2ra-1480/23 — cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridica
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridica
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1480/23 — cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
avocatul Alexandru Bot, în interesele lui Vladimir Petrovici,
în cauza civilă intentată la cererea depusă de către Vladimir
Petrovici cu participarea persoanei interesate Serviciul Fiscal de
Stat cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică,
împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Serviciul Fiscal de
Stat, s-a casat hotărârea din 21 octombrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre sub formă
de încheiere de scoatere de pe rol a cererii depusă de Vladimir
Petrovici
(Dosarul nr. 2ra-1480/23
NR. PIGD 2-21191647-01-2ra-25092023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă nu
constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Russu
Curtea de Apel Chișinău, jud. D. Dulghieru, M. Anton, V. Sîrbu
06 noiembrie 2024
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursul depus de
avocatul Alexandru Bot, în interesele lui Vladimir Petrovici
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 decembrie 2021, Vladimir Petrovici a depus cerere în judecată
cu participarea persoanei interesate Serviciul Fiscal de Stat, prin care a
solicitat constatarea faptelor care au valoare juridică.
În susținea cererii petiționarul a indicat că în actele de identitate cei
aparțin, eliberate până în anul 2021 pe numele său, cu titlu de domiciliu este
înregistrată adresa mun. Chișinău, str. XXXXX, care este adresa de
domiciliu a părinților săi Tamara Petrovici și Vladimir Petrovici.
A susținut că a fost în imposibilitate de a-și schimba adresa de
domiciliu odată cu schimbarea actelor de identitate (în particular buletinul
de identitate), pe motiv că blocul locativ nr. XXX din str. XXXXX, mun.
Chișinău, a fost dat în exploatare cu întârziere, asupra acestuia fiind aplicate
multiple sechestre, neradiate până în prezent, or, prezența interdicțiilor cu
care anterior a fost grevat blocul locativ menționat, a tergiversat posibilitatea
nu numai de a-și înregistra oficial domiciliul la locul de trai al său și familiei
sale, ci și posibilitatea intabulării dreptului de proprietate.
Deși, de facto, a domiciliat în ap. XXX din mun. Chișinău, str.
XXXXX încă din septembrie 2009, și-a înregistrat dreptul de proprietate
asupra imobilului abia în anul 2014.
La 30 iunie 2021, a vândut imobilul în baza contractului de vânzare-
cumpărare nr. 1-5662 din 29 iunie 2021, stabilindu-se cu domiciliul în mun.
Chișinău, str. XXXXX.
Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obținute de
persoanele fizice rezidente (cetățeni ai RM și apatrizi) de la înstrăinarea
locuinței de bază constituie surse de venit neimpozabile. Locuință de bază
constituie cea care întrunește, cumulativ, următoarele condiții: este
proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani; constituie
domiciliul/reședința contribuabilului pe parcursul ultimilor 3 ani până la
momentul înstrăinării (art. 5 pct. 46) din Codul fiscal).
1
Dacă imobilul înstrăinat corespunde condițiilor specificate, acesta
reprezintă sursă de venit neimpozabilă și nu apare obligația de declarare.
Reieșind din circumstanța că din registrele de publicitate lipsește informația
despre faptul că în intervalul de timp septembrie 2009 - iunie 2021
petiționarul Petrovici Vladimir domicilia de facto la adresa din mun.
Chișinău, str. XXXXX, intervine cu solicitarea constatării acestui fapt în
ordine judiciară, or, scopul constatării solicitate derivă din necesitatea
aplicării excepției de neimpozitare a tranzacției prin care și-a înstrăinat
domiciliul.
În contextul problemei abordate, art. 38 alin. (4) din Codul civil
prevede că stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci
când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a
avea acolo reședința obișnuită. Dovada intenției rezultă din declarațiile
persoanei făcute la autoritățile competente să opereze stabilirea sau
schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte
împrejurări de fapt.
Legislația națională nu prevede mecanisme pentru constatarea
retroactivă a faptului că datele din buletinul de identitate referitoare la
domiciliu au devenit caduce, iar însăși persoana domiciliază de facto la o altă
locuință decât cea care este trecută în datele buletinului de identitate. Astfel,
nu pretinde decât la constatarea unui fapt necesar impozitării corecte a
înstrăinării operate prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1-5662 din 29
iunie 2021, motiv pentru care s-a adresat instanței.
Petiționarul Vladimir Petrovici a solicitat constatarea faptului cu
valoare juridică, și anume, a faptului că în intervalul de timp septembrie
2009-30 iunie 2021, domiciliul petiționarului Vladimir Petrovici se afla la
adresa din mun. Chișinău, str. XXXXX.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis cererea depusă de petiționarul Vladimir Petrovici. S-a
constatat faptul cu valoare juridică că în intervalul de timp septembrie 2009-
30 iunie 2021, domiciliul petiționarului Vladimir Petrovici se afla la adresa
din mun. Chișinău, str. XXXXXX.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 noiembrie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a declarat apel
împotriva hotărârii din 21 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe
2
cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii depusă de petiționarul
Vladimir Petrovici ca fiind neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat. S-a casat hotărârea din 21
octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată în cauza
civilă la cererea depusă de petiționatul Vladimir Petrovici cu participarea
persoanei interesate Serviciul Fiscal de Stat cu privire la constatarea faptelor
care au valoare juridică și s-a pronunțat o nouă hotărâre sub formă de
încheiere, prin care: S-a scos de pe rol cerere depusă de petiționatul Vladimir
Petrovici, cu participarea persoanei interesate Serviciul Fiscal de Stat cu
privire la constatarea faptelor care au valoare juridică, pe motiv că la
examinarea cauzei în procedura specială s-a constatat un litigiu de drept ce
ține de competența instanțelor judecătorești.
Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele
speței, instanța de apel a relevat că la 26 aprilie 2007 petiționarul Vladimir
Petrovici a încheiat cu Agenția Municipală de Ipotecă din Chișinău
contractul nr. CO/103/115 investițional privind construcția spațiului locativ,
în temeiul contractului de colaborare din 19 mai 2006, semnat de Agenție și
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, în privința ap.
XXX, cu nr. cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX. La 29
aprilie 2008, în baza procesului-verbal, petiționarul Vladimir Petrovici a
primit apartamentul menționat. Ulterior, la 10 iunie 2014, a înregistrat
dreptul de proprietate asupra apartamentului.
Instanța de apel a mai stabilit că la 29 iunie 2021, petiționarul Vladimir
Petrovici a vândut Lilianei Zalujnîi ap. XXX, cu nr. cadastral XXXXX, din
mun. Chișinău, str. XXXXX.
La 17 august 2021, petiționarul Vladimir Petrovici a cumpărat ap. XX,
cu nr. cadastral XXXX, din mun. Chișinău, str. XXXXX.
Instanța de apel a mai reținut că, prima instanță a concluzionat asupra
temeiniciei cererii depuse de Vladimir Petrovici, indicând că, la caz, s-a
constatat faptul că în intervalul de timp septembrie 2009-30 iunie 2021,
domiciliul petiționarului Vladimir Petrovici se afla la adresa din mun.
Chișinău, str. XXXXX.
Însă, instanța de apel a constatat că, deși obiectul cererii depuse de
către Vladimir Petrovici este constatarea faptului că în intervalul de timp
septembrie 2009 – 30 iunie 2021, domiciliul petiționarului Vladimir
Petrovici se afla la adresa din mun. Chișinău, str. XXXXX, iar persoana
3
interesată Serviciul Fiscal de Stat, a luat o poziție contrară, or la caz
finalitatea urmărită de către Vladimir Petrovici sunt facilitățile fiscale
prevăzute de art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, se conturează prezența unui
litigiu de drept.
Soluția instanței de fond prin constatarea faptului cu valoare juridică
enunțat urmărește obținerea ulterioară a facilităților fiscale prevăzute de art.
20 lit. y3 din Codul fiscal, ceea ce este inadmisibil, deoarece soluția de
constatare a faptului juridic nu trebuie să fie utilizată în cadrul unui litigiu de
drept. Însă, Serviciul Fiscal de Stat a invocat litigiul de drept și consideră că
petiționarul Vladimir Petrovici nu întrunește condițiile specificate la art. 5
pct. 46) din Codul fiscal, în vederea calificării proprietății drept locuință de
bază. Astfel, obligațiile fiscale ale lui Vladimir Petrovici urmează a fi
calculate pe principii generale, prin determinarea creșterii de capital,
conform prevederilor art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
Prin urmare, instanța de apel a stabilit că prima instanță eronat a
examinat cauza în procedură specială, deoarece în speță se constată un litigiu
de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești, motiv din care
cererea urma să fie scoasă de pe rol. Respectiv, instanța de fond greșit a
considerat că, la caz, nu ar persista un litigiu de drept între Vladimir Petrovici
și Serviciul Fiscal de Stat, deși a constatat că circumstanțele de fapt invocate
în cerere identifică o situație contradictorie, totuși, nu a dispus scoaterea
cererii de pe rol și a examinat-o în procedură specială. Astfel, în speță se
impune aplicarea prevederilor art. 280 alin. (3) din Codul de procedură
civilă, care expres stipulează că, dacă la depunerea cererii sau la examinarea
cauzei în procedură specială, se constată un litigiu de drept ce ține de
competența instanțelor judecătorești, instanța restituie cererea sau o scoate
de pe rol printr-o încheiere și explică petiționarului și persoanelor interesate
dreptul lor de a soluționa litigiul în procedură de acțiune civilă la instanța
competentă
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 21 septembrie 2023, avocatul Alexandru Bot, în interesele lui
Vladimir Petrovici, a declarat recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 21 octombrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că nu
este de acord cu decizia instanței de apel, ori s-a admis un formalism excesiv
atunci când a catalogat cererea petiționarului ca fiind una litigioasă.
4
Recurentul a menționat că în prima instanță, cât și în instanța de apel
reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat nu a invocat faptul că petiționarul
nu ar fi domiciliat în realitatea în ap. XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX,
însă a explicat că la determinarea domiciliului petiționarului prezintă
relevanță doar informația din Registrul de stat al populației, care potrivit
buletinului de identitate este aplicată mențiunea până la 30 iunie 2021, cu
titlu de domiciliu adresa mun. Chișinău, str. XXXXX. Respectiv, persoana
cointeresată considerat că domiciliul petiționarului nu este pe adresa bunului
imobil înstrăinat. În drept, a indicat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la
07 iunie 2023 și a expediat-o participanților la proces la 27 iulie 2023, fapt
confirmat prin scrisoarea de expediere prin poșta terestră, însă confirmarea
recepționării la materialele cauzei nu este (f. d. 194). Astfel, recursul declarat
la data de 21 septembrie 2023 de avocatul Alexandru Bot, în interesele lui
Vladimir Petrovici, este în termen.
Prin încheierea din 29 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-
a expediat Serviciului Fiscal de Stat, copia recursului declarat de avocatul
Alexandru Bot, în interesele lui Vladimir Petrovici și s-a comunicat dreptul
de depunere, în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra
obiecțiilor materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 206,
207).
La 01 februarie 2024, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință,
solicitând respingerea recursului declarat de către avocatul Alexandru Bot,
în interesele lui Vladimir Petrovici, cu menținerea în vigoare a deciziei din
07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă reglementează că:
5
„ Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV,
V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel. În această consecvență, se deduce că
admisibilitatea recursului depus de avocatul Alexandru Bot, în interesele lui
Vladimir Petrovici, împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care
conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina
web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
6
Din analiza recursului declarat de avocatul Alexandru Bot, în
interesele lui Vladimir Petrovici rezultă că, drept temei de declararea a
recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în acțiune), nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
7
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Alexandru Bot, în
interesele lui Vladimir Petrovici, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului
și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat
inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către avocatul Alexandru Bot, în
interesele lui Vladimir Petrovici, împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
8