2ac-493/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-493/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la conflictul negativ de competență dintre Curtea de Apel Nord și
Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Mariana Odobescu împotriva Consiliului raional Edineț,
terț Direcția Educație Tineret și Sport a Consiliului raional Edineț cu privire
la anularea actului administrativ,
(Dosarul nr. 2ac-493/24
NR. PIGD 2-24098321-01-2cc-17122024)
Actul administrativ contestat reprezintă act administrativ individual, deoarece
reglementează un caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice
de drept public.
5 martie 2025
Examinând, în lipsa părților, conflictul negativ de competență dintre
Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni și Curtea de Apel Bălți (în prezent
Curtea de Apel Nord) la soluționarea prezentei cauze,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 septembrie 2024, Mariana Odobescu a depus cerere de chemare
în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului
raional Edineț, terț Direcția Educație Tineret și Sport a Consiliului raional
Edineț cu privire la anularea actului administrativ.
Prin încheierea din 14 noiembrie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul
Dondușeni s-a declinat competența de la examinarea cauzei de contencios
administrativ, intentată la cerere de chemare în judecată depusă de Mariana
Odobescu. S-a suspendat procesul dat și s-a remis dosarul Curții de Apel
Bălți pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Prin încheierea din 6 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost
suspendat, din oficiu, procesul intentat, la cererea de chemare în judecată
depusă de Mariana Odobescu și s-a transmis dosarul Curții Supreme de
Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență
jurisdicțională.
Curtea de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord) a motivat
soluția prin faptul că obiectul acțiunii - decizia Consiliului raional Edineț
nr.7/6 din 23 august 2024 „cu privire la concursul pentru ocuparea funcției
publice vacante de conducere de șef Direcție Educație, Tineret și Sport”, nu
constituie act administrativ normativ, dar individual, deoarece
reglementează situația unui segment prestabilit de ocuparea unei funcții
publice vacante de conducere de șef Direcție Educație, Tineret și Sport. Or,
acest act este îndreptat nemijlocit față de subiecți determinați, or, potrivit
actului administrativ contestat se atestă că, concursul urmează a fi desfășurat
conform „Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea
concursului pentru ocuparea funcției publice de conducător al organului
local de specialitate în domeniul învățământului”.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 200 alin.(3) și (4) din Codul administrativ:
1
„Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și
normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 10 alin.(1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ:
„Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun
destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime
ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte
favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.
Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul
administrativ se îndreaptă.”
Art. 12 din Codul administrativ:
„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau
emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se
supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un
număr nedeterminat de situații identice.”
Art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță
acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu
se supun controlului de constituționalitate.”
Conform art.196 alin.(1) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă
contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 206 alin. (1) din Codul administrativ:
„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității
publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la
2
acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea
existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual
sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte
a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).”
Conform art. 2 din Legea nr.100. cu privire la actele normative din
22.12.2017:
„În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică: act normativ – act
juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public,
obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice
care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt
aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă
faptul că prin acțiunea formulată, Mariana Odobescu a solicitat anularea
deciziei nr.7/6 din 23 august 2024 „cu privire la concursul pentru ocuparea
funcției publice vacante de conducere de șef Direcție Educație, Tineret și
Sport”, emisă de Consiliul raional Edineț.
Instanța de recurs notează că, actele normative sunt acea categorie de
acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată,
asupra unor subiecți de drept nedeterminați sau situații multiple, în timp ce
actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei
situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat
de subiecți de drept.
Astfel, actele administrative normative se delimitează de cele
individuale prin conținut, dar și prin calitatea subiecților, actul normativ
conține reglementări de principiu care se adresează unor persoane
nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi
obiectul de reglementare a actelor administrative normative, acestea își
păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt individual
determinați.
Aici, Completul menționează că pretenția reclamantei cu privire la
anularea deciziei nr.7/6 din 23 august 2024 „cu privire la concursul pentru
ocuparea funcției publice vacante de conducere de șef Direcție Educație,
Tineret și Sport”, emisă de Consiliul comunal Edineț, nu constituie o acțiune
în contencios administrativ înaintată împotriva actelor administrative
normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.
Or, prin decizia nr. 7/6 din 23 august 2024 a Consiliului raional Edineț
a fost declarată vacantă funcția de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport
de la 5 septembrie 2024; s-a inițiat concursul cu privire la ocuparea funcției
publice vacante de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport; s-a aprobat
Comisia de concurs pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante
3
de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport; s-a desemnat secretar al
Comisiei; s-a pus în sarcina președintelui raionului, în termen de 7 zile din
data adoptării deciziei date, publicarea anunțului cu privire la concurs, în
conformitate cu legislația.
Completul de judecată subliniază că, din conținutul însăși a actului
administrativ se denotă faptul că acesta este îndreptat față de subiecți
determinați, și anume, față de activitatea Consiliul comunal Edineț.
Acesta nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 din Codul
administrativ, ci constituie un act administrativ individual, întrucât
reglementează o situație concretă, un caz individual - art. 10 alin. (1) din
Codul administrativ.
De asemenea, decizia care se contestă nu reglementează o situație
abstractă dar o situație concretă/individuală, în special cea de inițiere și
desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de
conducere de șef Direcție Educație, Tineret și Sport”.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că, competența procesuală și materială de a examina cauza
de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Mariana Odobescu împotriva Consiliului raional Edineț, terț
Direcția Educație Tineret și Sport a Consiliului raional Edineț cu privire la
anularea actului administrativ, aparține Judecătoriei Edineț, sediul
Dondușeni, unde inițial s-a adresat reclamanta.
Or, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o
instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar
pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în
fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța
trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de
drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție
este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului
de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane
la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în
fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că
nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în
principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea hot. CtEDO DMD
GROUP, A.S. c. Slovaciei, 2010, §61).
În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect
4
al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de
lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea
națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă
interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată
ca abuz de drept.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este
înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de
faptul că conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit
de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este
dată prin lege cauza, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va
soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la
examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Judecătoriei Edineț,
sediul Dondușeni.
Cu referire la cererea de renunț la acțiune, se menționează că aceasta
excede obiectul examinat în fața Curții Supreme de Justiție și drept urmare
cererea respectivă urmează să fie soluționată de către instanța competentă –
Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni.
În conformitate cu art. 191 alin. (1), art. 193, art. 200 alin. (3) și art.
230 din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, la
examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Mariana Odobescu.
Remite cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Mariana Odobescu împotriva Consiliului
raional Edineț, terț Direcția Educație Tineret și Sport a Consiliului raional
Edineț cu privire la anularea actului administrativ, la Judecătoria Edineț,
sediul Dondușeni, pentru examinare în fond conform competenței.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
5