3ra-1291/22 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Un act administrativ poate fi anulat numai daca si sub conditia de a se dovedi ca a produs reclamantului o vatamare intr-un drept ori intr-un interes legitim
3ra-1291/22 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Maria Cîșlari împotriva Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice” privind anularea actului administrative defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-1291/22
NR. PIGD 2-21186217-02-3a-14062022)
Un act administrativ poate fi anulat numai dacă și sub condiția de a se dovedi
că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. M. Gandrabur,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru
8 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică recursului depus de Instituția Publică
„Agenția Servicii Publice”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 decembrie 2021, Maria Cîșlari s-a adresat în instanța de judecată
cu acțiune în contencios administrativ împotriva Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice” privind anularea actului administrative defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
În motivarea acțiunii a indicat reclamanta că, la 28 septembrie 2021 în
adresa Agenția Servicii Publice, Serviciul Stare Civilă Râșcani a depus o
cerere privind rectificarea naționalității mamei Vera Roșcovanu, a. n. 26
septembrie 1930, din ”moldoveancă” în ”evreică”.
Menționează reclamantul că, prin actul administrativ individual nr.
5407 din 17 noiembrie 2021, comunicat și recepționat la 30 noiembrie 2021,
s-a refuzat executarea cererii privind rectificarea în actele de stare civilă
depusă la 28 septembrie 2021.
Invocă că, refuzul autorității publice de a rectifica naționalitatea
mamei Vera Roșcovanu a. n. 26 septembrie 1930 din ”moldoveancă în
”evreică” este bazat pe următoarele circumstanțe de fapt și de drept: Urmare
a examinării actelor și explicaților solicitantei s-a constatat următoarele: În
actul de naștere nr. 27 din 30 septembrie 1930 înregistrat la parohia
Trebujeni, jud. Orhei pe numele Vera Rotariu, informația privind
naționalitatea ”lipsește”; În actul de căsătorie nr. 39 din 18 noiembrie 1958
înregistrat în s/s Trebujeni, r-nul Orhei pe numele Constantin Roșcovan și
Vera Rotaru, naționalitatea rubrica ”ea” este indicată ”moldoveancă”; În
actul de naștere al solicitantei nr. 93 din 30 octombrie 1960 înregistrat în s/s
Trebujeni, r-nul Orhei, pe numele Mariei Roșcovanu, naționalitatea mamei
este indicată ”moldoveancă”; În actul de deces al mamei solicitantei nr. 3 din
02 februarie 2005 înregistrat la prim. Trebujeni, r-nul Orhei pe numele
Roșcovan Vera naționalitatea este indicată ”moldoveancă”.
În acest sens, potrivit regulilor privind înscrierea naționalității sau
apartenenței etnice în actele de stare civilă (în continuare Reguli) elaborate
în conformitate cu prevederile Legii nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind
actele de stare civilă cu modificările și completările ulterioare (în continuare
Legea privind actele de stare civilă) și în conformitate cu pct. 29 din
prezentele Reguli, rectificarea naționalității se va realiza în conformitate cu
prevederile art. 66 alin. (2) din Legea privind actele de stare civilă și anume,
1
rectificarea naționalității sau apartenenței etnice în actele de stare civilă pe
numele unei persoane decedate, când se constată inexactități de date privind
naționalitatea sau apartenența etnică înscrisă în diferite acte de stare civilă pe
numele acesteia, cererea de rectificare poate fi depusă de rudele acesteia.
Ținând cont de faptul că în actele de stare civilă pe numele mamei
Vera Rotariu/Roșcovan nu există divergențe de înscrisuri privind
naționalitatea sau aparența etnică și lipsa acordului acesteia fapt confirmat
prin actul de deces, nu le dă dreptul să opereze careva rectificări/completări
în actele de stare civilă.
A notat că, refuzul Agenției Servicii Publice privind executarea cererii
de rectificare a actelor de stare civilă este unul neîntemeiat, abuziv și contrar
legii, or în motivarea acestuia se menționează că rectificarea naționalității se
va realiza în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (2) din Legea privind
actele de stare civilă.
Relatează că, analizând prevederile legale ale art. 66 din Legea nr. 100
din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă este cert faptul că pârâtul a
citat eronat legea, ce evidențiază caracterul neîntemeiat și contrar legii al
răspunsului parvenit de la Agenția Servicii Publice.
Cu privire la faptul că nu există divergențe de înscrisuri privind
naționalitatea sau apartenența etnică a mamei Vera Roșcovanu, comunică că
acest argument este unul lipsit de logică și se află în contradicție cu
prevederile legale, or după cum rezultă din faptele expuse în aviz, în actul de
naștere nr. 27 din 30 septembrie 1930 înregistrat parohia Trebujeni, jud.
Orhei pe numele Rotariu Vera, informația privind naționalitatea lipsește, iar
în actul de căsătorie nr. 39 din 18 noiembrie 1958 înregistrat s/s Trebujeni,
r-nul Orhei pe numele Constantin Roșcovan și Vera Rotaru, naționalitatea
rubrica ”ea” este indicat ”moldoveancă”, în actul de naștere al solicitantei nr.
93 din 30 octombrie 1960 înregistrat s/s Trebujeni, r-nul Orhei pe numele
Mariei Roșcovanu, naționalitatea mamei este indicat ”moldoveancă”, în
actul de deces al mamei solicitantei nr. 3 din 02 februarie 2005 înregistrat
prim. Trebujeni, r-nul Orhei pe numele Roșcovan Vera naționalitatea este
indicată ”moldoveancă”.
Punctează că, din moment ce în actul de naștere al mamei informația
privind naționalitatea lipsește, iar în celelalte acte de stare civilă la rubrica
naționalitate este indicat ”moldoveancă”, acest fapt nu poate fi interpretat
drept lipsa unei divergențe de înscrisuri privind naționalitatea sau
apartenența etnică, precum și nu poate constitui temei de refuz în executarea
cererii de rectificare a actelor de stare civilă, întrucât lipsa unui singur înscris
într-un act de stare civilă instant creează o stare de inexactitate asupra
naționalității persoanei, care necesită a fi analizată complex și doar după
recurgerea la o astfel de analiză, autoritățile competente ar trebui să dea un
răspuns conform legii.
2
Cu referire la naționalitatea ”evreică” care solicită a fi înscrisă în actele
de stare civilă ale mamei, reclamanta menționează că conform răspunsului
parvenit în adresa sa din partea Arhivei Naționale a Republicii Moldova, nr.
2572 din 28 iunie 2018 a fost informată că în Arhiva Națională a Republicii
Moldova nu au fost predate spre păstrare de stat registrele metricale ale
rabinatului s. Trebujeni și s. Mărcăuți județul Orhei, din ce motiv a fost
imposibilă eliberarea certificatului de naștere al bunicii sale Roșcovanu
Reveca Carp din anul 1900.
Subliniază reclamanta că, conform avizului eliberat de SSC Orhei la
data de 14 septembrie 2018, s-a constatat lipsa actului de deces pe numele
Rotari Reveca, care a decedat în anul 1942 perioadă ce coincide celui de-al
doilea Război Mondial când aveau loc exterminări în masă a evreilor.
Comunică că, cunoscând cu certitudine faptul că bunica sa Roșcovanu
Reveca Carp decedată în anul 1942 a fost de naționalitate evreică fapt ce
lipsește în actele de stare civilă a bunicii, precum și din certificatul de naștere
al mamei Rotariu Vera, unde la rubrica naționalitatea mamei nu este indicat
nimic, a declarat pe propria răspundere faptul că, este de naționalitate evreică
și a solicitat înscrierea informației respective în certificatul său de naștere nr.
93 din 30 octombrie 1960.
Mai indică că, în baza certificatului explicativ pentru confirmarea
naționalității/apartenenței etnice nr. 88 din 17 iunie 2020, s-a confirmat
faptul că, Maria Cîșlaru este de naționalitate evreică. Informația privind
naționalitatea/apartenența etnică a fost înscrisă în actul de naștere nr. 93 din
30 octombrie 1960 întocmit de primăria Trebujeni, r-nul Orhei, fapt
confirmat prin copia certificatului nr. 88 din 17 iunie 2020 și a certificatului
de naștere nr. 93 din 30 octombrie 1960.
A susținut că, Agenția Servicii Publice ignorând obligațiile sale legale
a refuzat în satisfacerea cererii reclamantei motiv pentru care instanța de
judecată urmează să dispună anularea actului administrativ contestat și să
oblige pârâtul la rectificarea actelor de stare civilă, conform cerințelor
reclamantei reieșind din raționamentele enunțate mai sus, în baza normelor
de drept subscrise.
A solicitat Maria Cîșlaru, anularea actului administrativ individual
Avizul nr. nr. 5407 din 17 noiembrie 2021 al Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice”, obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”să
rectifice în actul de naștere nr. 27 din 30 septembrie 1930 înregistrat la
parohia Trebujeni, jud. Orhei pe numele Vera Rotariu, informația privind
naționalitatea în ”evreică”; în actul de căsătorie nr. 39 din 18 noiembrie 1958
înregistrat s/s Trebujeni, r-nul Orhei, pe numele Constantin Roșcovanu și
Vera Rotariu, naționalitatea rubrica ”ea” din ”moldoveancă” în ”evreică”; în
actul de naștere al reclamantei nr. 93 din 30 octombrie 1960 înregistrat în s/s
Trebujeni, r-nul Orhei, pe numele Maria Roșcovanu, la rubrica ”Părinții”,
”Mama” – ”Naționalitatea sau apartenența etnică” din ”moldoveancă” în
3
”evreică”; în actul de deces al mamei reclamantei nr. 3 din 02 februarie 2005
înregistrat la prim. Trebujeni, r-nul Orhei pe numele Vera Roșcovanu,
naționalitatea din ”moldoveancă” în ”evreică”.
La 10 ianuarie 2022 Maria Cîșlari a depus cerere privind majorarea
cuantumului pretențiilor și concretizarea acțiunii, relevând suplimentar că,
având intenția de a oferi o șansă autorității publice de a își corecta erorile
comise în raport cu solicitările sale precum și de a remedia situația gravă de
fărădelegi comise de Agenția Servicii Publice, la data de 17 decembrie 2021
a depus cerere prealabilă.
În calitate de răspund la cererea prealabilă Agenția Servicii Publice a
emis decizia nr. 01/c-1084/21 din 30 decembrie 2021 prin care a respins
cererea prealabilă.
A solicitat Maria Cîșlaru, anularea actului administrativ individual
Avizul nr. nr. 5407 din 17 noiembrie 2021 al Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice”, anularea deciziei nr. 01/c-1084/21 din 30 decembrie 2021,
obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să rectifice în actul
de naștere nr. 27 din 30 septembrie 1930 înregistrat la parohia Trebujeni, jud.
Orhei pe numele Vera Rotariu, informația privind naționalitatea în ”evreică”;
în actul de căsătorie nr. 39 din 18 noiembrie 1958 înregistrat s/s Trebujeni,
r-nul Orhei, pe numele Constantin Roșcovanu și Vera Rotariu, naționalitatea
rubrica ”ea” din ”moldoveancă” în ”evreică”; în actul de naștere al
reclamantei nr. 93 din 30 octombrie 1960 înregistrat în s/s Trebujeni, r-nul
Orhei, pe numele Maria Roșcovanu, la rubrica ”Părinții”, ”Mama” –
”Naționalitatea sau apartenența etnică” din ”moldoveancă” în ”evreică”; în
actul de deces al mamei reclamantei nr. 3 din 02 februarie 2005 înregistrat la
prim. Trebujeni, r-nul Orhei pe numele Vera Roșcovanu, naționalitatea din
”moldoveancă” în ”evreică”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani, s-a admis acțiunea. S-a anulat actul administrativ individual
defavorabil materializat în avizul Agenției Servicii Publice nr. 5407 din 17
noiembrie 2021, precum și decizia pe marginea cererii prealabile expusă în
răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 01/C-1084/21 din 30 decembrie
S-a obligat Agenția Servicii Publice să rectifice în actul de naștere nr.
27 din 30 septembrie 1930 înregistrat în prh. Trebujeni, jud. Orhei pe numele
Rotariu Vera, informația privind ”naționalitatea sau apartenența etnică” în
”evreică”; în actul de căsătorie nr. 39 din 18 noiembrie 1958 înregistrat în
pr. Trebujeni, rl. Orhei, pe numele Roșcovan Constantin și Rotari Vera,
naționalitatea rubrica ”ea” din ”moldoveancă” în ”evreică”; în actul de
naștere nr. 93 din 30 octombrie 1960 înregistrat de primăria Trebujeni,
raionul Orhei, pe numele Roșcovanu Maria, la rubrica ”Părinții”, ”Mama” –
”Naționalitatea sau apartenența etnică” din ”moldoveancă” în ”evreică”; în
4
actul de deces nr. 3 din 02 februarie 2005 înregistrat în Pr. Trebujeni, rl.
Orhei pe numele Roșcovan Vera, naționalitatea din ”moldoveancă” în
”evreică”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 martie 2022, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani din 22 februarie 2022.
La 09 iunie 2022 Instituția Publică „Agenția Servicii Publice a depus
cerere de apel motivată solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău
sediul Râșcani din 22 februarie 2022 și emiterea unei decizii privind
respingerea cererii integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel înaintată de Instituția Publică ”Agenția Servicii
Publice”. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din
22 februarie 2022.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut prevederile art. 3 alin.
(1)-(3), art. 5 alin. (1) și (2) art. 29 alin. (1), (4)-(5), art. 30 alin. (4)-(5), art.
66art. 68, art. 69 din Legea privind actele de stare civilă, pct. 19, 21, 176,
201 lit. i), j), k) din Instrucția cu privire la modul de înregistrare a actelor de
stare civilă și pct. 29 din Regulile cu privire la înscrierea naționalității sau
aparenței etnice în actele de stare civilă.
Completul de judecată a reținut că, din conținutul certificatului de
naștere nr. NA-VI 3050295 din 12 septembrie 2018 eliberat de către
Serviciul Stare Civilă Orhei rezidă cu certitudine că naționalitatea sau
apartenența etnică a reclamantei/intimatei Cîșlaru (Roșcovanu) Maria este
”evreică”.
Totodată a indicat că, părinții reclamantei (Roșcovanu (Rotariu) Vera
și Roșcovanu Constantin), precum și buneii acesteia (Rotariu Matei și
Rotariu Reveca, Roșcovanu Simeon și Roșcovanu Maria), în conținutul
actelor de stare civilă (actul de naștere nr. 69 din 27 septembrie 1930, actul
de naștere nr. 68 din 24 septembrie 1930, acte de căsătorie și certificate de
deces), la compartimentul naționalitatea sau apartenența etnică, nu aveau
înscrise careva mențiuni.
Conform răspunsurilor Arhivei Naționale a Republicii Moldova nr.
2572 din 28 iunie 2018, nr. 3547 din 06 septembrie 2018, nr. 2608 din 02
iulie 2018, nr. 2609 din 02 iulie 2018 rezultă că în Arhiva Națională nu au
fost predate spre păstrare de stat registrele metricale ale rabinatului s.
Trebujeni și s. Mărcăuți, județul Orhei, din care cauză este imposibilă
eliberarea certificatului de naștere a lui Roșcovan Reveca Carp din anul
5
1900, în localitățile Trebujeni și Mărcăuți, județul Orhei; eliberarea
certificatului de naștere a lui Rotari Matvei din anul 1894, în localitatea
Trebujeni, județul Orhei; eliberarea certificatului de naștere a lui Roșcovan
Carp din anul 1869, în localitatea Trebujeni, județul Orhei; eliberarea
certificatului de naștere a lui Stamati Ana D. din anii 1874 și 1899, în
localitatea Mărcăuți, județul Orhei.
Astfel a constat instanța de apel că, la emiterea avizului nr. 5407 din
17 noiembrie 2021 autoritatea publică nu și-a exercitat dreptul discreționar
în conformitate cu prevederile legale, or ultima nu s-a conformat obligației
pozitive de asigurare în favoarea reclamantului a dreptului acestuia la
respectarea vieții private.
A mai reținut hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza
Ciubotaru vs Republica Moldova.
Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelatului
precum că, autoritatea și-a depus toată diligența la examinarea cererii
înaintate de Maria Cîșlaru, a reținut că, la întocmirea certificatului de naștere
nr. NA-VI 3050295 din 12 septembrie 2018 în privința Mariei Cîșlaru, se
prezumă că funcționarul a verificat riguros veridicitatea declarației și
concordanța acesteia cu certificatele de stare civilă și cu celelalte documente
prezentate de declarant, în maniera prescrisă de lege. De asemenea, din
perspectiva actelor normative evidențiate mai sus, dacă în urma verificării
documentelor prezentate este imposibil de determinat naționalitatea
părinților copilului sau naționalitatea decedatului, aceasta se va înscrie
conform prevederilor pct. 19 din Instrucțiunea cu privire la modul de
înregistrare a actelor de stare civilă, normă ce admite reținerea declarațiilor
(spusele) solicitantului/persoanei interesate ca suficiente pentru identificarea
și înscrierea naționalității sau grupului etnic.
A mai notat instanța de apel că, deși în actul de naștere nr. 27 din 30
septembrie 1930 pe numele Rotariu Vera, informația privind naționalitatea
lipsește, din motive necunoscute, iar în ulterioarele acte de stare civilă își
face apariția naționalitatea/apartenența etnică de moldoveancă, însă fără a se
recurge la analize și acumulare de informații întru identificarea identității
rudelor reclamantei/intimatei, însă aceste acțiuni sunt susceptibile să admită
ingerințe în viața privată a Mariei Cîșlaru, având în vedere că identitatea
etnică reprezintă un element aparținând identității individului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 octombrie 2022, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a
depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 05octombrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
6
La 29 decembrie 2022 a depus cerere de recurs motivată, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi
decizii privind respingerea cererii înaintate.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”
a invocat că intimata s-a adresat cu cerere la Agenția Servicii publice și
ulterior în instanța de fond cu acțiune de rectificare a actelor de stare civilă
întocmite pe numele părinților săi, în partea ce ține de rubrica naționalitatea
din moldoveni în evrei.
Statuează că, potrivit actului de naștere nr. 27 din 30.09.1930,
înregistrat de parohia Tribujeni, județul Orhei pe numele Vera Rotariu,
rubrica privind naționalitatea titularei lipsește, nu din cauza ca așa dorea
angajatul de stare civilă, după cum afirmă în Decizia sa Curtea de Apel
Chișinău, dar această rubrică lipsea din formatul actului de naștere.
Respectiv, nefiind de acord cu alegația instanței de fond, precum că, rubrica
lipsește din motive necunoscute, făcând astfel aluzie, la culpa intenționată a
angajaților OSC în procesul întocmirii documentului propriu- zis.
Or, în perioada respective, documentul de naștere conținea informația
în ceea ce privește: sexul copilului; luna, ziua și anul nașterii; luna, ziua
botezului; numele celor născuți; numele, pronumele și ocupația părinților; la
a câta cununie erau părinții; și religia părinților.
Astfel, atrage atenția că, la rubrica religia părinților, indicată în actul
de naștere al copilului, era trecută ca fiind ortodoxă, fapt care nu poate fi
calificată altfel iar naționalitatea în final să reiasă ca fiind evreică, mai mult
că o asemenea rubrică nu exista. Ambii părinți fiind de religie ortodoxă,
copilul fiind botezat în biserică, așa cum reiese din actul menționat, nu poate
avea naționalitatea evreu.
Totodată, în rubrica datele despre părinți este înscrisă informația că
soții (titularii actului) „sunt cununați în biserică, ambii de religie ortodoxă”.
Prin urmare, în actul de naștere sus menționat nu se atestă alte informații
privind naționalitatea titularei.
În același context, menționează că informația privind naționalitatea
,,moldoveanca” a cet. Vera Roșcovanu (mama intimatei) este înscrisă și în:
actul de căsătorie nr. 39 din 18.11.1958, înregistrat de primăria Tribujeni,
raionul Orhei pe numele Constantin Roșcovan și Vera Rotar, actul de naștere
nr. 93 din 30.10.1960, înregistrat de primăria Tribujeni, raionul Orhei pe
numele Mari a Roșcovanu (intimata), în rubrica „datele despre mamă”, actul
de deces nr. 3 din 02.02.2005, înregistrat de primăria Tribujeni, raionul
Orhei, pe numele Vera Roșcovanu.
Rectificări, modificări și/sau completări în rubrica privind
naționalitatea cet. Vera Roșcovanu, nu se atestă.
7
Comunică că, potrivit prevederilor art. 29 al Legii nr. 100-XV din
26.04.2001 privind actele de stare civilă, a prevederilor Regulilor cu privire
la înscrierea naționalității sau apartenenței etnice în actele de stare civilă,
aprobate prin Ordinul Serviciului stare civilă nr. 48 din 25.07.2014 precum
și pct. 200 din Instrucțiunea cu privire la modul de înregistrare a actelor de
stare civilă aprobate prin Ordinul DTI nr. 4 din 21.04.2004, înscrierea
informației despre naționalitatea sau apartenența etnică în actul de naștere se
face, la cerere, în temeiul declarației privind naționalitatea sau apartenența
etnică, la împlinirea vârstei de 16 ani depusă de către titularul actului.
Naționalitatea sau apartenența etnică a părinților se înscrie la cerere, în baza
declarației pe propria răspundere a acestora, care poate fi depusă la organul
de stare civilă de la domiciliul solicitantului sau la organul de stare civilă,
deținătorul actului de naștere respectiv. Declarația privind naționalitatea sau
apartenența etnică reprezintă un document, care conține atât declararea
propriu-zisă a naționalității sau apartenenței etnice a unei persoane, cât și
solicitarea persoanei interesate de înscriere a naționalității sau apartenenței
etnice declarate în anumite acte de stare civilă, înscrierea naționalității sau
apartenenței etnice a titularului în actul său de naștere în temeiul propriei
declarații, poartă caracter definitiv, titularul actului fiind în imposibilitate de
a retrage declarația sau de a reveni asupra opțiunii de a declara o altă
naționalitate sau apartenență etnică.
Astfel, soluționarea problemei modificării informației despre
naționalitate și/sau apartenența etnică este reglementată potrivit prevederilor
art. 66 alin. (2), lit. a) din Legea reiterată supra, organul de stare civilă
soluționează cererea privind modificarea, rectificarea sau completarea
actului de stare civilă, dacă nu există litigii între persoanele interesate, în
cazul când în actul de stare civilă se atestă inexactități, rubrici necompletate,
abrevieri sau greșeli ortografice, lipsa unor date.
Potrivit prevederilor pct. 29 din Regulile prenotate, rectificarea
naționalității sau apartenenței etnice în actele de stare civilă a unei persoane
decedate se efectuează când se constată neconcordanțe privind naționalitatea
înscrisă în diferite acte de stare civilă pe numele acesteia.
Or, reieșind din conținutul actelor de stare civilă înregistrate pe numele
persoanei Vera Roșcovanii, constată lipsa divergențelor în date privind
înscrierea naționalității și/sau apartenenței etnice. Respectiv lipsa îndeplinirii
condiției legale (atestarea inexactității) face imposibilă modificarea actelor
de stare civilă solicitate.
Luând în considerație faptele sus constatate apreciază caracterul legal
și întemeiat al Deciziei nr. 5407 din 17.11.2021, emisă de Serviciul stare
civilă Râșcani, mun. Chișinău.
Subliniază că, potrivit art. 3 alin. (1) și (2) Legea nr. 100-XV din 26
aprilie 2001 privind actele de stare civilă, actele de stare civilă sânt înscrisuri
autentice de stat, prin care se confirmă evenimentele ce influențează apariția,
8
modificarea sau încetarea drepturilor și obligațiilor persoanelor și se
caracterizează statutul de drept al acestora. Sunt recunoscute valabile numai
actele de stare civilă înregistrate la organele de stare civilă.
Astfel, prin actele de stare civilă se atestă nașterea mamei ca fiind
moldoveancă și nici de cum evreică.
Atrage atenția că, nici un act de stare civilă nu confirmă supozițiile
intimatei. Mai mult, nu poate declara persoana decedată ca fiind de altă
naționalitate dacă în toate actele aceasta figurează cu cea de moldoveancă, a
fost născută de părinți de religie ortodoxă, botezată ca ortodoxă, respectiv,
declarația defunctei a fost de naționalitatea dată și nu poate fi modificată
după bunul plac al rudelor persoanei în cauză, în lipsa unui temei legal.
Subliniază că, în decizia sa, Curtea de Apel Chișinău, menționează că
„...dacă în urma verificării documentelor prezentate este imposibil de
determinat naționalitatea părinților copilului sau naționalitatea decedatului,
aceasta se va înscrie conform prevederilor pct. 19 din Instrucțiunea cu privire
la modul de înregistrare a actelor de stare civilă, normă ce admite reținerea
declarațiilor (spusele) solicitantului/persoanei interesate ca suficiente pentru
identificarea și înscrierea naționalității sau grupului etnic”.
Specifică că, Curtea a tratat diferit norma din pct. 19, contrar
stipulației acesteia, or, norma prescrie cu totul alt conținut decât cel indicat
de instanță, în pct. 19, fiind indicat ,,datele despre naționalitatea părinților se
înscriu în actul de naștere al copilului în baza actelor de identitate (buletin
de identitate, pașaport de tip vechi), a certificatelor de naștere ale părinților
actului de căsătorie identificat la OSC sau din spusele părinților
(solicitantului), fapt ce se indică la rubrica mențiuni a actului de naștere”.
Respectiv, atâta timp cât în anii 1930 rubrica naționalitatea nu exista
în actul de naștere ci doar religia nou născutului, iar ultima era indicate ca
fiind ortodoxă, supoziția instanței de fond precum că în lipsa actelor datele
privind naționalitatea se vor complete potrivit spuselor solicitantului sunt
incorecte, lipsite de forță juridică, mai mult că, mama intimatei în celelalte
acte de stare civilă (căsătorie și deces) se declară singură ca fiind
moldoveancă, iar intimata abia în anul 2018 a depus declarație la OSC, prin
care se declară ca fiind evreică și solicită înscrierea acesteia în actul de
naștere întocmit în anul 1960.
În actul de naștere întocmit pe numele intimate ambii părinți s-au
declarant a fi moldoveni și nicidecum altfel.
Consideră că, instanța de fond a confundat admiterea cererii titularului
de a rectifica propriul act cu actele rudelor sale, dat fiind faptul că,
titular/intimat și-a modificat actul său, fiind în drept, iar în ceea ce privește
părinții săi, nu are temei juridic de a o face, mai mult că nici nu aduce
argumente pendinte în acest sens, acte justificative, iar alegația instanței de
9
fond precum că, organele de stare civilă sunt obligate să verifice toate actele
pentru a ajuta intimata sunt contrare competenței ASP.
La caz ține să menționeze, că ASP poate supune verificării toate actele
doar de stare civilă și cele care îi sunt prezentate de cetățeni, dar nu are în
competenta sa atribuția de a precauta alte acte în afara instituției, sau, aceasta
revine solicitantului.
Precizează că, reieșind din toate actele de stare civilă, părinții intimate
sunt moldoveni.
La fel, Curtea indică că este de acord cu instanța de fond întru
rectificarea actului de naștere din anul 1930, însă, cum poate fi supus
rectificării un act dacă acesta nu are rubrica pe care se intenționează/solicită
a fi rectificată. Rubrica privind naționalitatea nu există în actul din 1930.
Totodată punctează că, potrivit pct. 203 lit. j) din Instrucțiunea cu
privire la modul de înregistrare al actelor de stare civilă (aprobată prin
Ordinul DTI nr. 4 din 21.01.2004, publicată în Monitorul Oficial din 2005),
modificările, completările și rectificările actelor de stare civilă se fac în
temeiul actelor de stare civilă premergătoare deținute de OSC. La caz, actul
premergător este însăși actul de naștere pe care îl solicită intimata ca să fie
rectificat, și în fapt cel care nu conține rubrica naționalitatea.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. Art. XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție ):
”recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului”.
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51 ) cu următorul cuprins:
”până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi
examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.
Art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
10
”hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede:
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel” .
Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește:
”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
”în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art.16 Cod administrativ prevede că:
”(1) Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a
opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o
dispoziție legală.
(2) Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități
administrative arbitrare”.
Dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, stipulează că:
”instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți”.
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.
Art. 248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ reglementează că:
”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie”.
Art. 3 alin. (1) din Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV din
26.04.2001 prevede că:
11
„Actele de stare civilă sînt înscrisuri autentice de stat, prin care se confirmă faptele
și evenimentele ce influențează apariția, modificarea sau încetarea drepturilor și
obligațiilor persoanelor și se caracterizează statutul de drept al acestora.”
Art. 5 alin (1) și (2) din Legea nr. 100-XV din 26.04.2001 stipulează
că:
„Întocmirea actului de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac, la cerere, pe baza
declarației persoanei obligate la aceasta sau din oficiu, precum și pe baza actelor care
confirmă faptele ce urmează a fi înregistrate, fiind prezentate și actele ce atestă identitatea
declarantului.
Funcționarul organului de stare civilă este obligat să verifice conținutul declarației
și corespunderea acestuia cu actele de identitate, cu certificatele de stare civilă, cu alte
înscrisuri prezentate de declarant.”
Art. 29 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 100-XV din 26.04.2001
reglementează că:
„În actul de naștere se înscriu: a) data întocmirii actului și numărului de ordine al
acestuia; b) codul numeric personal, numele de familie, prenumele, sexul, naționalitatea
sau apartenența etnică, data și locul nașterii copilului; c) cîți copii s-au născut; d) datele
de identificare ale actului constatator al nașterii; e) numele de familie, prenumele, data și
locul nașterii, cetățenia, naționalitatea sau apartenența etnică, domiciliul, serviciul,
studiile părinților (al unuia dintre ei); f) datele de identificare ale actului pe baza căruia
au fost înscrise datele despre tatăl copilului; g) numele de familie, prenumele și domiciliul
declarantului sau adresa autorității ori instituției care a declarat nașterea; h) seria și
numărul certificatului de naștere eliberat.
Naționalitatea sau apartenența etnică a copilului se înscrie la cererea acestuia, în
baza declarației pe propria răspundere, după împlinirea vîrstei de 16 ani.
Naționalitatea sau apartenența etnică a părinților se înscrie la cerere, în baza
declarației pe propria răspundere a acestora.”
Art. 30 alin. (1) lit. b) și c), (2) și (3) din Legea nr. 100-XV din
26.04.2001:
„În certificatul de naștere se înscriu: b) numele de familie, prenumele, naționalitatea
sau apartenența etnică, data și locul nașterii copilului; c) numele de familie, prenumele,
naționalitatea sau apartenența etnică a părinților;
Naționalitatea sau apartenența etnică a copilului se înscrie la cererea acestuia, în
baza declarației pe propria răspundere, după împlinirea vîrstei de 16 ani.
Naționalitatea sau apartenența etnică a părinților se înscrie la cerere, în baza
declarației pe propria răspundere a acestora.”
Art. 66 alin (1) și (2) din Legea nr. 100-XV din 26.04.2001:
„Cererea privind modificarea, rectificarea sau completarea actului de stare civilă se
depune de către titular sau persoana îndreptățită la organul de stare civilă de la domiciliul
solicitantului.
Organul de stare civilă soluționează cererea privind modificarea, rectificarea sau
completarea actului de stare civilă, dacă nu există litigii între persoanele interesate, în
cazurile cînd: a) în actul de stare civilă se atestă inexactități, rubrici necompletate,
abrevieri sau greșeli ortografice, lipsa unor date; b) la întocmirea actului de stare civilă,
au fost neglijate regulile stabilite pentru înregistrarea actelor respective; c) solicitantul
rectificării prezintă un act oficial cu privire la schimbarea sexului său.”
Art. 69 alin (1) și (2) lit. n) din Legea nr. 100-XV din 26.04.2001:
12
„În actele de naștere și, după caz, în cele de căsătorie, de divorț sau de deces se
înscriu mențiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, precum
și alte mențiuni similare.
Mențiunile, rectificările și completările respective în actele de stare civilă se înscriu
pe baza: declarației pe propria răspundere cu privire la înscrierea naționalității sau
apartenenței etnice.”
Pct. 19, 176, 201 lit. i), j), q) din Instrucțiune cu privire la modul de
înregistrare a actelor de stare civilă din 21.01.2004:
„Datele despre naționalitatea părinților se înscriu în actul de naștere al copilului în
baza actelor de identitate (buletin de identitate, pașaport de tip vechi), a certificatelor de
naștere ale părinților, a actului de căsătorie identificat la OSC sau din spusele părinților
(solicitantului), fapt ce se indică la rubrica "Mențiuni" a actului de naștere.
Dacă în urma verificării documentelor prezentate este imposibil de determinat
naționalitatea părinților copilului sau naționalitatea decedatului, aceasta se va înscrie
conform prevederilor pct.19 din prezenta instrucțiune, iar în caz de necesitate, OSC va
solicita Biroului de evidență și documentare a populației sau Direcției generale de
documentare a populației o informație privind apartenența etnică a persoanei respective.
Modificarea, completarea sau rectificarea actelor de stare civilă se operează la
cererea respectivă sau din oficiu, în cazul: i) lipsei unor date în actele de stare civilă
(numele, prenumele, naționalitatea părinților etc.); j) inexactității datelor înscrise în actul
de stare civilă; q) rectificarea rubricii "naționalitatea" în actele de stare civilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la
operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01
septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă
că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 05 octombrie 2022.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa
de e-mail a IP „Agenția Servicii Publice” copia dispozitivului deciziei din
07 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 05 octombrie 2022,
iar decizia motivată la 13 decembrie 2022, fapte confirmate prin extrasele
din poșta electronică, anexate la dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recurentul IP „Agenția Servicii Publice” s-a conformat dispozițiilor art. 245
din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 10 octombrie 2022,
iar motivarea recursului la 29 decembrie 2022.
Reprezentantul recurentului IP „Agenția Servicii Publice” în ședința
de judecată a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05
octombrie 2022 pe motivele de fapt și de drept invocate în cererea de recurs.
Intimata Maria Cîșlaru, fiind susținută de reprezentantul său, în
ședința de judecată a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de IP
13
„Agenția servicii Publice” și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din
05 octombrie 2022 și a hotărârii din 22 februarie 2022.
Examinând criticile aduse deciziei pronunțate de instanța de apel, prin
coroborare cu probatoriul administrat în cauza, Completul de judecată
consideră recursul întemeiat, pentru următoarele considerente.
Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, Maria
Cîșlaru a depus la Serviciul Stare Civilă Râșcani, mun. Chișinău cerere
privind rectificarea naționalității mamei din „moldoveancă” în „evreică”.
Prin avizul Agenției Servicii Publice nr. 5407 din 17 noiembrie 2021
s-a comunicat următoarele: Cu referire la adresarea cet. Cîșlaru Maria
privind rectificarea naționalității mamei din ”moldoveancă” în ”evreică” Vă
comunicăm următoarele: Urmare a examinării actelor și explicațiilor
solicitantei s-a constatat că: în actul de naștere nr. 27 din 30 septembrie 1930
înregistrat în parohia Trebujeni, jud. Orhei pe numele Rotariu Vera,
informația privind naționalitatea ”lipsește”; în actul de căsătorie nr. 39 din
18 noiembrie 1958 înregistrat în s/s Trebujeni, r-nul Orhei, pe numele
Roșcovan Constantin și Rotari Vera, naționalitatea rubrica ”ea” este indicată
”moldoveancă”; în actul de naștere al solicitantei nr. 93 din 30 octombrie
1960 înregistrat în s/s Trebujeni, r-nul Orhei, pe numele Roșcovanu Maria,
naționalitatea mamei este indicată ”moldoveancă”; în actul de deces al
mamei solicitantei nr. 3 din 02 februarie 2005 înregistrat la prim. Trebujeni,
r-nul Orhei pe numele Roșcovan Vera naționalitatea este indicată
”moldoveancă”. În acest sens, potrivit Regulilor privind înscrierea
naționalității sau apartenenței etnice în actele de stare civilă (în continuare
Reguli) elaborate în conformitate cu prevederile Leii nr. 100-XV din 26
aprilie 2001 privind actele de stare civilă cu modificările și completările
ulterioare (în continuare Legea cu privire la actele de stare civilă) în
conformitate cu pct. 29 din prezentele Reguli, rectificarea naționalității se va
realiza în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (2) din Legea privind
actele de stare civilă și anume rectificarea naționalității sau apartenenței
etnice în actele de stare civilă pe numele unei persoane decedate, când se
constată inexactități de date privind naționalitatea sau apartenența etnică
înscrisă în diferite acte de stare civilă pe numele acesteia, cererea de
rectificare poate fi depusă de rudele acesteia. Ținând cont de faptul că, în
actele de stare civilă pe numele mamei Dstră Rotariu/Roșcovan nu există
divergențe de înscrisuri privind naționalitatea sau apartenența etnică, și lipsa
de acordului acesteia, fapt confirmat prin actul de deces, nu ne dă dreptul să
operăm careva rectificări/completări în actele de stare civilă. Reieșind din
cele expuse, Vă informăm despre imposibilitatea executării cererii Dstră.
La 17 decembrie 2021 Maria Cîșlaru a formulat cerere prealabilă către
Agenția Servicii Publice, solicitând admiterea cererii prealabile, anularea
actului administrativ individual Avizul nr. 5407 don 17 noiembrie 2021 și
emiterea actului administrativ individual prin care să fie rectificat actul de
14
naștere nr. 27 din 30 septembrie 1930 înregistrat în parohia Trebujeni, jud.
Orhei pe numele Rotariu Vera, informația privind naționalitatea în
”evreică”; în actul de căsătorie nr. 39 din 18 noiembrie 1958 înregistrat în s/s
Trebujeni, r-nul Orhei, pe numele Roșcovan Constantin și Rotari Vera,
naționalitatea rubrica ”ea” din ”moldoveancă” în ”evreică”; în actul de
naștere al reclamantei nr. 93 din 30 octombrie 1960 înregistrat în s/s
Trebujeni, r-nul Orhei, pe numele Roșcovanu Maria, la rubrica părinți mama
– naționalitatea sau apartenența din „moldoveancă” în „evreică”; în actul de
deces al mamei solicitantei nr. 3 din 02 februarie 2005 înregistrat la prim.
Trebujeni, r-nul Orhei pe numele Roșcovan Vera naționalitatea din
”moldoveancă” în ”evreică”.
Prin răspunsul nr. 01/C-1084/21 din 30 decembrie 2021 cererea
prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.
De asemenea s-a constat că, din conținutul certificatului de naștere nr.
NA-VI 3050295 din 12 septembrie 2018 eliberat de către Serviciul Stare
Civilă Orhei rezidă cu certitudine că naționalitatea sau apartenența etnică a
reclamantei Maria Cîșlaru (Roșcovanu) este ”evreică”.
Totodată, după cum rezultă din actul de naștere nr. 69 din 27
septembrie 1930, actul de naștere nr. 68 din 24 septembrie 1930, acte de
căsătorie și certificate de deces, părinții reclamantei Roșcovanu (Rotariu)
Vera și Roșcovanu Constantin, precum și buneii acesteia Rotariu Matei și
Rotariu Reveca, Roșcovanu Simeon și Roșcovanu Maria, la compartimentul
naționalitatea sau apartenența etnică, nu aveau înscrise careva mențiuni.
Conform răspunsurilor Arhivei Naționale a Republicii Moldova nr.
2572 din 28 iunie 2018, nr. 3547 din 06 septembrie 2018, nr. 2608 din 02
iulie 2018, nr. 2609 din 02 iulie 2018 rezultă că în Arhiva Națională nu au
fost predate spre păstrare de stat registrele metricale ale rabinatului s.
Trebujeni și s. Mărcăuți, județul Orhei, din care cauză este imposibilă:
eliberarea certificatului de naștere a lui Roșcovan Reveca Carp din anul
1900, în localitățile Trebujeni și Mărcăuți, județul Orhei; eliberarea
certificatului de naștere a lui Rotari Matvei din anul 1894, în localitatea
Trebujeni, județul Orhei; eliberarea certificatului de naștere a lui Roșcovan
Carp din anul 1869, în localitatea Trebujeni, județul Orhei; eliberarea
certificatului de naștere a lui Stamati Ana D. din anii 1874 și 1899, în
localitatea Mărcăuți, județul Orhei.
Față de situația de fapt sus-expusă, Completul de judecată apreciază
că, aspectele invocate de către reclamantă nu pot fi reținute ca temei pentru
rectificarea actelor de stare civilă.
Or, după cum rezultă din actele cauzei nici un act de stare civilă nu
confirmă precum că Roșcovan (Rotari) Vera ar fi de naționalitate/etnie
„evreică”, astfel Maria Cîșlaru nu a probat precum că părinții săi au fost de
15
naționalitate/etnie „evreică”, din momentul în care nu exista o asemenea
inscripție în actele lor de identitate.
Totodată, naționalitate/etnie a cet. Roșcovan (Rotari) Vera
„moldoveancă” este înscrisă în actul de căsătorie nr. 93 din 18 noiembrie
1956, actul de naștere nr. 93 din 30 octombrie 1960, actul de deces nr. 3 din
02 februarie 2005.
Iar reieșind din prevederile art. art. 66 din Legea nr. 100-XV din 26
aprilie 2001 privind actele de stare civilă, cererea privind modificarea,
rectificarea sau completarea actului de stare civilă se depune de către titular
sau persoana îndreptățită la organul de stare civilă de la domiciliul
solicitantului. Organul de stare civilă soluționează cererea privind
modificarea, rectificarea sau completarea actului de stare civilă, dacă nu
există litigii între persoanele interesate, în cazurile când: a) în actul de stare
civilă se atestă inexactități, rubrici necompletate, abrevieri sau greșeli
ortografice, lipsa unor date; la întocmirea actului de stare civilă, au fost
neglijate regulile stabilite pentru înregistrarea actelor respective; solicitantul
rectificării prezintă un act oficial cu privire la schimbarea sexului său.
Totodată, reieșind din prevederile art. 29 coroborate cu art. 30 din
Legea nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă,
naționalitatea sau apartenența etnică a părinților se înscrie la cerere, în baza
declarației pe propria răspundere a acestora.
Potrivit art. 69 alin. (2) lit. n) din Legea nr. 100-XV din 26 aprilie
2001, mențiunile, rectificările și completările respective în actele de stare
civilă se înscriu pe baza declarației pe propria răspundere cu privire la
înscrierea naționalității sau apartenenței etnice.
Instrucțiune cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă
din 21.01.2004 prevede că, modificarea, completarea sau rectificarea actelor
de stare civilă se operează la cererea respectivă sau din oficiu, în cazul: i)
lipsei unor date în actele de stare civilă (numele, prenumele, naționalitatea
părinților etc.); j) inexactității datelor înscrise în actul de stare civilă; q)
rectificarea rubricii ”naționalitatea” în actele de stare civilă.”
Completul de judecată constată că, rectificarea unei înregistrări din
actul de stare civilă poate fi efectuată numai dacă există consimțământul
titularului la care se referă această înscriere, când se constată lipsa unor date
în actele de stare civilă sau inexactității datelor înscrise, la caz reieșind din
conținutul actelor de stare civilă înregistrate pe numele lui Roșcovan (Rotari)
Vera se constată lipsa divergențelor din datele privind înscrierea
naționalității și apartenența etnică. Respectiv lipsa îndeplinirii condițiilor
legale face imposibilă modificarea, rectificarea sau completarea actului de
stare civilă.
16
Astfel este imposibil de a schimba identitatea părinților reclamantei
din „moldovenească” în acea „evreică”, deoarece nici într-un document de
stare civilă a acestora nu a fost indicată o asemenea etnie.
Mai mult Colegiul Curții Supreme de Justiție reține că potrivit
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului identitatea etnică a unui
individ constituie un aspect esențial al vieții sale private și identificării, iar
identitatea etnică este un element care aparține identității individului.
În acest context, Curtea Supremă de Justiție consideră că instanța de
fond și apel eronat a ajuns la concluzia privind obligarea IP „Agenția
Servicii Publice” să efectueze modificări în actele de stare civilă.
La caz, obligarea Agenții Servicii Publice să efectueze
modificările în actele de stare civilă, este neîntemeiată.
Or, efectuarea modificărilor în actele de stare civilă, după cum
rezultă din mormele prenotat, poate avea loc doar la cererea titularului sau
în cazul când se atestă inexactități, rubrici necompletate sau greșeli.
Totodată, se reține că în anii 1930 rubrica naționalitatea nu
exista în actul de naștere.
Mai mult reclamanta a omis să dovedească precum că părinții
săi ar fi fost de etnie evrei, or, nici într-un document de stare civilă a acestora
nu a fost indicată o asemenea etnie
Reieșind din normele legale menționate supra în coraport cu
materialele cauzei, Completul de judecată constată că, refuzul IP „Agenția
Servicii Publice”, să efectueze rectificări a actelor de stare civilă este
întemeiat.
În circumstanțele date, Completul de judecată menționează că
în speță, instanțele inferioare au interpretat normele de drept material care
reglementează obiectul acțiunii și ca urmare, au emis o soluție greșită.
Din considerentele menționate și având în vedere că, instanța de
apel eronat a apreciat circumstanțele de fapt din probele administrate și tot
eronat a interpretat normele de drept material care reglementează obiectul
acțiunii, Completul de judecată concluzionează necesitatea admiterii cererii
de recurs, casarea hotărârii instanței de fond și deciziei instanței de apel și
emiterii unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Maria Cîșlari
împotriva Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” privind anularea
actului administrative defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din
Codul administrativ,
17
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”.
Casează decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și
hotărârea din 22 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și
emite o decizie nouă prin care:
Cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cîșlari împotriva
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” privind anularea actului
administrative defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, se respinge.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
18