția

reclamantului Mihail Medvețchii (succesorii în drepturi Elena Medvețchi, Valentin

Medvețchi, Sergiu Medvețchi și Alina Șalari) privind recunoașterea dreptul de

proprietate asupra 1/6 cote-părți din bunurile imobile menționate, or conform

art. 320 alin. (2) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), dreptul de proprietate

se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune,

accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta

este translativă de proprietate.

Însă, așa cum circumstanțele referitoare la pretinsa moștenire a activului

succesoral format din 1/6 cote-părți din bunurile imobile menționate, nu și-au regăsit

temeinicie la examinarea prezentului litigiu, lipsește temeiul invocat în vederea

recunoașterii dreptului de proprietate prin moștenire.

La 26 august 2021, Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi

și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu Terr au declarat recurs

împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece

de către instanța de apel au fost comise încălcări esențiale și aplicări eronate ale

normelor de drept material și de drept procedural, aprecierea probelor a fost

arbitrară, ceea ce a adus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Așadar, în certificatul de moștenitor legal din 20 mai 1988, notarul Lucia

Nazarenco a indicat că unicul moștenitor al defunctului Piotr Medvețchii era soția

lui, Eugenia Medvețchii, ceea ce se contrazice cu art. 566 Cod civil din anul 1964,

potrivit căruia în caz de succesiune legală se consideră moștenitori în părți egale de

prima clasă - copiii, soțul și părinții defunctului.

În așa mod, notarul Lucia Nazarenco, încălcând această prevedere legală, l-a

exclus în mod neîntemeiat inclusiv și pe Mihail Medvețchii din numărul de

moștenitori.

Având în vedere prevederile art. 50 Cod civil din anul 1964, au considerat

recurenții că acest fapt servește drept temei pentru recunoașterea acestei părți a

certificatului din 20 mai 1988 ca fiind nul.

În componența averii succesorale moștenite de către Eugenia Medvețchii a

intrat și 1/6 cota-parte care aparținea lui Mihail Medvețchii.

6

Au evidențiat că în conformitate cu prevederile art. 1448 alin. (2) Cod civil

din anul 2002, în vigoare la momentul deschiderii succesiunii, determinarea acestei

părți din patrimoniu și transmiterea ei persoanei îndreptățite sunt obligatorii.

Așadar, normele de drept enunțate întemeiază ilegalitatea certificatului de

moștenitor testamentar pe numele lui Iuri Medvețchi în partea introducerii în masa

succesorală a 1/6 cote-părți ce aparține lui Mihail Medvețchii.

La 11 octombrie 2021, Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul Sergiu

Muntean a depus referință, prin care a solicitat de a considera drept inadmisibil

recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și

Elena Medvețchi.

La 19 octombrie 2021, notarul Ludmila Purcel a depus referință la recursul

declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena

Medvețchi, prin care a indicat la legalitatea certificatelor de moștenitor ce se

contestă.

La 1 noiembrie 2021, Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean

a mai depus o referință la recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu

Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, prin care a solicitat considerarea

recursului drept inadmisibil și încasarea din contul recurenților, în mod solidar, în

beneficiul lui a cheltuielilor de asistență juridică conform bonului de plată pentru

etapa de recurs în cuantum de 5 000 de lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 26 august 2021 împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu

Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu

Terr, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu

Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu

Terr, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi,

reprezentați de avocatul Valeriu Terr urmează a fi considerat ca inadmisibil.

8

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu

Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu

Terr.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

9