3r-245/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- termenul depunerii motivatii cererii de apel. Neprezentarea motivarii cererii de apel
3r-245/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Ludmila Cozma,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ludmila Cozma împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
împotriva încheierii din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-245/24
NR. PIGD 2-23044701-01-3r-28102024)
Termenul depunerii motivării cererii de apel. Neprezentarea motivării
cererii de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: I. Barbacaru,
Instanța de apel: A. Bostan, Gr. Dașchevici, A. Braga,
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Ludmila Cozma
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 martie 2023, Ludmila Cozma a înaintat cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea
deciziei Casei teritoriale de asigurări sociale sect. Râșcani nr. 9095 din 28
decembrie 2022 privind acordarea pensiei de funcționar public conform
prevederilor Legii nr.156/1998, art. 44 alin. (1) și art. 42 alin.(1), anularea
deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 375/23 din 27 februarie 2023,
privind refuzul de acordare a pensiei de funcționar public și includerea în stagiul
total de cotizare realizat în întreaga perioadă de activitate, indicat în Carnetul
de muncă, conform situației la 01 ianuarie 2017 și anume - de 34 ani și 5 luni,
și anume a perioadelor 18 septembrie 1986 – 15 iunie 1987, 05 mai 1991 – 20
mai 1996, 08 iunie 2005 – 31 august 2005; obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de asigurări Sociale Râșcani să stabilească
și să acorde pensia de funcționar public, cu includerea în stagiul total de cotizare
realizat întreaga perioade de activitate, indicat în Carnetul de muncă, conform
situației la 01 ianuarie 2017 și anume - de 34 ani și 5 luni, și anume a perioadelor
18 septembrie 1986 – 15 iunie 1987, 05 mai 1991 – 20 mai 1996, 08 iunie 2005
– 31 august 2005.
Prin hotărârea din 05 martie 2024 a Judecătorie Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea de contencios administrativ, înaintată de către Ludmila
Cozma împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea
actului administrativ – Decizia CTAS Râșcani, mun. Chișinău, din 27
decembrie 2022, precum și Decizia exprimată prin scrisoarea nr. 375/23 din
27 februarie2023, adoptată în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
La 19 martie 2024, Ludmila Cozma a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 05 martie 2024 a Judecătorie Chișinău, sediul
Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei decizii prin care să fie anulată decizia Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sect. Râșcani nr. 9095 din 28 decembrie 2022 privind
acordarea pensiei de funcționar public conform prevederilor Legii nr.
l56\1998, art. 44 alin. (1) și art. 42alin. (l), anulată decizia Casei Naționale
de Asigurări Sociale nr. 375\2023 din 27 februarie 2023, privind refuzul de
acordare a pensiei de funcționar public și includerea în stagiul total de
cotizare realizat în întreaga perioadă de activitate, indicat în Carnetul de
muncă, conform situației la 01 ianuarie 2017 și anume - de 34 ani și 5 luni,
și anume a perioadelor 18 septembrie 1986 - 15 iunie 1987, 05 mai 1991 –
20 mai 1996, 08 iunie 2005 – 31 august 2005; obligarea CNAS și CTAS
Râșcani privind stabilirea și acordarea pensiei de funcționar public cu
includerea în stagiul total de cotizare realizat în întreaga perioadă de
activitate, indicat în Carnetul de muncă, conform situației la 01 ianuarie 2017
și anume - de 34 ani și 5 luni, și anume a perioadelor 18 septembrie 1986 –
15 iunie 1987, 05 mai 1991 – 20 mai 1996, 08 iunie 2005 – 31 august 2005.
Prin încheierea din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
declarat inadmisibil apelul declarat de Ludmila Cozma, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 05 martie 2024, emisă în cauza de
contencios administrativ la acțiunea înaintată de Cozma Ludmila împotriva
Casei Naționale de asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ
din motiv că, motivarea apelului nu a fost depusă.
La 20 septembrie 2024 Ludmila Cozma, a depus recurs împotriva
încheierii din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicita
admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de apel cu trimiterea
cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului, a invocat că, în perioada termenului de
depunere a apelului nemotivat a avut probleme de sănătate, în acest sens
având și grad de dizabilitate. Prin urmare, fizic a fost în imposibilitate de a
înainta apelul motivat până la data de 27 iunie 2024, Or, sănătatea precară a
generat factori ce au influențat negativ și asupra productivității de lucru,
motiv care a stat la baza adresării la medicul de familie la data de 25 iunie
2024, care a stabilit diagnosticul complet în documentul medical, indicând
un regim la domiciliu și tratament ambulator.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 24 din Codul administrativ prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își
îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 07 august 2024, fiind
notificată recurentei la data de 05 septembrie 2024, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 80).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că Ludmila Cozma, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul
instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Din materialele cauzei rezultă că, la 05 martie 2024 a fost pronunțată
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a respins ca
neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de Ludmila
Cozma, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea
actului administrativ – Decizia CTAS Râșcani, mun. Chișinău, din 27
decembrie 2022, precum și Decizia exprimată prin scrisoarea nr. 375/23 din
27 februarie2023, adoptată în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
La data de 19 martie 2024 Ludmila Cozma a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârea din 05 martie 2024 a Judecătorie Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei
instanțe și emiterea unei decizii de admitere a acțiunii
Prin încheierea din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibil apelul declarat de Ludmila Cozma, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 05 martie 2024.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Ludmila Cozma a
omis termenul de depunere a apelului motivat, acesta nefiind depus până în
prezent.
Totodată, după cum rezultă din materialele cauzei la 06 martie 2024,
prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție a fost expediat în adresa
reclamantei Ludmila Cozma copia dispozitivului hotărârii, iar la data de 28
mai 2024 la adresa electronică a ultimei a fost expediată copia hotărârii
motivate din 05 martie 2024 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii
primei instanțe a început să curgă de la 29 mai 2024, și a expirat la data de
27 iunie 2024.
La caz, instanța de recurs constată că Ludmila Cozma, contrar art. 232
alin.(2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului ca anexă la
cererea de recurs. Respectiv, la data emiterii încheierii contestate, care face
obiectul prezentului recurs, și anume 07 august 2024, Curtea de Apel
Chișinău nu avea la dispoziție motivarea apelului depus de Ludmila Cozma
împotriva hotărârii din 05 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, din care să stabilească temeiurile de ilegalitate a hotărârii primei
instanțe, invocate de apelantă.
La acest capitol se va remarca că Ludmila Cozma din data notificării
copiei hotărârii motivate a primei instanțe 28 mai 2024 și până la data limită
pentru prezentarea motivării apelului 27 iunie 2024, a avut termen real și
suficient de 30 de zile, întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în
vederea apărării drepturilor și intereselor sale legitime.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea
din 07 august 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate
cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor
și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră legală și
întemeiată, or, recurenta nu a întreprins vre-o acțiune de a prezenta instanței
de apel motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe până la 27
iunie 2024, ziua în care a expirat termenul pentru realizarea operațiunilor
procesuale nominalizate.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va
respinge argumentul recurentei precum că în perioada de depunere a apelului
a avut probleme de sănătate, or după cum rezultă din trimitere extras
prezentat de către recurentă, ultima abia la data de 25 iunie 2024 s-a adresat
la medicul de familie. Mai mult, acest fapt nu poate fi catalogat ca o excepție,
or Ludmila Cozma fiind partea cea mai cointeresată în examinarea cauzei
urma să depună toată diligenta necesară, în vederea respectării tuturor
termenilor.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că argumentele recursului nu justifică casarea încheierii instanței
de a considera apelul inadmisibil.
Mai mult, Ludmila Cozma, fiind conștientă că a depus doar apel
nemotivat, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și
proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceasta.
Relevând dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, Ludmila
Cozma nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în
modalitatea impusă de lege.
Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată temeinicia
încheierii instanței de apel, deoarece recurenta nu a prezentat motivarea
apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt
pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în
vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de
activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea
actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire
în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în
aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În practica sa constantă, Curtea Europeană a reiterat că „dreptul la
instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această
privință Curtea, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei
bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de
exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a
reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează
accesul la justiție.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că,
soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în
corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Ludmila
Cozma, cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.
b) și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Ludmila Cozma și menține încheierea 07
august 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc