2ra-1566/21 — cu privire la declararea nulitatii partiale a certificatelor de mostenitor si recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-1566/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul Rîșcani (jud. I. Rabei) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 3 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu Terr în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Medvețchii, succesori în drepturi Elena Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Valentin Medvețchi și Alina Șalari împotriva lui Iuri Medvețchi cu privire la declararea nulității parțiale a certificatelor de moștenitor și recunoașterea dreptului de proprietate împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Iuri Medvețchi și reprezentantul acestuia, avocatul Sergiu Munteanu, casată integral hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă integral constată: La 16 septembrie 2019, Mihail Medvețchii a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iuri Medvețchi, intervenient accesoriu notarul Ludmila Purcel cu privire la declararea nulității parțiale a certificatelor de moștenitor și recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este fiul defuncților Piotr Medvețchii, născut la XXXXX și Eugenia Medvețchii, născută la XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere nr. NA-V 0678476. La XXXXX, a decedat tatăl său Piotr Medvețchii. A menționat că la momentul decesului, tatălui său îi aparținea cu drept de proprietate 1/2 cotă-parte din casa de locuit construită din cărămidă, compusă din 4 camere locative cu suprafața totală de 80 m2, 1/2 cote-părți din sarai și beci din satul XXXXX raionul XXXXX. 1 Astfel, deoarece Piotr Medvețchii nu a lăsat testament, dânsul împreună cu fratele său Iuri Medvețchi, fiind feciorii defunctului, la fel și mama sa Eugenia Medvețchii, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului, în conformitate cu art. 566 alin. (1) Cod civil al RSSM din anul 1964, erau considerați moștenitori legali în părți egale.

În conformitate cu prevederile art. 581 Cod civil al RSSM din anul 1964, toți trei, inclusiv și dânsul, au acceptat moștenirea, intrând de facto în posesia ei ca casă părintească. Posesia respectivă a continuat până la momentul de față, administrând cu bunul respectiv, efectuând reparații și având grijă de el. La XXXXX, a decedat mama Eugenia Medvețchii. În legătură cu deschiderea succesiunii s-a dovedit faptul că după decesul mamei, tot imobilul care îi aparținea, a fost testat lui Iuri Medvețchi. A precizat reclamantul că respectă voința mamei sale și nici într-un caz nu o contrazice, însă în baza testamentului din 16 august 2019 de către notarul Ludmila Purcel au fost eliberate certificatele de moștenitor testamentar, moștenitorului testamentar Iuri Medvețchi pe toată averea rămasă după decesul părinților, inclusiv și 1/6 cotă-parte, în posesiunea căreia dânsul a intrat după decesul tatălui, în paralel cu Iuri Medvețchi.

La fel, a comunicat că la 31 iulie 2019, s-a adresat la notarul Ludmila Purcel cu o cerere privind eliberarea certificatului de moștenitor legal pe 1/6 cotă-parte din casa părintească în calitate de moștenire legală după decesul tatălui Piotr Medvețchii. Conform încheierii notarului Ludmila Purcel din 22 august 2019, i-a fost refuzat în eliberarea actului respectiv, pe motiv că fratele său Iuri Medvețchi a prezentat notarului Ludmila Purcel certificatul de moștenitor legal pe numele Eugeniei Medvețchii, eliberat la 20 mai 1988 de către notarul de stat oficiului notarial de stat Rîșcani al RCCM Lucia Nazarenco. Așadar, din actul respectiv reiese că unicul moștenitor al defunctului Piotr Medvețchii era soția lui, Eugenia Medvețchii, și respectiv, ultima a moștenit partea tatălui din bunul lor comun și anume 1/2 cotă-parte din casa de locuit construită din cărămidă, cu suprafața totală de 80 m2, 1/2 cote-părți din sarai și din beci din satul XXXXX raionul XXXXX.

A accentuat că despre existența actului respectiv a aflat doar acum, în legătură cu perfectarea actelor la deschiderea succesiunii după decesul mamei sale. A evidențiat că conținutul actului referitor la faptul că numai mama sa era unicul moștenitor al soțului nu poate corespunde realității, din motiv că la momentul deschiderii succesiunii după decesul lui Piotr Medvețchii, în afară de soția supraviețuitoare a defunctului au mai rămas doi fii - dânsul și fratele său Iuri Medvețchi. Fiind moștenitor de gradul I a acceptat moștenirea, nu a renunțat la primirea moștenirii continuând, de facto, să se folosească de ea, iar în conformitate cu prevederile art. 581 alin. (5) Cod civil din anul 1964, succesiunea acceptată este considerată, că aparține moștenitorului din momentul deschiderii succesiunii.

2 Prevederi similare se conțin și în art. 1516 alin. (4) Cod civil din anul 2002 și art. 2390 alin. (1), (2) Codul civil din anul 2018. A explicat că în așa mod în componența averii succesorale a moștenitorului, la caz a mamei sale decedate Eugenia Medvețchii, a intrat 1/6 cotă-parte care îi aparține lui. Astfel, în certificatul de moștenitor legal pe numele Eugeniei Medvețchi din 20 mai 1988 și, corespunzător, în certificatul de moștenitor testamentar pe numele lui Iuri Medvețchi din 16 august 2019 greșit a fost indicat volumul cotelor succesorale și în fiecare caz ele trebuiau să fie micșorate la 1/6 parte, deci cota succesorală care îi aparține ca moștenitor legal a părții din patrimoniul defunctului, tatălui său.

A menționat că la moment valoarea întregului bun imobil a părinților săi decedați constituie 32 855 de lei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 566, 581 Cod civil al RSS Moldovenești din anul 1964, art. 1448 Cod civil din anul 2002, art. 7, 2559, 2560 Cod civil din anul 2018, art. 166, 167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea dreptului lui de proprietate asupra imobilului părinților decedați Piotr Medvețchii și Eugenia Medvețchii din satul XXXXX raionul XXXXX, cu 1/6 cotă-parte, declararea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 eliberat de notarul de stat oficiului notarial de stat Rîșcani al RCCM Lucia Nazarenco, pe numele Eugeniei Medvețchii după decesul lui Piotr Medvețchii, declararea parțial nulă a certificatului de moștenitor testamentar din 16 august 2019 eliberat de notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul Eugeniei Medvețchii.

Prin încheierea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a fost admisă integral cererea înaintată de Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean cu privire la excepția de tardivitate. A fost respinsă acțiunea ca tardivă. Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis recursul declarat de Mihail Medvețchii, reprezentat de avocatul Valeriu Terr, casată integral încheierea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, cu restituirea cauzei spre rejudecare în același complet de judecată.

Prin încheierea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean cu privire la excepția de tardivitate asupra capătului de cerere privind declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988. Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean cu privire la excepția de tardivitate asupra capătului de cerere privind declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2- 990 din 20 mai 1988. Prin încheierea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, în legătură cu intervenirea decesului reclamatului Mihail Medvețchii, a fost înlocuit 3 reclamatul Mihail Medvețchii cu succesorii săi în drepturi Elena Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Șalari și Valentin Medvețchi, în cauza civilă la cerere de chemare în judecată înaintată de către Mihail Medvețchii împotriva lui Iuri Medvețchi cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și declararea nulității parțiale a certificatelor de moștenitor.

Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea integral. A fost declarată nulitatea parțială a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2- 990 din 20 mai 1988, eliberat de către notarul Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei Medvețchi după decesul lui Piotr Medvețchi. A fost declarată nulitatea parțială a certificatului de moștenitor legal nr. 3692 din 16 august 2019, eliberat de către notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul Eugeniei Medvețchi.

A fost recunoscut după Elena Medvețchi, Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi și Alina Șalari dreptul de proprietate asupra 1/6 cote-părți din terenul pentru construcții cu suprafața de 0,2742 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit cu suprafața de 86,8 m2, anexa rece cu suprafața de 5,9 m2, cu suprafața la sol de 92,7 m2, nr. cadastral XXXXX, bucătărie de vară cu suprafața la sol de 44,7 m2, nr. cadastral XXXXX, beci cu suprafața la sol de 12,1 m2, nr. cadastral XXXXX, magazie cu suprafața la sol de 22,0 m2, nr. cadastral XXXXX, magazie cu suprafața la sol de 14,0 m2, nr. cadastral XXXXX din satul XXXXX raionul XXXXX.

În susținerea soluției emise, cu referire la declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988, eliberat de către notarul Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei Medvețchii după decesul lui Piotr Medvețchii, prima instanță a constatat că la XXXXX a decedat Piotr Medvețchii, iar moștenitori în părți egale ale averii rămase după decesul lui acestuia sunt: soția Eugenia Medvețchii și copiii Mihail Medvețchii și Iuri Medvețchi.

La fel, prima instanță a stabilit că la 20 mai 1988 de către notarul de stat oficiului notarial de stat Rîșcani al RCCM Lucia Nazarenco a fost eliberat pe numele Eugeniei Medvețchii certificatul de moștenitor legal nr. 2/2-990, din care reiese că unicul moștenitor al defunctului Piotr Medvețchii era soția lui, Eugenia Medvețchii, și respectiv ultima a moștenit partea din bunul lor comun și anume 1/2 cotă-parte din casa de locuit construită din cărămidă, cu suprafața totală de 80 m2, la fel și 1/2 cote- părți din sarai și din beci din satul XXXXX raionul XXXXX. A considerat instanța de judecată acest act ca fiind lovit de nulitate parțială, deoarece prin acesta Mihail Medvețchii a fost lipsit de 1/6 cotă-parte ce îi revine din averea succesorală rămasă după decesul tatălui său Piotr Medvețchii, având în vedere că Mihail Medvețchi nu a renunțat la această parte a succesiunii și a acceptat- o prin intrarea în posesia acesteia.

Ce ține de certificatul de moștenitor testamentar nr. 3692 din 16 august 2019, eliberat de către notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul Eugeniei Medvețchi, prima instanță a menționat că acest act a fost eliberat lui Iuri Medvețchi în baza certificatul de moștenitor legal pe numele Eugeniei Medvețchii, eliberat la 20 mai 1988, act a cărui nulitate parțială a fost declarată în hotărâre, or 4 Eugenia Medvețchii a testat toată averea sa fiului Iuri Medvețchi, rămasă în urma decesului soțului său, Piotr Medvețchii, inclusiv și 1/6 cotă-parte ce aparține lui Mihail Medvețchii. Prin urmare, necestiă a fi declarată nulitatea parțială și a certificatului de moștenitor testamentar nr. 3692 din 16 august 2019, eliberat de către notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul Eugeniei Medvețchii.

Astfel, având în vedere că la momentul testării de către Eugenia Medvețchii a averii sale fiului Iuri Medvețchi, rămasă în urma decesului soțului său, Piotr Medvețchii, inclusiv și 1/6 cotă-parte ce aparține lui Mihail Medvețchi, prima instanță a ajuns la concluzia că această cotă-parte din bunurile testate urmează a fi revendicată de către Mihail Medvețchi, iar în situația survenirii decesului ultimului, de către moștenitorii lui înlocuiți în proces și de a recunoaște dreptul de proprietate asupra 1/6 cote-părți din bunurile imobile după Elena Medvețchi, Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi și Alina Șalari. Prin decizia din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Iuri Medvețchi și reprezentantul acestuia, avocatul Sergiu Munteanu, casată integral hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea integral.

Au fost încasate de la Elena Medvețchi, Valentin Medvețchi și Alina Șalari în beneficiul lui Iuri Medvețchi cheltuielile de judecată în sumă de 31 545 de lei. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel, analizând certificatul de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 eliberat de către notarul superior de stat Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei Medvețchii, a conchis că acesta a fost întocmit în mod legal, cu respectarea normelor materiale și procedurale în vigoare la momentul emiterii.

Astfel, Mihail Medvețchii invocând faptul că din conținutul certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 eliberat de către notarul superior de stat Lucia Nazarenco pe numele Eugeniei Medvețchii nu poate corespunde realității, din motiv că la momentul deschiderii succesiunii după decesul lui Piotr Medvețchii, în afară de soția supraviețuitoare a defunctului au mai rămas doi fii și anume el împreună cu fratele său Iuri, care au acceptat moștenirea prin intrarea în posesie, iar personal nu a depus cerere de renunțare la primirea moștenirii, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, or prin prisma art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, ceea ce în prezența speță nu s-a realizat.

Drept consecință, a fost constatat că soluția primei instanțe privind declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 2/2-990 din 20 mai 1988 este neîntemeiată, or transmiterea patrimoniului defunctului Piotr Medvețchii s-a realizat pe bază legală, fiind stabilit moștenitorul Eugenia Medvețchii, care a depus cerere de acceptare a succesiunii în termenul stabilit de lege.

Cu referire la pretenția lui Mihail Medvețchii (succesorii în drepturi Elena Medvețchi, Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi și Alina Șalari) privind nulitatea parțială a certificatului de moștenitor testamentar nr. 3692 din 16 august 2019, eliberat de către notarul Ludmila Purcel pe numele lui Iuri Medvețchi după decesul 5 Eugeniei Medvețchii, instanța de apel a reținut că soluția instanței de fond privind declararea nulității certificatului de moștenitor testamentar este neîntemeiată, or transmiterea patrimoniului defunctei Eugenia Medvețchii s-a realizat în baza moștenirii testamentare, fiind stabilit moștenitorul Iuri Medvețchi care a depus cerere de acceptare a succesiunii.

Sub acest aspect, se atestă justețea certificatului de moștenitor testamentar nr. 3692 din 16 august 201, nulitatea căruia se solicită, fiind întocmit cu respectarea prevederilor legislației în vigoare la momentul întocmirii, or la caz nu au fost prezentate probe care ar indica direct la circumstanțe ce ar duce la nulitatea certificatului respectiv. Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată și pretenția reclamantului Mihail Medvețchii (succesorii în drepturi Elena Medvețchi, Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi și Alina Șalari) privind recunoașterea dreptul de proprietate asupra 1/6 cote-părți din bunurile imobile menționate, or conform art. 320 alin. (2) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate.

Însă, așa cum circumstanțele referitoare la pretinsa moștenire a activului succesoral format din 1/6 cote-părți din bunurile imobile menționate, nu și-au regăsit temeinicie la examinarea prezentului litigiu, lipsește temeiul invocat în vederea recunoașterii dreptului de proprietate prin moștenire. La 26 august 2021, Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu Terr au declarat recurs împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece de către instanța de apel au fost comise încălcări esențiale și aplicări eronate ale normelor de drept material și de drept procedural, aprecierea probelor a fost arbitrară, ceea ce a adus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Așadar, în certificatul de moștenitor legal din 20 mai 1988, notarul Lucia Nazarenco a indicat că unicul moștenitor al defunctului Piotr Medvețchii era soția lui, Eugenia Medvețchii, ceea ce se contrazice cu art. 566 Cod civil din anul 1964, potrivit căruia în caz de succesiune legală se consideră moștenitori în părți egale de prima clasă - copiii, soțul și părinții defunctului. În așa mod, notarul Lucia Nazarenco, încălcând această prevedere legală, l-a exclus în mod neîntemeiat inclusiv și pe Mihail Medvețchii din numărul de moștenitori. Având în vedere prevederile art. 50 Cod civil din anul 1964, au considerat recurenții că acest fapt servește drept temei pentru recunoașterea acestei părți a certificatului din 20 mai 1988 ca fiind nul.

În componența averii succesorale moștenite de către Eugenia Medvețchii a intrat și 1/6 cota-parte care aparținea lui Mihail Medvețchii. 6 Au evidențiat că în conformitate cu prevederile art. 1448 alin. (2) Cod civil din anul 2002, în vigoare la momentul deschiderii succesiunii, determinarea acestei părți din patrimoniu și transmiterea ei persoanei îndreptățite sunt obligatorii. Așadar, normele de drept enunțate întemeiază ilegalitatea certificatului de moștenitor testamentar pe numele lui Iuri Medvețchi în partea introducerii în masa succesorală a 1/6 cote-părți ce aparține lui Mihail Medvețchii. La 11 octombrie 2021, Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean a depus referință, prin care a solicitat de a considera drept inadmisibil recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi.

La 19 octombrie 2021, notarul Ludmila Purcel a depus referință la recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, prin care a indicat la legalitatea certificatelor de moștenitor ce se contestă. La 1 noiembrie 2021, Iuri Medvețchi, reprezentat de avocatul Sergiu Muntean a mai depus o referință la recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, prin care a solicitat considerarea recursului drept inadmisibil și încasarea din contul recurenților, în mod solidar, în beneficiul lui a cheltuielilor de asistență juridică conform bonului de plată pentru etapa de recurs în cuantum de 5 000 de lei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 26 august 2021 împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu Terr, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 7 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu Terr, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu Terr urmează a fi considerat ca inadmisibil.

8 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentin Medvețchi, Sergiu Medvețchi, Alina Medvețchi și Elena Medvețchi, reprezentați de avocatul Valeriu Terr. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 9