3ra-902/24 — anularea hotararii in parte, obligarea reflectarii in raportul privind rezultatul alegerilor constatarile misiunilor de observare

3ra-902/24 — anularea hotararii in parte, obligarea reflectarii in raportul privind rezultatul alegerilor constatarile misiunilor de observare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea pct.

2 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3206 din 8 noiembrie 2024

cu privire la sesizările nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie

2024, obligarea Comisiei Electorale Centrale să reflecte în raportul privind

rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova

constatările Misiunii internaționale de observare a alegerilor din Declarația

privind constatările și concluziile preliminare, elaborată de Biroul OSCE

pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea

Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului

Europei (APCE) și Parlamentul European (PE) pe marginea organizării

scrutinului în raportul cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale și a

misiunii de observare „Promo-LEX”, expuse în sesizări,

împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-902/24

NR. PIGD 2-24127960-01-3ra-15112024)

Contestație în materie electorală. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246

alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea

instanței ierarhic inferioare nu constituie un temei de casare a acesteia.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu,

16 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale,

prin care a solicitat anularea pct. 2 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 3206 din 8 noiembrie 2024 cu privire la sesizările nr. CEC-7/18077 și nr.

CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024, obligarea Comisiei Electorale Centrale

să reflecte în raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcția de

Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024

constatările Misiunii internaționale de observare a alegerilor din Declarația

privind constatările și concluziile preliminare, elaborată de Biroul OSCE

pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea

Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului

Europei (APCE) și Parlamentul European (PE) pe marginea organizării

scrutinului în raportul cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale și a

misiunii de observare „Promo-LEX”, expuse în sesizările nr. CEC-7/18077

și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024.

tur de scrutin pentru alegeri prezidențiale din 3 noiembrie 2024, au fost

identificate unele abateri în procesul organizării alegerilor, circumstanțe

constatate și reflectate în raportul Misiunii internaționale de observare a

alegerilor-Declarația privind constatările și concluziile preliminare,

elaborată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

(ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea

Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE) și

raportul misiunii de observare „Promo-LEX”. Astfel, având în vedere

importanța concluziilor inserate, a fost sesizată Comisia Electorală Centrală,

în vederea informării despre abaterile depistate și indicării acestora în

raportul cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale, însă prin hotărârea

nr. 3206 din 8 noiembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a hotărât: „1. Se

ia act de sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” nr. CEC-7/18077și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024. 2. Se

respinge solicitarea de reflectare în raportul Comisiei Electorale Centrale

privind rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii

Moldova din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 a constatărilor

1

misiunilor de observare menționate în sesizările Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078

din 6 noiembrie 2024. 3. Hotărârea se aduce la cunoștință participanților la

procedura administrativă. 4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data

adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale

și poate fi contestată în decurs de 3 de zile, fără respectarea procedurii

prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresă: str. Teilor, nr. 4, mun.

Chișinău).” Drept urmare, reclamantul și-a exprimat dezacordul cu

respingerea solicitării privind reflectarea în raportul Comisiei Electorale

Centrale privind rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 a

constatărilor misiunilor de observare, pct.2 al hotărârii.

reglementat de art.88 Codul electoral, citând alineatele (1), (2) lit.a),b),

alin.(8), alin.(9), concluzionând că misiunile de observare sunt reprezentate

de persoane instruite și experimentate în domeniul electoral și care se pot

expune în mod obiectiv asupra organizării alegerilor și evenimentelor care

sunt importante pentru scrutin și exprimarea voinței alegătorilor, iar

observatorii internaționali sunt reprezentanții instituțiilor pe care chiar

Comisia Electorală Centrală îi invită în calitate observatori la alegeri. În

opinia reclamantului, concluziile și constatările formulate trebuie să fie luate

în considerare de Comisia Electorală Centrală și să fie reflectate în raportul

cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale. Or conform art. 148 Cod

electoral – în termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală

Centrală, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele

electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform

procedurilor stabilite, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă, printr-un

aviz, legalitatea alegerilor. Însă în lipsa concluziilor formulate de misiunile

de observare, Curtea va fi în imposibilitate să examineze în mod

multiaspectual modul de organizare și desfășurare a alegerilor.

Misiunea de observare „Promo-LEX” a delegat câte un observator pe termen

scurt în 614 secții de votare. În toate cele 30 de secții de votare unde și-au

exercitat dreptul de vot alegătorii din regiunea transnistreană a fost repartizat

câte un observator static. O atenție aparte a fost acordată secțiilor de votare

din străinătate, unde au fost delegați 90 de observatorii statici. În rezultatul

prelucrării tuturor rapoartelor recepționate de la observatori, „Promo-LEX”

a constatat un număr de 791 de incidente pe parcursul votării. Printre cele

mai importante abateri s-au evidențiat: „Urnele de vot nu au fost sigilate

potrivit procedurilor legale/ ruperea/ deteriorarea sau absența sigiliilor pe

urnele de vot: turul I – 31, turul II – 55; Prezența nejustificată a persoanelor

neautorizate în incinta secției de votare: turul I – 51, turul II – 41; Buletinele

de vot nerepartizate membrilor BESV nu sunt păstrate în loc sigur în incinta

secției de votare: turul I – 24, turul II – 15; Agitație electorală sau PR negru

2

în incinta secției de votare pentru a determina alegerea alegătorilor: turul I –

30, turul II – 15; Încetarea/suspendarea nejustificată a votării în secția de

votare: turul I – 7, turul II – 19; Acte de violență sau intimidări ale

alegătorilor sau altor persoane: turul I – 10, turul II – 17; Deficiențe în

funcționarea SIAS Alegeri (suspendarea funcționării; situații când SIAS

Alegeri indică faptul că alegătorul a votat, iar acesta susține că nu a votat):

turul I – 45, turul II – 127; Deficiențe în listele electorale (discrepanțe dintre

adrese; alegători decedați; semnături în locul altor persoane): turul I – 76,

turul II – 65; Întreruperea procesului de filmare a procedurilor de votare și

numărare a buletinelor de vot, alte incidente ce țin de filmarea procedurilor

de vot: turul I – 98, turul II – 51.” Astfel, nesigilarea corespunzătoare a

urnelor de vot, prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta

secției de votare, lipsa locurilor sigure în vederea păstrării buletinelor de vot,

încetarea/suspendarea nejustificată a votării în secția de votare, suspendarea

funcționării SIAS Alegeri, situații când SIAS Alegeri indică faptul că

alegătorul a votat, iar acesta susține că nu a votat, deficiențe în listele

electorale, întreruperea procesului de filmare a procedurilor de votare și

numărare a buletinelor de vot, în mod obiectiv pun la dubii corectitudinea

procesului electoral, în special când abaterile menționate sunt identificate

chiar de misiunea de observare a alegerilor.

de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

(ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea

Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE) s-

a atras atenția la unele nereguli cât pe parcursului celui de al doilea tur de

scrutin, atât și din ziua votării, în special: „Președinta în exercițiu a continuat

să beneficieze de utilizarea abuzivă a resurselor administrative, cu toate că

aceasta a fost în mod considerabil mai puțin răspândită decât în primul tur

de scrutin, precum și de acoperirea mediatică neechilibrată. Acest fapt nu a

asigurat condiții egale pentru ambii concurenți electorali.”; „Radiodifuzorul

public a oferit mai multă acoperire mediatică celor doi candidați în turul doi

de scrutin, deși un mare segment din acoperirea la radio a fost dedicat

activității guvernului fără o analiză critică. Monitorizarea mass-mediei a

Misiunii ODIHR a reflectat faptul că deși majoritatea posturilor TV

monitorizate au dedicat în mod echitabil cantități egale de timp în cadrul

emisiunilor de știri ambilor candidați, a existat o părtinire în favoarea

președintei în exercițiu la toate cele patru canale TV monitorizate.

Acoperirea mediatică a Doamnei Sandu a fost făcută aproape în mod

exclusiv pozitiv sau neutru, iar acoperirea negativă cu privire la campania sa

electorală a fost neînsemnată. În același timp, acoperirea mediatică a

candidaturii Domnului Stoianoglo a fost făcută într-o manieră mai critică,

inclusiv printr-o acoperire mai puțin pozitivă și uneori negativă în cadrul

programelor editoriale.”; „Doamna Sandu a discreditat parcursul lui

Stoianoglo în calitate de fost procuror general și l-a asociat cu oligarhii fugari

3

Ilan Șor și Veaceslav Platon. Cu sloganul „Noi Salvăm Moldova”, campania

electorală a Doamnei Sandu a încurajat susținătorii să-i aducă la secțiile de

votare pe alegătorii care s-au abținut de la vot în primul tur de scrutin,

avertizând despre izolarea Moldovei, inclusiv de pierderea sprijinului

financiar al UE, sprijinul pentru infrastructură, și liberalizarea regimului de

vize dacă Domnul Stoianoglo vine la putere (a se vedea site-ul oficial).”;

„Materialele de propagandă electorală pentru Doamna Sandu observate de

Misiunea ODIHR l-au numit pe Domnul Stoianoglo un bărbat „slab ” și

„controlat”, în timp ce membrii PAS l-au acuzat pe oponentul acesteia de

asocieri cu „hoți”, „asasini” și „trădători”. Într-o postare pe Facebook,

vicepreședintele PAS și deputatul Radu Marian a scris: „Dacă candidatul lui

Dodon [fost președinte și liderul PSRM Igor Dodon] câștigă, acest lucru

înseamnă întoarcerea în Moldova a lui [Ilan] Șor, [Veaceslav] Platon și alți

indivizi care au jefuit această țară. Cu scheme, bandiți, asasini, intimidarea

și suprimarea democrației... Putem cu siguranță evita acest scenariu prin

votul pentru Maia Sandu și convingerea cel puțin a unei persoane care nu a

votat sau a votat pentru altcineva să facă la fel.” într-un alt video de pe

Facebook, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus: „Domnule ex

procuror general Stoianoglo, cum pot oamenii să aibă parte de dreptate dacă

dumneavoastră scoateți basma curată hoții, bandiții și trădătorii? I-ați dat

foaie de drum prietenului Platon, l-ați acoperit pe vecinul Șor, l-ați scăpat de

dosar pe sponsorul politic Dodon.”; „În 21 octombrie, mai mulți susținători

PAS au postat două video-uri pe rețelele sociale în care a fost utilizat un

limbaj xenofob împotriva Domnului Stoianoglo, care este găgăuz de etnie.

În primul video, care a fost eliminat încă de atunci, un utilizator a declarat:

”Dăm țara pe mâinile unui găgăuz. Dacă s-ar trezi Ștefan cel Mare, ar muri

din nou văzând pe cine punem la conducere”. Începând cu 24 octombrie,

video-ul a fost vizualizat de mai mult de 500.000 de ori și a primit mai mult

de 11.000 de aprecieri. În cel de-al doilea video, un alt utilizator a spus că

„Un moldovean nu va vota niciodată pentru un găgăuz. Găgăuz înseamnă un

trădător al țării.” Până la 1 noiembrie, acest video a fost vizualizat de peste

339.000 de ori, distribuit de peste 3.300 de ori și a primit peste 6.700 de

aprecieri.”; „Cu mai puțină agitație electorală observată în general, utilizarea

abuzivă a resurselor administrative în perioada turului doi de scrutin a fost

în mod considerabil mai puțin răspândită și nu a constituit obiectul sesizărilor

oficiale, dar totuși prezentă, ceea ce nu este în conformitate cu angajamentele

OSCE și bunele practici. Unii membri ai guvernului au continuat să facă în

mod activ agitație electorală pentru președinta în exercițiu în timp ce

promovau realizările guvernului. Interlocutorii Misiunii ODIHR au invocat

cazuri de exercitare a presiunii asupra cetățenilor pentru a vota în favoarea

Maiei Sandu, precum și raportări de intimidare împotriva suporterilor

PSRM.”; „Articolul 1 al Codului Electoral definește resursele

administrative, în timp ce Articolul 16 specifică persoanele cărora se aplică

asemenea prevederi. În data de 23 octombrie, Vice Prim-Ministrul și

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a publicat mai multe postări

4

cu privire la vizitele efectuate la diverse fabrici sau asociații de afaceri (în 23

octombrie, 28 octombrie și 29 octombrie) pentru a o susține pe Doamna

Sandu. În 24 octombrie, Ministrul Afacerilor Externe a scris despre

activitățile campaniei sale electorale în Basarabeasca, unde a promovat

instalarea panourilor solare și construcția turnurilor de apă, îndemnând

alegătorii să „salveze Moldova” și să voteze pentru Doamna Sandu. În 30

octombrie, Doamna Sandu a anunțat despre beneficiile de pensionare pentru

cetățenii care lucrează în Italia și, în aceeași zi, ministrul Muncii și Protecției

Sociale a anunțat despre faptul că 31.000 de pensionari vor primi o plată

unică de 2.300 MDL (119 Euro). Interlocutorii la nivel local au raportat

îngrijorări cu privire la implicarea primarilor în cadrul campaniei electorale.

Misiunea ODIHR a recepționat, de asemenea, acuzații cu privire la utilizarea

abuzivă a resurselor administrative, inclusiv prezența materialelor de

propagandă electorală pentru Doamna Sandu în holul primăriei din Strășeni

și mobilizarea profesioniștilor din sectorul de educație, sănătate, precum și

alte sectoare publice pentru a face agitație electorală în favoarea Doamnei

Sandu în Sîngerei. Misiunea ODIHR a primit raportări despre cazuri similare

în Cahul, Cantemir și Criuleni.”; „În Căușeni, doi interlocutori au raportat

despre faptul că beneficiarii serviciilor de asistență socială au fost înștiințați

că nu vor mai primi beneficii dacă nu vor vota pentru Doamna Sandu, cu un

caz similar în Cantemir, în timp ce în Fălești, PSRM a declarat că angajații

guvernului s-au confruntat cu presiuni de a participa în activități de agitație

electorală sub amenințarea că și-ar putea pierde locurile de muncă. PSRM a

raportat faptul că doi dintre susținătorii partidului au fost atacați în Chișinău,

poliția a confirmat recepționarea raportării, care rămâne în curs de

investigație.” Astfel, în opinia reclamantului, cele raportate de Misiunea

internațională de observare a alegerilor în mod obiectiv pun la dubii

corectitudinea procesului electoral, odată ce s-a evidențiat: utilizarea abuzivă

a resurselor administrative, acoperirea mediatică neechilibrată, părtinirea din

partea radiodifuzorului public, propagandă electorală, utilizarea limbaj

xenofob din partea susținătorii PAS și lipsă de reacție promptă și adecvată

din partea organelor de drept.

reclamantul a menționat prevederile art. 27 lit.a), art.91 alin.(9) din Codul

electoral.

afirmat că deține statutul de concurent electoral în scrutinul prezidențial,

organizarea alegerilor conform standardelor naționale și internaționale este

o așteptare esențială, la care are dreptul. În dependență de îndeplinirea

acestor obligații pozitive ale Comisiei Electorale Centrale depinde și

rezultatul scrutinului, or, o reacție promptă și o deschidere față de

competitorii electorali în ceea ce privește abaterile depistate, expune în

realitate obligațiile respective. Drept urmare, în opinia reclamantului,

includerea concluziilor misiunii de observare în raportul final este esențială

5

pentru a asigura transparența și credibilitatea procesului electoral. Aceste

concluzii oferă o evaluare independentă și obiectivă a modului în care s-au

desfășurat alegerile, evidențiind atât punctele forte, cât și eventualele

nereguli sau deficiențe. Astfel, poate fi îmbunătățit procesul electoral pentru

viitor, pot fi formulate recomandări concrete și pot consolida încrederea

publicului în integritatea alegerilor, iar pentru a fi apreciate în mod

corespunzător, aceste concluzii urmează a fi incluse în raportul care se

prezintă Curții Constituționale, care se va expune asupra legalității

procesului electoral.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea pct. 2 din hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 3206 din 8 noiembrie 2024 cu privire la

sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024, obligarea

Comisiei Electorale Centrale să reflecte în raportul privind rezultatele

alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20

octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 constatările Misiunii internaționale de

observare a alegerilor din Declarația privind constatările și concluziile

preliminare, elaborată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și

Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE),

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul

European (PE) pe marginea organizării scrutinului în raportul cu privire la

rezultatele alegerilor prezidențiale și a misiunii de observare „Promo-LEX”

expuse în sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” înregistrate cu nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6

noiembrie 2024.

prezenta acțiune, reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” revendică încălcarea dreptului său, manifestat prin

restrângerea dreptului la alegeri transparente, considerând că nereflectarea

constatărilor ale misiunilor de observare în raportul final al Comisiei este

afectată integritatea întregului proces electoral.

a),b), alin.(3), (4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11) din Codul electoral, instanța

ierarhic inferioară a evidențiat că potrivit legislației observatorii sunt în drept

de a sesiza președintelui organului electoral neregulile depistate, totodată

constatările din raporturile misiunii internaționale de observare al alegerilor

au constituit la rândul său obiectul unor sesizări, care au fost examinate sau

readresate conform competenței (a se vedea dosarul administrativ).

6

contestațiilor, precum și rezultatul examinării acestora, operațiunile

administrative întreprinse sau actele administrative adoptate se reflectă în

raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor

prezidențiale, la capitolul „Contenciosul electoral”.

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” precum că sesizările nr.

CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 au fost depuse în ordinea art. 91 alin. (9)

Codul electoral, or potrivit acestora nu au fost reclamate încălcările admise

în cadrul procesului de vot în ziua alegerilor, ci a fost formulată o solicitare

cu privire la includerea în raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru

funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3

noiembrie 2024, al constatărilor misiunilor internaționale observare al

alegerilor.

asupra pretinselor încălcări invocate de către reclamant și care au fost

reflectate în constatările misiunilor internaționale de observare, întrucât

acestea nu constituie obiectul prezentei cauze, or, solicitarea reclamantului

se referă la obligarea Comisiei Electorale Centrale de a le indica în

raporturile cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova. Conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

reflecte în raportul privind rezultatele alegerilor prezidențiale constatările

misiunilor internaționale de observare a alegerilor, instanța de judecată

evidențiat că nu există premise cu privire la obligarea autorității publice de a

reflecta rezultatele date, întrucât aceasta ar reprezenta o ingerință

nejustificată în activitatea autorității electorale, în condițiile în care nu există

reglementări care să instituie organului colegial electoral atare obligație.

Astfel, instanța nu poate interveni în procesul decizional al autorității

publice, care dispune de autonomie în emiterea actelor administrative, rolul

instanței la rândul său este de a verifica respectarea cadrului legal,

competenței și procedurii în adoptarea acestor acte, fără a evalua

oportunitatea lor.

Electorale Centrale precum că constatările misiunilor de observare nu fac

parte din raportul Comisiei despre rezultatele alegerilor, iar monitorizarea

alegerilor de către observatorii acreditați de organele electorale este o

activitate independentă de cea a Comisiei.

punctului 1 din hotărârea nr. 3206 din 08 noiembrie 2024 s-a luat act de

sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

7

nr. CEC-7/18077și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024, iar în textul

hotărârii, Comisia Electorală Centrală a indicat că informația privind

incidentele din ziua votării, privitor la contestațiile și sesizările adresate în

ziua votării, rezultatul examinării acestora, operațiunile administrative

întreprinse sau actele administrative adoptate se reflectă în raportul Comisiei

Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale, la

capitolele privind organizarea, efectuarea votării și asigurarea securității

procesului de votare și contenciosul electoral. Totodată, în raportul Comisiei

Electorale Centrale se va menționa despre rapoartele misiunilor naționale de

observare a alegerilor.

nr. 3209 din 9 noiembrie 2024 s-a aprobat Raportul Comisiei Electorale

Centrale cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Corespunzător, potrivit

Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor

pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024

se observă că la Capitolul 10, Monitorizarea alegerilor prezidențiale, la

pagina 91 Comisia a făcut trimitere la constatările și concluziile preliminare

al misiunilor de observație, totodată din conținutul raportului se atestă că

după finalizarea perioadei electorale, acestea vor prezenta rapoartele finale,

care vor conține și recomandări privind necesitatea revizuirii procedurilor

electorale.

autorității pârâte precum că raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire

la rezultatul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2024,

aprobat în conformitate cu art. 85 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022,

include modul de organizare și desfășurare a scrutinului, cu detalii despre

operațiunile administrative specifice fiecărei etape a procesului electoral,

procedurile administrative inițiate la cererea subiecților de drept electoral și

include și Sesizările nr. CEC-7/18077 și CEC-7/18078, depuse de reclamant

la data de 6 noiembrie 2024, care au făcut obiectul hotărârii nr. 3206/2024 a

Comisiei Electorale Centrale (a se vedea pagina 171 al Raportului, Capitolul

17 Contenciosul electoral).

Socialiștilor din Republica Moldova” cu referire la faptul că prin

nereflectarea în raport al constatărilor misiunilor internaționale este afectată

transparența și integritatea procesului electoral, nu și-au găsit confirmare.

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3206 din 8 noiembrie 2024 cu

privire la sesizările Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” nr. CEC-7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024 și

obligarea Comisiei Electorale Centrale să reflecte în raportul privind

rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din

8

20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 constatările Misiunii internaționale

de observare a alegerilor potrivit sesizărilor PSRM înregistrate cu nr. CEC-

7/18077 și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024, motiv pentru care a

respins cererea de chemare în judecată al Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

(f.d.68), Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a

depus recurs motivat împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat declararea acestuia admisibil, admiterea

recursului și casarea hotărârii contestate, emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii conform solicitărilor.

redate în cererea de chemare în judecată, recurentul a invocat că drept urmare

a dezacordului cu pct. 2 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 8

noiembrie 2024, emisă în rezultatul examinării sesizărilor nr. CEC-7/18077

și nr. CEC-7/18078 din 6 noiembrie 2024, prin care s-a respins solicitarea de

reflectare în raportul Comisiei Electorale Centrale privind rezultatele

alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20

octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 a constatărilor misiunilor de observare

menționate în sesizări, a contestat actul emis. Prin hotărârea din 13 noiembrie

2024, în rezultatul examinării acțiunii înaintate, s-a respins ca neîntemeiată,

exprimând dezacordul cu această soluție.

prescrie o formă anumită a raportului cu privire la rezultatele alegerilor, însă

reglementează faptul că trebuie să fie adoptat. La fel, etapele reflectare în

referință în realitate diferă de cele adoptate prin hotărârea nr. 3209 din 9

noiembrie 2024 pentru aprobarea Raportului Comisiei Electorale Centrale

cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii

Moldova din 20 octombrie 2024. Or, în referință s-a menționat capitolul

„confirmarea observatorilor în vederea monitorizării alegerilor

prezidențiale”, iar în actul adoptat este întitulat „Capitolul 10. Monitorizarea

alegerilor prezidențiale”, ce reprezintă o diferență esențială și evidentă. Prin

urmare, nu există reglementări la art. 85 alin. (2) din Codul electoral care ar

limita Comisia în reflectarea circumstanțelor importante pentru procesul

electoral, inclusiv sub aspectul reflectării concluziilor misiunilor de

observare. Astfel, este indiscutabil faptul că activitatea de monitorizare a

unui scrutin de către observatorii naționali și internaționali acreditați de către

organele electorale este una independentă de activitatea Comisiei, însă fără

a examina concluziile și eventualele obiecții constatate, activitatea

observatorilor este una formală și fără sens, ceea ce subminează procesul

monitorizării alegerilor. Mai mult, anume faptul că monitorizarea alegerilor

de către observatori are loc independent de activitatea comisiei și determină

9

importanța reflectării acestor concluzii, or, Comisia, odată ce și este

autoritatea competentă să organizeze alegerile, nu va raporta propriile

eșecuri sau neajunsuri în procesul electoral, iar acestea concluzii, eventual,

pot fi evidențiate de misiunile de observare. De exemplu, Comisia în raportul

elaborat nu a menționat că a refuzat examinarea unei sesizări pe marginea

conținutului unui pliant agitațional, contrar propriei practici, însă a indicat că

a restituit sesizarea și a comunicat cum urmează a fi contestată informația

respectivă, iar faptul că această acțiune a fost una contrară practicii autorității

publice a fost evidențiată de misiunea internațională de observare OSCE.

Respectiv, prezentarea Raportului privire la rezultatele alegerilor cu

concluzii formulate inclusiv de misiunile de observare , este unica soluție de

a oferi Curții Constituționale un document amplu, cu informații

multiaspectuale și cu mai multe puncte de vedere. Or, în procesul confirmării

sau infirmării legalității scrutinului conform art. 148 din Codul electoral,

Curtea Constituțională urmează să dispună de informații complete, dar nu

prezentate favorabil autorității care a organizat alegerile. Prin urmare,

recurentul a considerat neîntemeiat argumentului privind imposibilitatea

includerii în Raportul cu privire la rezultatele alegerilor și concluziile

misiunilor de observare. Având în vedere că Curtea Constituțională se

bazează pe Raportul prezentat de Comisie, calitatea acestui raport prezintă

un interes sporit pentru concurentul electoral, or, abaterile depistate pot fi de

natură a pune la dubii legalitatea scrutinului. Însă prezentarea informațiilor

doar în mod statistic, nu permite Curții Constituționale formarea unei

concluzii ample, ce ar face posibilă punerea reală în aplicare a prevederilor

art. 148 din Codul electoral.

observare în raportul Comisiei, reiterând conținutul acestora conform

acțiunii înaintate, recurentul a considerat că nesigilarea corespunzătoare a

urnelor de vot, prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta

secției de votare, lipsa locurilor sigure în vederea păstrării buletinelor de vot,

încetarea/suspendarea nejustificată a votării în secția de votare, suspendarea

funcționării SIAS Alegeri; situații când SIAS Alegeri indică faptul că

alegătorul a votat, iar acesta susține că nu a votat, deficiențe în listele

electorale, întreruperea procesului de filmare a procedurilor de votare și

numărare a buletinelor de vot, în mod obiectiv bun la dubii corectitudinea

procesului electoral, în special când abaterile menționate sunt identificate

chiar de misiunea de observare a alegerilor.

preliminare, elaborată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și

Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE),

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul

European (PE). s-a atras atenția la unele nereguli cât pe parcursului celui de

al doilea tur de scrutin, atât și din ziua votării, care, în opinia recurentului, la

fel, în mod obiectiv pun la dubii corectitudinea procesului electoral, odată ce

10

s-a evidențiat: utilizarea abuzivă a resurselor administrative, acoperirea

mediatică neechilibrată, părtinirea din partea radiodifuzorului public,

propagandă electorală, utilizarea limbaj xenofob din partea susținătorii PAS

și lipsă de reacție promptă și adecvată din partea organelor de drept.

normativ aplicabil: Constituția Republicii Moldova, considerând statul de

drept, pacea civică, democrația, demnitatea omului, drepturile și libertățile

lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic

valori supreme, în special a indicat art. 38, art. 78. La fel, a citat prevederile

art.2 alin. (1), (2), (3), art. 3, art. 4, art.5, art.6, art. 7 din Codul electoral.

Astfel, în opinia recurentului, odată ce statul de drept este o valoare

fundamentală, respectarea principiilor enumerate privind organizarea și

participarea cetățenilor la alegeri constituie expunerea practică a acestei

valori. Iar calitatea realizării acestor obligații pozitive poate fi apreciată doar

de un observator independent, în speță - misiuni de observare, or, Comisia

Electorală Centrală eventuale eșecuri nu le va include în raport, fiind

neinteresată în acesta acțiune. Respectiv, reflectarea abaterilor și concluziilor

formulate de misiuni de observare, reprezintă o acțiune importantă în

vederea prezentării Curții Constituțional a unui raport amplu.

introduse prin efectul Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, enumerate expres la

art. 2451 din Codul administrativ, a invocat expres: b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție. Astfel, având în vedere că prevederile citate au întrat în vigoare la

01 septembrie 2023, fapt prevăzut în Legea nr. 246/2023, iar scrutinul

prezidențial este primul (și unicul) cronologic după data de 01 septembrie

2023, Curtea Supremă de Justiție urmează să declare prezentul recurs

admisibil spre examinare în vederea consolidării jurisprudenței sale.

intimatului copia recursului depus, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin extrasele din poșta electronică de expediere/recepționare,

anexate la materialele dosarului (f.d.77,79).

(f.d.85), Comisia Electorală Centrală a depus referință la recurs, solicitând

declararea acestuia inadmisibil sau, după caz, respingerea recursului ca

neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

11

„(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 13 noiembrie 2024 și conform extrasului din poșta

electronică, hotărârea motivată a fost notificată la 14 noiembrie 2024 (f.d.

65). La 14 noiembrie 2024, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” a depus recurs motivat împotriva hotărârii din 13

noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. În asemenea circumstanțe

12

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau

că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

13

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

14

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

15