3ra-898/24 — anularea hotararii, constatarea caracterului agitațional al mesajelor, obligarea reflectarii in raportul privind rezultatul alegerilor

3ra-898/24 — anularea hotararii, constatarea caracterului agitațional al mesajelor, obligarea reflectarii in raportul privind rezultatul alegerilor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Prim-ministrul Dorin

Recean privind anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3204 din

8 noiembrie 2024, constatarea caracterului agitațional al mesajelor Prim-

ministrului Dorin Recean în favoarea candidatei Maia Sandu, publicate în

ziua votării din 3 noiembrie 2024, obligarea Comisiei Electorale Centrale să

reflecte în raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte

al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 faptul

efectuării agitației electorale în ziua votării din 3 noiembrie de către Prim-

ministrul Dorin Recean în favoarea candidatei Maia Sandu,

împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-898/24

NR. PIGD 2-24128006-01-3ra-14112024)

Contestație în materie electorală. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246

alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea

instanței ierarhic inferioare nu constituie un temei de casare a acesteia.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,

16 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus

acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale

Centrale, prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 3204 din 8 noiembrie 2024 cu privire la sesizarea nr. CEC-7/18072 din 6

noiembrie 2024, constatarea caracterului agitațional al mesajelor Prim-

ministrului Dorin Recean, descrise în prezenta acțiune, în favoarea

candidatei Maia Sandu, publicate în ziua votării din 3 noiembrie 2024,

obligarea Comisiei Electorale Centrale să reflecte în raportul privind

rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din

20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024 faptul efectuării agitației electorale

în ziua votării din 3 noiembrie de către Prim-ministrul Dorin Recean, în

favoarea candidatei Maia Sandu.

tur de scrutin pentru alegeri prezidențiale din 3 noiembrie, au fost identificate

acțiuni ale Prim-ministrului Dorin Recean, care au avut impact asupra

procesului electoral. Calificând acestea acțiuni drept manipulatorii și cu

elemente de agitație electorală, a fost depusă o sesizare către Comisia

Electorală Centrală, înregistrată cu nr. CEC-18072 la 6 noiembrie 2024,

solicitând constatarea caracterului agitațional al mesajelor Prim-ministrului

Dorin Recean, descrise în prezenta sesizare, în favoarea dnei Maia Sandu;

reflectarea acțiunilor Prim-ministrului Dorin Recean, descrise în prezenta

sesizare, în raportul cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale. Prin

hotărârea nr. 3204 din 8 noiembrie 2024 Comisia Electorală Centrală a

respins ca neîntemeiată sesizarea nr. CEC-7/18072 din 6 noiembrie 2024

depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

în fapt, în ziua celui de al doilea tur de scrutin, 3 noiembrie, Prim-ministrul

Dorin Recean, pe pagina sa de profil „facebook”, utilizată în cadrul

exercitării mandatului de demnitar a postat următorul mesaj: „Are loc un atac

din partea grupărilor criminale. Este important să ne mobilizăm la vot! Doar

votul poate învinge frauda electorală. Ieșiți la vot!” La fel, Prim-ministrul a

mai intervenit cu un mesaj, care a fost diseminat chiar de postul public de

1

televiziune „Moldova 1”, cu următorul conținut: „Guvernul este pregătit

pentru încercări de destabilizare.”; „Guvernul este pregătit să facă față

încercărilor de destabilizare și colaborează strâns cu autoritățile din fiecare

țară unde există secții de votare pentru a asigura siguranța votului și a

alegătorilor, a declarat prim-ministrul Dorin Recean într-o postare pe rețelele

de socializare, după ce în câteva secții de votare din străinătate au fost

anunțate alerte false cu bombă.” „După cum am și prevăzut, atacurile

continuă. Hoților le este frică de voi, de aceea au pus la cale, în câteva secții

de votare din străinătate, alerte false cu bombă ” „Fiecare vot contează. Vă

mulțumim pentru mobilizarea excepțională și continuați să votați!”. Prim-

ministrul prin intervențiile sale, în opinia reclamantului, a intenționat să

provoace panică între alegători. Or, mesajele precum: „Are loc un atac din

partea grupărilor criminale”; „Guvernul este pregătit pentru încercări de

destabilizare” au caracter manipulator și creează impresia precum se

pregătesc tentative de destabilizări în masă. Această concluzie nu este una

subiectivă, însă este redată chiar în calitate de comentariu la postarea

premierului, ca exemplu: „Владислав Мазур Ieșim și în stradă dacă e

nevoie. Otomanul nu trece, fraților !!?” Astfel, mesajele menționate, care, pe

de o parte, diseminează panică, pe de altă parte, îndeamnă că „trebuie să

ieșim la vot”, fiindcă doar așa pot fi învinși „hoții”, care din materialele

electorale răspândite de PAS, este al doilea candidat din al doilea tur de

scrutin, au avut un impact asupra alegătorilor, fiind impusă ideea că

societatea este în pericol, iar unica soluție este votarea candidaturii Maia

Sandu. În astfel de circumstanțe, mesajul diseminat este implicit electoral și

de promovarea a unui candidat din turul doi de scrutin, având în vedere că în

mesaje se face referire la „hoți” și „grupare criminal” în acest context, făcând

referire la pliantul electoral a candidatei Maia Sandu, desemnată de PAS,

prin care a diseminat următoarea informație: „STOIANOGLO - UN OM

SLAB, UN OM CONTROLAT. CE PUTEM PIERDE DACĂ BANDITII

REVIN LA PUTERE: Bandiții fugari vor profita de un președinte slab ca să

revină, să pună mâna pe țară, să se răzbune pe toți care le stau în cale și să

facă haos. Bandiții vor vinde Moldova cui dă mai mult și vor pune țara

noastră pe tavă pentru războiul Rusiei în Ucraina. Este în pericol circulația

liberă a cetățenilor noștri în țările europene, iar tinerii o să fugă din țară.

Riscăm să se închidă piața europeană pentru produsele noastre și să nu avem

unde exporta. Stoianoglo nu va fi respectat nici în Vest, nici în Est. Moldova

nu va primi ajutor financiar din partea Uniunii Europene, adică nu vor fi

suficienți bani pentru infrastructură, majorări de pensii și salarii. DOAR

PRIN VOT PUTEM PREVENI ACEST DEZASTRU! NU LĂSA

BANDIȚII SĂ-ȚI FURE VOTUL ȘI VIITORUL! NU LĂSA BANDIȚII

SĂ-ȚI FURE VOTUL ȘI VIITORUL! Pentru a nu pierde ce avem, trebuie

să votăm cu toții pe 3 noiembrie! Salvăm Moldova!” La fel, pe pliant fiind

inserate specificațiile privind transparența acesteia: „Publicitate electorală.

Scrutin electoral: Alegeri prezidențiale. PP Acțiune și Solidaritate. Achitat

conform contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj: 140.000 ex. Tipărit la

2

tipografia Simbol N.P.” SRL”. Astfel, se observă că în campania electorală,

concurentul electoral PAS a acuzat oponentul că este omul hoților, bandiților

și nu trebuie să „lăsăm bandiții să fure voturile”. Prin urmare concluzia

Comisiei precum acestea acțiuni nu au tentă electorală și nu determină

alegătorii să voteze un concurent anumit, evident Maia Sandu, este

neîntemeiată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

atras în proces în calitate de terț, Prim-ministrul Dorin Recean.

respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Prim-ministrul Dorin Recean privind a

anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3204 din 08 noiembrie

2024; constatarea caracterului agitațional al mesajelor Prim-ministrului

Dorin Recean, descrise în prezenta acțiune, în favoarea candidatei Maia

Sandu, publicate în ziua votării din 3 noiembrie 2024; obligarea Comisiei

Electorale Centrale să reflecte în raportul privind rezultatele alegerilor pentru

funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3

noiembrie 2024 faptul efectuării agitației electorale în ziua votării din 3

noiembrie de către Prim-ministrul Dorin Recean, în favoarea candidatei

Maia Sandu.

fondul litigiului electoral dedus judecății, cu trimitere la prevederile art. 1 ce

definește noțiunea de agitație electorală – apeluri, declarații, precum și

acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători

să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru

una dintre opțiunile la referendum, precum și ale art.7, art.18, art.27 lit.a),

art.70 alin.(1), (2), (3), (4), (12), art.91 alin.(9) din Codul electoral al

Republicii Moldova și raportându-le la circumstanțele faptice ale cauzei a

reținut că Domnul Igor Dodon, președintele Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, a depus la Comisia Electorală

Centrală o sesizare, înregistrată sub nr. CEC-18072 din 6 noiembrie 2024,

prin care invocă pretinse încălcări ale legislației electorale de către domnul

Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova. Totodată, instanța a

reiterat conținutul acesteia.

Electorale Centrale nr. 3204 din 8 noiembrie 2024 s-a respins ca

neîntemeiată sesizarea nr. CEC-7/18072 din 6 noiembrie 2024 depusă de

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Electorale Centrale nr. 3204 din 8 noiembrie 2024 și ca neîntemeiate

3

alegațiile expuse de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” în vederea anulării acesteia. Potrivit art. 1 din Codul electoral nr.

325/2022, prin agitație electorală se înțeleg apeluri, declarații, precum și

acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători

să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru

una dintre opțiunile la referendum. În același timp, potrivit art. 70 alin. (1)

Cod electoral, cetățenii Republicii Moldova, partidele politice, blocurile

electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul

de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale

concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale

candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor,

mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin

expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.

Iar potrivit alin. (12) al aceluiași articol agitația electorală se admite doar

până în ziua de vineri înainte de ziua votării.

Socialiștilor din Republica Moldova”, instanța de judecată a remarcat că,

potrivit Codului electoral nr. 325/2022 autoritățile publice au dreptul de a

difuza informații de interes public și de a transmite mesaje politice iar

libertatea de exprimare a autorităților nu poate fi limitată nejustificat, atât

timp cât mesajele difuzate respectă principiile democratice și nu depășesc

granițele stabilite pentru protejarea intereselor publice.

Omului a analizat diversele forme de exprimare pentru diverse domenii de

interes, iar de departe, discursul politic se bucură de un înalt grad de

protecție, ingerințele fiind minime în acest domeniu, dat fiind dreptul

electorilor de a fi informați și a alege conștient orice chestiune care privește

viața cetățenilor. Totodată, libertatea de expunere a informației trebuie

interpretată prin prisma faptului că această libertate permite discutarea

deschisă a subiectelor politice, dar, cu referire la speța în cauză, nu se poate

traduce printr-un îndemn explicit de a vota pentru un anumit candidat sau

concurent electoral, în afara cadrului campaniei stabilite legal.

sesizarea depusă și la prezenta acțiune, instanța nu a desprins că ar rezulta o

recomandare clară de a susține un anumit concurent electoral. Iar în lipsa

unui îndemn direct, postarea se poate încadra în categoria informărilor de

interes general, care ar reprezenta niște judecăți de valoare a persoanei, fără

a reprezenta o formă de agitație electorală propriu-zisă, care s-ar încadra în

prevederile art. 70 alin. (1)-(14) din Codul electoral.

că mesajele prim-ministrului Dorin Recean au tentă de agitație electorală și

de a determina alegătorii să voteze un concurent anumit - Maia Sandu. Or,

în conținutul mesajelor la care se face referire, nu există o promovare clară

4

sau un îndemn direct de vot în favoarea unui candidat identificat concret, iar

mesajul comunicat de autorități, menționat mai sus se rezumă la elemente

considerate relevante, în contextul în care în câteva secții de votare din

străinătate au fost anunțate alerte false cu bombă. Drept urmare nu poate fi

reținut ca întemeiat argumentul reclamantului precum că, mesajele prim-

ministrului Dorin Recean reprezintă un îndemn explicit de a vota pentru un

anumit candidat sau concurent electoral.

pliant al doamnei Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii

Moldova, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

făcând referire la conținutul acestuia, pliant care nu a fost obiect al sesizării

nr. CEC-7/18072 din 6 noiembrie 2024 și nu a fost anexat nici ca probă

suplimentară la sesizare.

condițiile în care, în conformitate cu prevederile art.143 alin. (2) din Codul

administrativ, aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ

individual se face în funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul

desfășurării unei proceduri prealabile – de situația la momentul adoptării

deciziei cu privire la cererea prealabilă.

fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile

formulate și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate.

În speță, doar capturile de ecran cu unele comentarii la postările de pe rețeaua

www.facebook.com, fără o încadrare precisă a acestora în contextul

circumstanțelor de fapt și de drept, nu este suficientă pentru a demonstra

existența unei încălcări și pentru constatarea caracterului agitațional al

mesajelor Prim-ministrului Dorin Recean, descrise în prezenta acțiune, în

favoarea candidatei Maia Sandu, publicate în ziua votării din 3 noiembrie

2024, considerent din care nu poate fi obligată Comisia Electorală Centrală

să reflecte în raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcția de

Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024

faptul efectuării agitației electorale în ziua votării din 3 noiembrie de către

Prim-ministrul Dorin Recean, în favoarea candidatei Maia Sandu.

este neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

ora 17:37, prin intermediul poștei electronice (f.d.63,74), Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus inițial recurs

nemotivat și ulterior motivat împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat declararea acestuia admisibil,

5

admiterea recursului și casarea hotărârii contestate, emiterea unei noi decizii

de admitere a acțiunii conform solicitărilor.

redate în cererea de chemare în judecată, recurentul a invocat că drept urmare

a dezacordului cu soluția Comisiei Electorale Centrale din hotărârea nr. 3204

din 8 noiembrie 2024, prin s-a respins ca neîntemeiată sesizarea nr. CEC-

7/18072 din 6 noiembrie 2024 depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova ”, prin acțiunea înaintată a contestat

actul emis. Iar prin hotărârea din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea, exprimând recurentul

dezacordul cu aceasta.

recurentul inițial a considerat necesar de a cita cadrul normativ aplicabil

speței și anume Constituția Republicii Moldova, considerând statul de drept,

pacea civică, democrația, demnitatea omului, drepturile și libertățile lui,

libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic

valori supreme, în special a indicat art. 38, art. 78. La fel, a citat prevederile

art.2 alin.(1), (2), (3), art. 3, art. 4, art.5, art.6, art. 7 din Codul electoral.

Astfel, în opinia recurentului, odată ce statul de drept este o valoare

fundamentală, respectarea principiilor enumerate privind organizarea și

participarea cetățenilor la alegeri constituie expunerea practică a acestei

valori.

justiția nu doar trebuie făcută, trebuie și să se vadă că s-a făcut justiție. Altfel

spus, nu este suficient să se facă dreptate. Participanții implicați în procese

(care doresc să fie siguri că au fost auziți) și societatea în general trebuie să

poată vedea că hotărârile judecătorești sunt justificate, bine motivate,

explicate suficient de detaliat și susținute cu argumente puternice și coerente.

Acesta este unul dintre principiile cheie pe care se bazează încrederea în

sistemul de justiție. În rezultatul lecturării hotărârii adoptate, în opinia

recurentului, instanța s-a rezumat la definiția noțiunii de agitație electorală și

s-a asigurat asupra respectării dreptului la libera exprimare a Prim-

ministrului Dorin Recean. Această abordare este superficială și contrară

valorilor statului de drept, or, instanța de judecată nu a confirmat că a fost

auzit, principiu care este esențial pentru asigurarea unui proces echitabil,

conform art. 6 CEDO. Instanța a conchis: „ Completul judiciar specializat nu

desprinde că ar rezulta o recomandare clară de a susține un anumit concurent

electoral. Iar, în lipsa unui îndemn direct, postarea se poate încadra în

categoria informărilor de interes general, care ar reprezenta niște judecăți de

valoare a persoanei, fără a reprezenta o formă de agitație electorală propriu-

zisă, care s-ar încadra în prevederile art. 70 alin. (1)-(14) din Codul

electoral.”.

6

a menționat că pentru a da dovadă că cauza a fost examinată multiaspectual,

în contextul realităților existente, justiția nu se înfăptuiește fără o abordare

profundă. Astfel, s-a atras atenția instanței asupra conținutului materialului

agitațiilor concurentului electoral desemnat de PAS, Maia Sandu, redând

textul acestuia.

Recean s-a implicat activ în campania electorală a candidatei Maia Sandu.

Prin urmare, nu poate fi negat faptul că cunoaște că concurentul electoral

PAS și Maia Sandu când făceau referire la hoți și bandiți, se refereau la

oponent- Alexandr Stoianoglo, desemnat de PSRM. Astfel, sintagmele

menționate pot fi interpretate ca având caracter de agitație electorală, din

următoarele considerente: „are loc un atac din partea grupărilor criminale” -

această frază poate induce frică și anxietate în rândul alegătorilor, ceea ce

poate influența comportamentul lor electoral, mai ales dacă este folosită

pentru a sugera că o anumită forță politică ar putea face față mai bine acestei

amenințări; „Ieșiți la vot”-această sintagmă este un apel direct la acțiune

electorală, încurajând oamenii să participe la votare. „Guvernul este pregătit

pentru încercări de destabilizare”-această frază sugerează că există

amenințări la adresa stabilității, iar guvernul actual este capabil să le

gestioneze, influențând astfel percepția alegătorilor asupra capacității de

guvernare; „După cum am și prevăzut, atacurile continuă”-aceasta sugerează

o continuitate a problemelor care ar putea fi atribuite unei neglijențe sau

ineficiențe a oponenților politici; „Hoților le este frică de voi”-această frază

este clar un atac la adresa unor persoane sau grupuri, sugerând că există

indivizi corupți care se tem de alegători, influențând astfel sentimentul public

împotriva acestor „hoți”. Toate aceste fraze, în opinia recurentului, au

potențialul de a mobiliza sau influența alegătorii, fie prin inducerea unei stări

de urgență sau pericol, fie prin apeluri directe la acțiune sau prin atacuri la

adresa unor adversari politici. În contextul campaniilor electorale, astfel de

mesaje sunt adesea folosite pentru a mobiliza susținătorii și a influența opinia

publică. Prin urmare, este cert că prin îndemnul direct al Premierului de a

ieși la vot nu se subînțelege votarea pentru „hoți”, dar pentru oponentul

„hoților”, care, în al doilea tur de scrutin, este doar unul, Maia Sandu.

în raportul Comisiei, constatarea caracterului electoral și, respectiv,

efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor, precum și reflectarea acestui

fapt în raportul privind rezultatele acestora este crucial de important. Doar în

astfel de circumstanțe Curtea Constituțională ar putea oferi o apreciere

obiectivă a modului de organizare a alegerilor, având în vedere că mesajele

în cauză nu au fost diseminate de un cetățean simplu, dar de Prim-ministru

pe pagina utilizată în comunicări oficiale și încă preluat de televiziunea

publică cu acoperire națională. Astfel, elaborarea unui raport multiaspectual,

cu reflectarea informațiilor în mod amplu și nu doar selectiv/favorabil

7

Comisiei Electorale Centrale, este parte integrantă a organizării unui scrutin

la care cetățenii prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, or,

odată ce abaterile depistate nu sunt reflectate în modul corespunzător,

acestea principii nu își ating scopul. În continuare ideii, au fost invocate

prevederile art. 148, art. 149 alin.(1) din Codul electoral. Respectiv, odată ce

Curtea Constituțional, în baza Raportului prezentat confirmă sau infirmă

legalitatea alegerilor, calitatea raportului elaborat reprezintă un interes

deosebit pentru reclamant, iar includerea faptelor care se dovedesc a fi

contrare Codului electoral, este stringent de necesară.

introduse prin efectul Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, enumerate expres la

art. 2451 din Codul administrativ, a invocat expres: b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Astfel, având în

vedere că prevederile citate au întrat în vigoare la 01 septembrie 2023, fapt

prevăzut în Legea nr. 246/2023, iar scrutinul prezidențial este primul (și

unicul) cronologic după data de 01 septembrie 2023, Curtea Supremă de

Justiție urmează să declare prezentul recurs admisibil spre examinare în

vederea consolidării jurisprudenței sale. Rezultând din argumentele inserate

în hotărârea contestată, a considerat concluziile formulate arbitrare, or, nu se

bazează pe cumulul materialelor anexate la dosar.

Justiție a expediat intimatului copiile recursurilor, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin extrasele din poșta

electronică expediere/recepționare, anexate la materialele dosarului (f.d.69-

70, 72-73, 84).

(f.d.90), Comisia Electorală Centrală a depus referință la recurs, solicitând

declararea acestuia inadmisibil, iar în caz de trecere a testului de

admisibilitate, respingerea recursului ca neîntemeiat, reiterând în esență

poziția sa expusă anterior.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

8

„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat.”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 13 noiembrie 2024 și conform extrasului din poșta

electronică, dispozitivul hotărârii a fost notificat la 13 noiembrie 2024, iar

hotărârea motivată la 14 noiembrie 2024 (f.d. 59,60). La 13 noiembrie 2024

și respectiv la 14 noiembrie 2024, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” a depus recurs motivat împotriva hotărârii din 13

noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. În asemenea circumstanțe

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

9

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau

că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

10

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ

11

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

12