BALACCI v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
BALACCI v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (CtEDO, 2022)
Publicat la 23 mai 2022 SECȚIUNE Cererea nr. 41232/13 Veaceslav BALACCI împotriva Republicii Moldova depusă la 29 mai 2013 a comunicat la 2 mai 2022 OBJETORUL CAUZULUI Cererea se referă la concedierea reclamantului de la Serviciul Vamal după ce a denunțat fraude vamale care implică funcționarii publici. În special, la 30 noiembrie 2009, reclamantul, care era la momentul respectiv un angajat al Serviciului Vamal, a depus o plângere penală biroului Procurorului General cu privire la frauda de origine (frauda de transbordare) la importurile de carne care au implicat în acel moment directorul Serviciului Vamal. Imediat după ce a fost inițiat un proces penal împotriva lui și el a fost respins din poziția sa pentru că se presupune că nu și-a îndeplinit sarcinile. Procedura penală a fost ulterior întreruptă și a fost reintegrat în iulie 2010. O lună mai târziu, el a făcut declarații publice cu privire la aceeași fraudă vamală. El a fost suspendat și mai târziu a respins a doua oară din poziția sa pentru presupusă concediu neautorizat, dar a fost reintegrat în decembrie 2011. Returnând la muncă, el a fost respins pentru a treia oară pe motiv că datorită reorganizării Serviciului Vamal a fost redus postul său. Reclamantul a apelat împotriva concedierii sale argumentând, printre altele, că postul său nu a fost lichidat în mod eficient, deoarece un post cu aceeași descriere a locurilor de muncă a continuat să existe sub un nume diferit, și că concedierea acestuia a fost un act de represalie pentru suflarea lui. Noiembrie 2012. El se plânge de o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolelor 6 și 10 din Convenție. QUESTIONS PENTRU PARTE A fost art. 6 § 1 din Convenție în temeiul șefului său civil aplicabil procedurii în acest caz? În cazul în care reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenția? A existat o interferență cu libertatea de exprimare a reclamantului, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție? În special, a fost concedierea reclamantului legată de exercitarea libertății de exprimare? Dacă este cazul, a fost că interferența prescrisă de lege și necesară în temeiul articolului 10 § 2 (a se vedea Miroslava Todorova c. Bulgaria , nr. 40072/13, §§ 153-81, 19 octombrie 2021; Guja c. Republica Moldova (n. 2), n. 1085/10, 27 februarie 2018)?