Ciubotaru împotriva Republicii Moldova

Reclamantul s-a născut în 1952 și trăiește în Chișinău. El este scriitor și profesor de franceză. Părinții reclamanților, Dumitru Ciubotaru și defuntul Sofia Caraiman s-au născut în 1927 și, respectiv, 1928, în Bălți, provincia Bessarabia, România. Documentele lor de statut civil român nu conțin informații privind identitatea lor etnică. În certificatul de căsătorie eliberat de autoritățile sovietice în 1949, menținerea pentru etnie a fost lăsată în lipsă. Totuși, certificatul de naștere al reclamantului emis de autoritățile sovietice în 1952 a înregistrat părinții săi ca etnici moldoveni. Pe certificatul de naștere al mamei reclamantului emis de autoritățile sovietice în 1965, etnia a fost lăsată în listă.

Mai târziu, părinții reclamanților au fost înregistrati ca etnici moldoveni pe cardurile lor de identitate sovietică emise în 1976 și 1979, în conformitate cu cererile completate și semnate de ei în care etnia moldovenească a fost indicată. Pe cardul său de identitate sovietică, reclamantul a fost, de asemenea, indicat ca etnic moldovenesc. În 2002, reclamantul a solicitat autorităților moldovenești să își înlocuiască vechea carte de identitate sovietică cu o carte de identitate moldovenească. Pe formularul de cerere el a scris "romaniană" sub etnie. Totuși, el a fost informat că cererea sa nu va fi acceptată dacă nu era indicată pe aceasta etnia moldovenească. La scurt timp după aceea, reclamantul a scris autorității locale de înregistrare civilă și a solicitat, printre altele, schimbarea etnicii sale de la Moldova la România.

Într-un răspuns din 11 februarie 2003, reclamantul a fost informat că, deoarece părinții săi nu au fost înregistrate ca etnici români în certificatele lor de naștere și de căsătorie, a fost imposibil ca acesta să fie înregistrat ca etnic român. Într-o dată neespecificată, reclamantul a scris autorității centrale de înregistrare civilă și a cerut din nou că intrarea sa etnică să fie schimbată de la Moldova la România. Într-un răspuns din 2 iulie 2004, el a fost informat că etnia română nu a fost indicată în documentele părinților săi și că, prin urmare, nu poate afirma o astfel de identitate etnică. El a fost sfătuit să caute Arhivele Naționale pentru urme de origine românească ale bunicilor săi și altor strămoși.

Reclamantul a scris numeroase plângeri către Primul Ministru, Președintele țării și altor oficiali, dar fără folos. 10. La 26 iulie 2004, reclamantul a inițiat o procedură împotriva autorității de stat responsabile cu documentele de înregistrare civilă și de identitate și a solicitat, printre altele, ca intrarea sa etniei și a părinților săi să fie schimbate în România în baza de date a Registrului de Populație de Stat și în documentele de identitate. El susține că el nu se consideră un etnic moldovenesc și că este contrar dreptului său la libertatea conștiinței și la demnitatea sa personală să fie considerat parte dintr-un grup etnic pe care el credea că este o creație artificială a regimului stalinist.

11. La 15 noiembrie 2004, Curtea de district Rascani a respins acțiunea reclamantului din cauza faptului că nu a demonstrat că părinții săi au fost de identitate etnică română, deoarece nu au fost înregistrate în actele lor de identitate. Reclamantul a invocat și a invocat, printre altele, dispozițiile Legii privind minoritățile naționale (a se vedea punctul 15 de mai jos) și la art. 8 din Convenția. 12. La 15 decembrie 2004, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul reclamantului din aceleași motive, declarând că reclamantul nu a demonstrat că părinții săi erau români etnici.

La 6 aprilie 2005, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul reclamantului asupra punctelor de drept și a subliniat că, conform articolului 68 din Legea privind documentele referitoare la statutul civil (a se vedea punctul 16 de mai jos) nu a fost posibilă schimbarea identitatii etnice a părinților săi către români, deoarece în niciuna dintre documentele lor de identitate au fost indicate etnia românească. 14. Dispoziția relevantă a Constituției Republicii Moldova spune: „... (2) Statul recunoaște și garantează tuturor cetățenilor dreptul de a păstra, dezvolta și exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă”.

15. Legea nr. 15. 382 din 19 iulie 2001 privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, în măsura în care este relevantă, menționează: „În sensul prezentei legi, persoanele aparținând minorităților naționale sunt toate persoanele care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, care sunt cetățenii săi, care au particularități etnice, lingvistice, culturale și religioase care le fac distinguibile de majoritatea populației – Moldovei – și care se consideră că au o origine etnică diferită.” „Cineva aparținând unei minorități naționale are dreptul de a alege liber sau nu aparține minorității respective.

O astfel de alegere sau exercitarea drepturilor conexe nu trebuie să pună persoana într-o situație dezavantajoasă.” 16. Legea nr. 100 din 26 aprilie 2001 privind documentele referitoare la statutul civil, în măsura în care este cazul, se citesc: „ Următoarele informații sunt indicate într-un certificat de naștere: (a) codul numeric personal; (b) numele, numele, data și locul nașterii copilului; (c) numele de familie, numele dat și originea etnică a părinților; (d) data eliberării certificatului de naștere și numărul său; (e) autoritatea de emitere a certificatului de naștere; [...]” (1) Solicitări de modificare și rectificare a documentelor referitoare la statutul civil se depune Oficiului de Stat Civil pentru locul de ședere al reclamantului.

(2) Oficiul de Stat Civil susține o cerere de modificare și rectificare a documentelor referitoare la statutul civil în cazul în care: (a) documentul referitor la statutul civil conține erori, secțiuni gol, abreviri sau greșeli de ortografie, sau dacă lipsește datele; sau (b) normele privind crearea documentelor referitoare la statutul civil au fost încălcate; sau (c) reclamantul deține un document oficial care dovedește o schimbare de gen.” „Este imposibil să se corecteze identitatea etnică a părinților în certificatele de naștere a copiilor lor, pe baza documentelor de identitate a bunicilor sau a altor ascendenți, dacă documentele privind statutul civil ale părinților nu conțin informații privind identitatea etnică solicitată.” 17. Decizia guvernamentală nr. 333 din 18 martie 2002 înscrie informațiile care trebuie incluse în intrarea personală a fiecărui individ în baza de date a Registrului de Populație a statului.

Acesta prevede, printre altele, că informații precum grupul de sânge, culoare a ochilor, înălțimea, studiile, identitatea etnică și un specimen de semnătură trebuie indicat în ceea ce privește fiecare cetățean. 18. În timpul regulii române între cele două Război Mondiale, nu au fost colectate sau înregistrate date etnice de către stat, iar documentele de identitate emise de autoritățile române nu au conținut informații privind identitatea etnică a purtătorului. 19. După ce teritoriul Moldovei a devenit parte din Uniunea Sovietică, autoritățile sovietice au înregistrat și indicat în documentele de identitate ale fiecărei persoane identitatea sau etnia ei. Identitatea etnică a fost determinată pe baza identităților etnice ale părinților individuali.

Dacă părinții aveau identități etnice diferite, individul a trebuit să opteze pentru unul dintre ei atunci când primise prima carte de identitate la vârsta de șaisprezece ani. Nu a existat posibilitatea de a schimba ulterior identitatea etnică în actele de identitate sau în dosarele civile. Identitatea etnică a reprezentanților principalului grup etnic al MSR a fost în mod normal înregistrată ca moldovenesc. Numai în foarte puține cazuri a fost înregistrat ca român și nu este clar ce criterii au fost adoptate pentru o astfel de distincție. 20. Practicea sovietică de colectare și înregistrare a datelor etnice a fost perpetuată de autoritățile moldovești după independență, cu diferența că nu au fost introduse informații privind originea etnică în noua carte de identitate moldovenească.

Informațiile cu privire la identitatea etnică sunt înregistrate în intrarea personală a fiecărui individ în baza de date a Registrului de Populație de Stat (a se vedea punctul 17 de mai sus) și nu apare pe documentele de identitate emise persoanelor fizice sau la naștere, căsătorie, divorț sau certificate de deces. Informațiile privind identitatea etnică a persoanelor fizice figurează, de asemenea, în hotărârile penale și în diferite documente emise de autoritățile judecătorești în cazul în care se menționează identitatea etnică a participanților la procedurile penale, cum ar fi acuzații, victimele și martorii. De asemenea, apare în vechii pașapoarte sovietice care sunt încă valabile în Moldova și care sunt folosite de obicei de persoane cu resurse financiare foarte limitate.

21. La fel ca în Uniunea Sovietică, identitatea etnică a unui individ este înregistrată de autoritățile moldovei pe baza identităților etnice ale părinților sau identitatea unui singur părinte, dacă acestea diferă. Când se solicită documente de identitate, fiecare persoană este solicitată să completeze o formă cu diferite detalii personale, cum ar fi înălțimea, culoarea ochilor, grupul de sânge, limba maternă, identitatea etnică și altele. În practică, cererile sunt respinse dacă identitatea etnică indicată în forma reclamantului nu se bazează pe cea a părinților săi. Conform legii moldovei, este imposibil să se schimbe identitatea etnică fără să se schimbe identitatea etnică a părinților și este imposibil să se schimbe identitatea etnică a părinților lor pe baza înregistrărilor în documentele de identitate ale bunicilor unuia (a se vedea punctul 16 de mai sus).

22. Guvernul a depus o hotărâre în instanță internă din iunie 2006 în cazul Caragheorghi, în care o persoană a reușit să își schimbe identitatea etnică de la Gagauz la grec. Nici unul dintre părinții săi nu a fost înregistrat drept greci etnici; totuși, instanța a acceptat dovezi privind unul dintre strămoșii săi, născuți în 1822, care a fost un grec din Imperiul Otoman. 23. Potrivit unui comunicat de presă al Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în conformitate cu ultimul recensământ efectuat în 2004, țara a avut următoarea compoziție etnică: 75,8% Moldovan, 8,4% Ucrainan, 5,9% Rusian, 4,4% Gagauz, 2,2% România, 1,9% Bulgarian și 0,1% alte origini etnice.

24. Dispozițiile relevante ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale din 1995, care au intrat în vigoare la 1 februarie 1998, prevăd următoarele: „Toată persoană aparținând unei minorități naționale are dreptul liber să aleagă să fie tratată sau să nu fie tratată ca atare și nici un dezavantaj nu rezultă din această alegere sau din exercitarea drepturilor legate de această alegere.” 25. Partea relevantă a documentului Reuniunei de la Copenhaga a Conferinței privind dimensiunea umană a CSCE/OSCE din 1990 se citește după cum urmează: „Persoanele care aparțin minorităților naționale au dreptul liber de a exprima, de a păstra și de a-și dezvolta identitatea etnică, culturală, lingvistică sau religioasă și de a-și menține și dezvolta cultura în toate aspectele sale, liberă de orice încercare de asimilare împotriva voinței lor.”

5. The applicant was born in 1952 and lives in Chișinău. He is a writer and a professor of French. 6. The applicant's parents, Dumitru Ciubotaru and the late Sofia Caraiman were born in 1927 and 1928 respectively, in Bălți, province of Bessarabia, Romania. Their Romanian civil status documents did not contain any information concerning their ethnic identity. In their marriage certificate issued by the Soviet authorities in 1949, the entry for ethnicity was left blank. However, the applicant's birth certificate issued by the Soviet authorities in 1952 recorded his parents as ethnic Moldovans. On the applicant's mother's birth certificate issued by the Soviet authorities in 1965 the ethnicity was also left blank.

Later, the applicant's parents were recorded as ethnic Moldovans on their Soviet identity cards issued in 1976 and 1979, in accordance with applications completed and signed by them in which Moldovan ethnicity was indicated. On his Soviet identity card the applicant was also indicated as an ethnic Moldovan. 7. In 2002 the applicant applied to the Moldovan authorities to have his old Soviet identity card replaced by a Moldovan identity card. On the application form he wrote “Romanian” under ethnicity. However, he was told that his application would not be accepted unless Moldovan ethnicity was indicated on it. The applicant complied. 8. Shortly thereafter the applicant wrote to the local civil registration authority and requested, inter alia, that his ethnicity entry be changed from Moldovan to Romanian.

In an answer dated 11 February 2003 the applicant was informed that since his parents were not recorded as ethnic Romanians in their birth and marriage certificates, it was impossible for him to be recorded as an ethnic Romanian. 9. On an unspecified date the applicant wrote to the central civil registration authority and again requested that his ethnic identity entry be changed from Moldovan to Romanian. In an answer of 2 July 2004 he was informed that Romanian ethnicity had not been indicated in his parents' documents and that, therefore, he could not claim such an ethnic identity. He was advised to search the National Archives for traces of Romanian origin of his grandparents and other ancestors.

The applicant wrote numerous complaints to the Prime Minister, the President of the country and other officials, but to no avail. 10. On 26 July 2004 the applicant initiated proceedings against the State authority responsible for civil registration and identity papers and requested, inter alia, that his ethnicity entry and that of his parents be changed to Romanian in the State Population Registry database and in his identity papers. He argued that he did not consider himself to be an ethnic Moldovan and that it was contrary to his right to freedom of conscience and to his personal dignity to be considered part of an ethnic group which he believed to be an artificial creation of the Stalinist regime.

11. On 15 November 2004 the Rascani District Court dismissed the applicant's action on the ground that he had failed to prove that his parents were of Romanian ethnic identity as no such identity had been recorded in their identity papers. The applicant appealed and relied, inter alia, on the provisions of the Law on National Minorities (see paragraph 15 below) and on Article 8 of the Convention. 12. On 15 December 2004 the Chișinău Court of Appeal dismissed the applicant's appeal on the same grounds, stating that the applicant had failed to prove that his parents were ethnic Romanians. The applicant lodged an appeal on points of law with the Supreme Court of Justice.

13. On 6 April 2005 the Supreme Court of Justice dismissed the applicant's appeal on points of law and pointed out that according to section 68 of the Law on Documents pertaining to Civil Status (see paragraph 16 below) it was impossible to change his parents' ethnic identity to Romanian because in none of their identity papers had Romanian ethnicity been indicated.

14. The relevant provision of the Constitution of the Republic of Moldova reads: “... (2) The State recognises and guarantees to all the citizens the right to preserve, develop and express their ethnic, cultural, linguistic and religious identity.” 15. Law no. 382 of 19 July 2001 on the Rights of Persons belonging to National Minorities, in so far as relevant, reads: “Within the meaning of the present law, persons belonging to national minorities shall be all persons who live on the territory of the Republic of Moldova, who are its citizens, who have ethnic, linguistic, cultural and religious particularities which make them distinguishable from the majority of the population – the Moldovans – and who consider themselves as having a different ethnic origin.” “Any person belonging to a national minority shall have the right to choose freely whether or not he or she belongs to that minority.

Such a choice or the exercise of rights related thereto shall not put the person in a disadvantageous situation.” 16. Law no. 100 of 26 April 2001 on Documents pertaining to Civil Status, in so far as relevant, reads: “The following information shall be indicated in a birth certificate: (a) personal numeric code; (b) the surname, given name, date and place of birth of the child; (c) the surnames, the given names and the ethnic origin of the parents; (d) the date of issue of the birth certificate and its number; (e) the issuing authority of the birth certificate; ...” “(1) Applications for modification and rectification of documents pertaining to civil status shall be lodged with the Civil Status Office for the applicant's place of residence.

(2) The Civil Status Office shall uphold an application for modification and rectification of documents pertaining to civil status if: (a) the document pertaining to civil status contains errors, blank sections, abbreviations or spelling mistakes, or if it lacks data; or (b) the rules concerning the creation of documents pertaining to civil status have been breached; or (c) the applicant possesses an official document proving a change of gender.” “It shall be impossible to rectify the ethnic identity of one's parents in their children's birth certificates, on the basis of identity papers of grandparents or other ascendants, if the parents' civil status documents do not contain information concerning the requested ethnic identity.” 17. Government Decision no. 333 of 18 March 2002 lists the information which must be included in the personal entry of each individual in the State Population Registry database.

It provides, inter alia, that information such as blood group, colour of eyes, height, studies, ethnic identity and a specimen of signature have to be indicated in respect of every citizen. No information about an individual's religion is required. 18. During Romanian rule between the two World Wars no ethnic data were collected or recorded by the State and the identity papers issued by the Romanian authorities did not contain any information concerning the bearer's ethnic identity. 19. After the territory of Moldova became part of the Soviet Union, the Soviet authorities recorded and indicated in each individual's identity papers his or her ethnic identity. The ethnic identity was determined on the basis of the individual's parents' ethnic identities.

If the parents had different ethnic identities, the individual had to opt for one of them when receiving his first identity card at the age of sixteen. There was no possibility of subsequently changing one's ethnic identity in identity papers or in the civil records. The ethnic identity of the representatives of the main ethnic group of the MSSR was normally registered as Moldovan. Only in very few cases was it registered as Romanian and it is not clear what criteria were adopted for such a distinction. 20. The Soviet practice of collecting and recording ethnic data was perpetuated by the Moldovan authorities after independence, with the difference that no information concerning ethnic origin was inserted in the new Moldovan identity cards.

Information about ethnic identity is recorded in each individual's personal entry in the State Population Registry database (see paragraph 17 above) and does not appear on any identity papers issued to individuals or on birth, marriage, divorce or death certificates. It only appears on the birth certificates of an individual's children under “parents”. Information concerning individuals' ethnic identity also appears in criminal judgments and in various documents issued by the prosecuting authorities where the ethnic identity of the participants in criminal proceedings, such as defendants, victims and witnesses, is mentioned. It also appears in the old Soviet passports which are still valid in Moldova and which are usually used by persons with very limited financial resources.

21. As in the Soviet Union, an individual's ethnic identity is recorded by the Moldovan authorities on the basis of the ethnic identities of his or her parents or the identity of one parent if they differ. When applying for identity papers, each individual is requested to complete a form with various personal details such as height, colour of eyes, blood group, mother tongue, ethnic identity and others. In practice, applications are rejected if the ethnic identity indicated in the form by the applicant is not based on that of his or her parents. It is impossible under Moldovan law to change one's ethnic identity without changing the ethnic identity of one's parents and it is impossible to change the ethnic identity of one's parents on the basis of entries in the identity papers of one's grandparents (see paragraph 16 above).

22. The Government submitted a domestic court judgment dating from June 2006 in the case of Caragheorghi where a person had succeeded in having his ethnic identity changed from Gagauz to Greek. Neither of his parents were registered as ethnic Greeks; however, the court accepted evidence concerning one of his ancestors, born in 1822, who was a Greek from the Ottoman Empire. 23. According to a press release of the National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, according to the latest census conducted in 2004, the country had the following ethnic composition: 75.8% Moldovan, 8.4% Ukrainian, 5.9% Russian, 4.4% Gagauz, 2.2% Romanian, 1.9% Bulgarian and 0.1% other ethnic origins.

24. The relevant provisions of the Framework Convention for the Protection of National Minorities of 1995, which entered into force in respect of Moldova on 1 February 1998, provide as follows: “Every person belonging to a national minority shall have the right freely to choose to be treated or not to be treated as such and no disadvantage shall result from this choice or from the exercise of the rights which are connected to that choice.” 25. The relevant part of the document of the Copenhagen Meeting of the Conference on the Human Dimension of the CSCE/OSCE of 1990 reads as follows: “Persons belonging to national minorities have the right freely to express, preserve and develop their ethnic, cultural, linguistic or religious identity and to maintain and develop their culture in all its aspects, free of any attempts at assimilation against their will.”