3r-185/24 — Contestarea actelor administrative

La data de 2 martie 2020 Primarul mun. Edineț a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Edineț privind anularea deciziilor Consiliului municipal Edineț din 03.12. 2019 cu nr.10/10-1, 10/10-2, 10/10-3, 10/10-4, 10/10-5 cu privire la interimatul funcției de administrator la întreprinderile municipale „Apă Canal” Edineț, „FC Edineț”, „Piața orășenească”, „DGGL-C- Edineț” și „Termoficare-Edineț”, ca fiind emise ilegal.

Prin hotărârea din 27 iulie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni s-a respins acțiunea înaintată de Primarul mun. Edineț.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, în data de 25 martie 2024 Cosovan Valeriu a depus apel nemotivat, prin care a solicitat repunerea în termen a apelului, admiterea lui, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 18 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Cosovan Valeriu, pe motiv că cererea de apel a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

La 05 iulie Cosovan Valeriu a depus recurs împotriva încheierii din 18 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu repunerea în termen a apelului și admiterea lui.

Referitor la repunerea în termen a apelului, a menționat că nu a cunoscut despre faptul că s-a examinat cauza la Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni, nefiind înștiințat.

Art. 236 alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele: „apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1)”.

Art. 65 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. După 6 luni de la expirarea termenului omis repunerea în termen nu mai poate fi solicitată, iar acțiunea omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepția cazului cînd acest lucru nu a fost posibil pînă la expirarea termenului de un an ca urmare a forței majore”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse 2 în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Curtea Supremă de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea- credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat de către Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni la data de 27 iulie 2023.

Astfel, termenul de depunere a apelului, conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a început să curgă de la data de 28 iulie 2023, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate a primei instanțe și a expirat la 28 august 2023.

Distinct acestor circumstanțe, Cosovan Valeriu a prezentat apelul la data de 25 martie 2024, cu depășirea vădită a termenului prevăzut de lege.

În acest context, instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen. Totuși, legiuitorul a determinat că dreptul la depunerea apelului este limitat a un anumit interval de timp și anume 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, iar în cazul omiterii termenului, repunerea poate fi exercitată în termen de 6 luni de la expirarea termenului omis.

Odată cu depunerea apelului, apelantul Cosovan Valeriu a solicitat repunerea în termen a apelului.

În acest context, instanța de recurs menționează că art. 65 alin. (3) Cod administrativ, stabilește o limită temporală clară. După 6 luni de la expirarea termenului inițial, repunerea în termen devine imposibilă în absența unor circumstanțe excepționale. Totuși, în cazurile de forță majoră, termenul poate fi extins până la un an. Forța majoră este un concept juridic definit ca un eveniment imprevizibil și inevitabil, care face imposibilă îndeplinirea obligațiilor (de exemplu dezastre naturale, stări de război, catastrofe sanitare). Aceste prevederi subliniază caracterul excepțional al repunerii în termen după 6 luni și condiția strictă a invocării forței majore.

În speță termenul pentru solicitarea repunerii în termen a apelului este depășit, în condițiile în care repunerea în termen a fost solicitată peste 6 luni de la expirarea termenului limită pentru depunerea apelului. Or, termenul pentru depunerea apelului a expirat la data de 28 august 2023, iar repunerea în termen a putut fi solicitată în decursul a 6 luni, adică până la data de 28 februarie 2024. Însă, repunerea în termen a fost solicitată la data de 25 martie 2024, peste cele 6 luni 3 prevăzute de art. 65 alin. (3) Cod administrativ, în interiorul căruia se permite solicitarea repunerii în termen.

Prin urmare, acțiunea nu mai poate fi recuperată, odată ce a fost depusă peste termenul prevăzut de art. 65 alin. (3) Cod administrativ, iar o careva excepție de imposibilitate de exercitare în termen a dreptului de atac ca urmare a forței majore, în cazul dat, nu a fost stabilită.

Completul de judecată reiterează că art. 65 din Codul administrativ stabilește reguli clare pentru repunerea în termen, oferind un echilibru între protecția drepturilor individuale și necesitatea respectării termenelor procedurale pentru a asigura securitatea juridică. Alineatele clarifică situațiile în care repunerea în termen poate fi acordată, dar impun și limite stricte pentru a preveni abuzurile sau întârzierile nejustificate.

În urma celor constatate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs apreciază justă soluția instanței de apel că termenul de apel nu poate fi restabilit.

Potrivit jurisprudenței CEDO, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen, fapt ce atrage declararea inadmisibilității apelului declarat de Cosovan Valeriu. 33.Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu menținerea încheierii contestate. 4

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Cosovan Valeriu. Menține încheierea din data de 18 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Primarul mun. Edineț împotriva Consiliului municipal Edineț cu privire la anularea actelor administrative. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5