3ra-95/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului individual favorabil

3ra-95/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Alexandru

Adam în numele și interesele lui Duman Satilmiș,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Duman Satilmiș împotriva Inspectoratului General pentru

Migrație cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-95/24

NR. PIGD 2-21113077-01-3ra-25012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

23 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul

Alexandru Adam în numele și interesele lui Duman Satilmiș

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova (Inspectoratului General pentru Migrațiune),

solicitând anularea Deciziei nr.44/21/DAI din 18 iunie 2021 și obligarea

acordării statutului de refugiat.

respingere a cererii de azil, deoarece noțiunea refugiatului, enunțată în p.A2

art. 1 al Convenției din 1951, privind statutul refugiaților prevede

recunoașterea statutului de refugiat pentru persoana care: ”... în urma unor ...

temeri justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naționalității,

apartenenței la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara

țării a cărei cetățenie o are și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu

dorește protecția acestei țări...” Din noțiunea refugiatului din Convenție

remarcă că cele cinci motive de persecuție a refugiaților sunt: rasa, religia,

naționalitatea, grup social și opinia politică. Or, Duman Satilmiș, este născut

în data de 28.08.1984, în regiunea or. Gumușhacikoy, Turcia. De naționalitate

turc și de religie musulman. Însă, nu poate să se întoarcă în Turcia și nu

dorește să fie întors, deoarece se simte în pericol în țara de origine.

că, în Turcia este urmărit de copiii persoanei omorâte de fratele său. Iar aceste

persoane au apărut în viața lui, după ce fratele a fost eliberat din penitenciar,

acesta fiind eliberat sub control judiciar pe perioada pandemiei. Or, ulterior

fratele său a fost plasat din nou în penitenciar, însă persoanele continuă să-l

urmărească și să-l amenințe cu moartea.

și în privința acestora persoane li s-a aplicat o amendă. Or, în cererea de azil

și ulterior în cadrul interviului la Direcția azil și integrare, Duman Satilmiș, a

invocat că, se teme să se întoarcă în țara de origine pe motiv că este amenințat

cu moartea de persoane necunoscute, situație ce se înscrie în una din cele cinci

prevăzute de Convenția din 1951.

1

anulării, deoarece este ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor Legii

nr.270 privind azilul în Republica Moldova. Or, în decizia contestată lipsește

atât cercetarea tuturor aspectelor relevante ale cererii de azil, prevăzută de art.

42 al Legii nr.270, cât și întemeierea autorităților competente pe evenimente

care au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele care s-au

desfășurat ulterior părăsirii țării sale de origine, care este obligatorie în

virtutea prevederilor art. 48 al aceleiași Legi nr. 270.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Satilmiș, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de avocatul Alexandru Adam în interesele lui Duman

Satilmiș împotriva hotărârii din 28 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Duman Satilmiș este neîntemeiat

care să demonstreze că ar fi supus unui risc serios de persecuție sau vătămări

grave în cazul întoarcerii în Turcia.

unei persoane omorâte de fratele său, instanța a considerat că aceste

amenințări nu sunt suficient de grave pentru a justifica acordarea statutului de

refugiat. Nu au fost prezentate dovezi clare că autoritățile din Turcia nu ar

putea sau nu ar dori să-l protejeze.

există conflicte armate internaționale sau interne și că situația din țară nu

prezintă un pericol semnificativ pentru viața sau siguranța reclamantului. Mai

2

mult, solicitantul nu a demonstrat că ar fi fost constrâns să părăsească Turcia

din cauza unui risc iminent sau că viața sa ar deveni intolerabilă la întoarcere.

fie susținute de dovezi care să demonstreze o temere bine întemeiată de

persecuție din motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit

grup social sau opinie politică. În cazul de față, solicitantul nu a reușit să

demonstreze că amenințările cu moartea invocate se încadrează în aceste

motive de persecuție, conform Convenției de la Geneva din 1951.

turce nu sunt capabile să-i asigure protecția necesară. De asemenea, nu a

dovedit că situația sa personală ar fi suficient de gravă pentru a solicita

protecție internațională, iar afirmațiile sale privind amenințările primite nu au

fost susținute prin dovezi convingătoare.

definiția unui refugiat, așa cum este prevăzută în legislația națională și

internațională. Duman Satilmiș a menționat și acumularea de datorii în Turcia,

ceea ce a condus instanța să considere că motivele plecării sale din țară sunt

în mare parte de natură economică, ceea ce nu poate justifica acordarea

azilului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

lui Duman Satilmiș, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 septembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea lui și casarea deciziei,

cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

contrar prevederilor Legii privind azilul în Republica Moldova nr. 270/2008,

conform căreia solicitantul trebuie protejat în cazul unei temeri bine

întemeiate de persecuție.

invocate de apelant și a omis toate aspectele relevante ale cererii, încălcând

prevederile legale care obligă autoritățile competente să investigheze temeinic

toate faptele relevante legate de cererea de azil.

detaliată a cererii sale, încălcând obligațiile impuse de lege în materie de

procedură administrativă, ceea ce a dus la o decizie incorectă.

3

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

4

MOTIVAREA INSTANȚEI

decizia motivată a instanței de apel a fost notificată avocatului recurentului,

prin intermediul poștei electronice (f.d.107), la 09 ianuarie 2024, iar cererea

de recurs a fost depusă la data de 10 ianuarie 2024, cu respectarea prevederilor

art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de avocatul Alexandru Adam în numele și interesele lui

Duman Satilmiș, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

5

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

6

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Alexandru Adam în numele

și interesele lui Duman Satilmiș.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7