3ra-847/24 — contestarea actelor administrative

3ra-847/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ion Avram,

Maria Parșova și Ion Duca,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Ion Avram, Maria Parșova și Ion

Duca împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Cantemir nr. 8 și Comisiei Electorale Centrale privind

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2024 a Curții de Apel

Cahul

(Dosarul nr. 3ra-847/24

NR. PIGD 2-24110982-01-3ra-16102024)

Depunerea recursului care nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

Judecătoria Cahul, sediul central – C. Daniliuc

Curtea de Apel Cahul – jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, S. Pilipenco

18 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Ion

Avram, Maria Parșova și Ion Duca

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

au intentat o acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cantemir nr. 8 și Comisiei

Electorale Centrale, solicitând anularea unui act administrativ și emiterea

unui alt act administrative (f.d. 4-8, Vol. I).

Duca arată că, prin decizia Consiliului Comunal Sadîc nr. 05/01 din

13.09.2024, intitulată „Cu privire la desemnarea candidaturilor membrilor

pentru constituirea biroului electoral al secției de votare”, au fost desemnate

următoarele persoane pentru funcția de membru al biroului electoral al

secției de votare Sadîc (satul Sadîc și satul Taraclia), din partea Consiliului

Comunal: Andrei Dimcea, Ana Sobor, Maria Parșova, iar membru supleant

- Silvia Rotari.

13.09.2024 a fost comunicată persoanelor desemnate în aceeași zi, iar pe

18.09.2024, secretarul Consiliului Comunal Sadîc, Ion Duca, a transmis

această decizie către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Cantemir nr. 8 și Comisia Electorală Centrală, utilizând adresa de

e-mail cantemir@cec.md.

din 13.09.2024 a intrat în vigoare la data adoptării, este validă și produce

efecte juridice.

candidaturilor pentru funcția de membru al Biroului Electoral al secției de

votare Sadîc, emis de Consiliul Comunal, trebuie respectat de către Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8, alte

autorități publice și terți.

Electorale Raionale Cantemir nr. 8 a adoptat hotărârea nr. 4/39 privind

1

constituirea biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39, cu mai multe

încălcări, fără a ține cont de Decizia Consiliului Comunal Sadîc nr. 05/01 din

13.09.2024.

adoptată cu încălcarea art. 38 alin. (10) lit. a), b) din Codul Electoral, care

prevede că „membrii biroului electoral al secției de votare se desemnează

după cum urmează: 3 membri sunt desemnați de către consiliul local, câte

unul este desemnat de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.” De

asemenea, reclamanții susțin că hotărârea încalcă pct. 7 din Regulamentul de

activitate al biroului electoral al secției de votare, aprobat prin Hotărârea

CEC nr. 1101/2023, care stabilește aceleași reguli pentru desemnarea

membrilor biroului electoral.

4/39 din 23.09.2024 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Raionale Cantemir nr. 8 la Comisia Electorală Centrală.

privind contestațiile (cererile prealabile) nr. CEC-10APr/2 și CEC-10APr/3

din 26 septembrie 2024, depuse de Ion Duca, Ion Avram și Maria Parșova,

contestațiile au fost declarate inadmisibile.

nr. 2978 din 29.09.2024 este ilegală și trebuie anulată, deoarece examinarea

contestațiilor a fost efectuată cu încălcarea Regulamentului privind

procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128/2023.

are obligația de a comunica autorului contestației referința depusă. Cu toate

acestea, reclamanților nu le-a fost comunicată referința depusă de către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8,

precum și actele anexate la aceasta. Astfel, Comisia Electorală Centrală a

încălcat propriul Regulament.

Comisiei Electorale Centrale, Ion Duca a fost întrebat de către președintele

ședinței despre calitatea sa de contestatar. Ion Duca a răspuns că a depus

contestația (cererea prealabilă) în calitate de secretar al Consiliului Comunal

Sadîc, precum și în calitate de alegător.

minute pentru a prezenta împuternicirile delegate lui de către Consiliul

Comunal Sadîc, prin Decizia nr. 03/02 din 31.05.2024. Cu toate acestea,

președintele ședinței a refuzat să acorde pauza solicitată.

2

calitate de consilier PAS în Consiliul Comunal Sadîc, membru al Biroului

Electoral al Secției de votare Sadîc nr. 8/39, precum și în calitate de alegător.

Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a considerat că nici Ion Duca,

nici Ion Avram nu aveau dreptul de a depune contestația, intitulată cererea

prealabilă.

Republicii Moldova nr. 116/2018 nu interzice consilierilor locali sau

funcționarilor publici să conteste actele administrative, inclusiv cele adoptate

de către organele electorale.

Decizia Consiliului Comunal Sadîc nr. 05/01 din 13.09.2024 ca membru în

biroul electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39, și care consideră că a fost

ilegal omisă din componența acestuia, Comisia Electorală Centrală a

considerat, fără temei justificat, că Maria Parșova este un terț. CEC a

argumentat că, potrivit art. 11 alin. (2) din Codul administrativ, „terții ale

căror drepturi sunt afectate de un act administrativ individual nu sunt

destinatarii acestuia”.

formulat o concluzie incorectă, afirmând că „drepturile candidatului

desemnat au un caracter subsecvent dreptului de înaintare a candidaturii,

fiind un drept al unui terț, admisibil în procedura administrativă doar atunci

când dreptul de bază este revendicat de persoana în cauză. În acest caz, nu

există nicio persoană care a inițiat procedura prealabilă și care să întrunească

criteriile de admisibilitate”.

local constituie un drept legitim, care poate fi solicitat prin intermediul

reprezentantului său delegat, conform deciziei emise de acesta.

ignorat faptul că Maria Parșova nu a depus o cerere prealabilă și că nu ar

avea dreptul de a contesta Hotărârea nr. 4/39 din 23.09.2024 privind

constituirea biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39, emisă de

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8.

decizia Consiliului Comunal Sadîc nr. 05/01 din 13.09.2024 pentru a face

parte din componența biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39, și

nefiind inclusă în componența acestuia, a avut dreptul de a depune cererea

prealabilă în calitate de persoană vătămată (alegător). Dreptul ei de a fi

inclusă și de a activa în cadrul biroului electoral a fost încălcat.

3

biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39 din 23.09.2024, emisă de

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8,

constituie un act administrativ defavorabil. În acest context, Maria Parșova

a avut dreptul de a depune cererea prealabilă, iar Comisia Electorală Centrală

era obligată să o admită.

de membru al biroului electoral, iar Consiliul Electoral avea obligația de a o

include în componența biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39.

considerată terț, ea avea dreptul de a contesta hotărârea ilegală a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8 și de a

solicita obligarea acestuia să emită un act administrativ individual favorabil

pentru ea, în conformitate cu prevederile art. 205 alin. (5) din Codul

administrativ.

ca fiind ilegală, a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2978 din

29.09.2024 „cu privire la contestațiile (cererile prealabile) nr. CEC-10Apr/2

și CEC-10APr/3 din 26 septembrie 2024, depuse de Duca Ion, Avram Ion și

Parșova Maria”. De asemenea, solicită obligarea Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8 să introducă următoarele

modificări în Hotărârea nr. 4/39 privind constituirea biroului electoral al

secției de votare Sadîc nr. 8/39, și anume:

− Să includă în preambulul hotărârii, după textul „nr. 2663/2024”,

sintagma „decizia Consiliului Comunal Sadîc nr. 05/01 din

13.09.2024”.

− Să substituie sintagmele „Registrul Funcționarilor Electorali” la

pozițiile „Andrei Dimcea, Ana Sobor” cu sintagmele „reprezentantului

Consiliului Comunal Sadîc în baza deciziei Consiliului Comunal Sadîc

nr. 05/01 din 13.09.2024”.

− Să înlocuiască sintagma „Secretara Consiliului Comunal Sadîc” de la

punctul 3 cu sintagma „Secretarul Consiliului Comunal Sadîc, Ion

Duca”.

De asemenea, reclamanții cer obligarea Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8 să o includă pe Maria

Parșova ca membru al Biroului Electoral al Secției de votare Sadîc nr. 8/39,

desemnată prin decizia Consiliului Comunal Sadîc nr. 05/01 din 13.09.2024.

Totodată, solicită suspendarea executării Hotărârii nr. 4/39 privind

constituirea biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39, până la

pronunțarea unei hotărâri definitive.

4

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

central s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților Ion Avram, Maria

Parșova și Ion Duca cu privier la suspendarea executării Hotărârii nr. 4/39

privind constituirea biroului electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39

(f.d.64-67).

central s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ion Avram, Maria

Parșova și Ion Duca împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Cantemir nr. 8 și Comisiei Electorale Centrale cu privire

la anularea actului administrativ și obligarea adoptării unui alt act

administrativ (f.d. 131, 138-161, Vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel prin care au solicitat, casarea hotărârii din 4 octombrie 2024 a

Judecătoriei Cahul, sediul central cu emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii, să fie casată încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central

din 4 octombrie 2024 de respingere a cererii de suspendare a executării

hotărârii nr. 4/39 din 23 septembrie 2024 cu privire la constituire blocului

electoral al Secției de votare Sadîc nr. 8/39 a Conciliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Cantemir nr. 8 (f.d. 133-136, Vol. I). Iar,

la 10 octombrie 2024 Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca au mai depus

cerere de apel motivată (f.d. 177-179, Vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca. S-a casat integral

hotărârea din 4 octombrie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul central, prin care

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamanților Ion Avram, Maria

Parșova și Ion Duca. S-a emis o nouă decizie, prin care s-a declarat

inadmisibilă acțiunea înaintată de Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Cantemir nr. 8 și Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea deciziei

Comisiei Electorale Centrale asupra cererii prealabile și obligarea

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cantemir nr. 8 de

a modifica hotărârea cu privire la constituirea biroului electoral al Secției de

votare Sadîc nr.8/39, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, dat fiind că reclamanții Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca

5

nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în

sensul art. 17 din Codul administrativ (f.d. 197-198, 199-228, Vol. I).

instanțe a fost adoptată pe baza unei aplicări eronate a normelor legii

procedurale. Or, instanța de fond și-a motivat hotărârea susținând că

reclamanții nu sunt persoane ale căror drepturi au fost încălcate în sensul

art.17 din Codul administrativ. Cu toate acestea, instanța a concluzionat că

speței i se aplică prevederile art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ.

electoral, conform căruia în calitate de subiect al contestației poate fi

alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul electoral,

concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică

încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte

normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice

care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit.g).

acest criteriu de contestare, nici în calitate de alegători sau persoane fizice,

nici în calitate de consilieri locali, iar Duca Ion nu se încadrează nici în

calitate de reprezentant al Consiliului Comunal Sadîc.

a contesta în calitate de persoană fizică, menționând că Duca Ion, având în

prezenta cauză statutul procesual de „reclamant” în calitate de persoană

fizică, nu a demonstrat că Hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Raionale Cantemir nr. 8 din 23.09.2024, privind constituirea

Biroului Electoral al secției de votare Sadîc nr. 8/39, îi afectează în vreun fel

drepturile sau libertățile.

administrativ împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Cantemir nr. 8 și a Comisiei Electorale Centrale, poziționându-se ca

persoană fizică, fapt evident din menționarea sa în rubrica denumirii

reclamanților ca „Duca Ion”, fără a fi indicat că este secretar sau reprezentant

al Consiliului Comunal Sadîc. Cererea de chemare în judecată este semnată

tot în nume personal, fără specificarea funcției de secretar sau reprezentant

al Consiliului Comunal Sadîc. De asemenea, în textul integral al cererii de

chemare în judecată, Ion Duca nu a invocat faptul că acționează în numele

Consiliului Comunal Sadîc și că această entitate ar fi reclamant în cauză.

Deși în cerere a menționat ca deficiență faptul că în ședința de examinare a

cererilor prealabile Comisia Electorală Centrală nu i-a acordat un termen de

10 minute pentru a prezenta un document ce atestă împuternicirile sale de

reprezentant al Consiliului Comunal Sadîc, acest argument nu poate fi

6

considerat ca un indiciu că Consiliul Comunal Sadîc ar avea calitatea de

reclamant. Forma și conținutul cererii indică clar că reclamantul este

persoana fizică Duca Ion.

având împuterniciri de reprezentare a Consiliului Comunal Sadîc, acest

consiliu ar trebui să fie considerat reclamant, nu a fost reținut din motivele

indicate anterior și suplimentar din cauza naturii controversate a

împuternicirilor sale, conform Deciziei Consiliului Comunal Sadîc nr. 03/02

din 31.05.2024. Această decizie i-a acordat lui Duca Ion împuterniciri de

reprezentare pentru un termen de 3 ani, începând cu 31 mai 2024, însă la

compartimentul împuternicirilor speciale (inclusiv dreptul de a semna și

depune cereri de chemare în judecată) există ambiguități. Or, decizia

stipulează că Duca Ion are dreptul de a reprezenta Consiliul Comunal Sadîc

în instanțele de judecată și de a exercita toate actele procedurale prevăzute

de art. 81 al Codului de procedură civilă, cu excepția dreptului de a semna

cererea și de a o depune în instanță, de a recurge la arbitraj, de a renunța la

pretențiile din acțiune, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a

încheia tranzacții sau de a exercita alte acțiuni similare. Această limitare a

împuternicirilor nu permite instanței să-l accepte pe Duca Ion ca având

dreptul de a semna și depune cererea de chemare în judecată în numele

Consiliului Comunal Sadîc. Astfel, decizia nr. 03/02 din 31.05.2024 nu

confirmă pe deplin poziția apelantului în acest sens.

reprezinte interesele Consiliului Comunal Sadîc, împuternicirile sale

trebuiau să fie indicate în mod clar în procură, într-o manieră care să excludă

orice interpretare susceptibilă de a genera dubii cu privire la drepturile sale

speciale (inclusiv dreptul de a semna și depune cererea de chemare în

judecată). Totuși, Decizia Consiliului Comunal Sadîc nr. 03/02 din

31.05.2024 conține prevederi contradictorii, ceea ce demonstrează că Duca

Ion a acționat în calitate de reclamant și nu ca reprezentant al Consiliului, în

acțiunea îndreptată împotriva Comisiei Electorale Centrale și a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8.

apel a specificat că, deținerea funcției de consilier în cadrul Consiliului

Comunal Sadîc și calitatea de membru al Biroului Electoral al secției de

votare Sadîc nr. 8/39 nu îi conferă calitatea procesuală necesară pentru a

contesta actele emise de autoritățile electorale, cum ar fi Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale raionale Cantemir nr. 8 sau Comisia Electorală

Centrală, această concluzia reiese din prevederile Legii cu privire la actele

normative nr. 100 din 22.12.2017.

7

invocat o vătămare personală a drepturilor sau libertăților lor individuale prin

Hotărârea nr. 4/39 din 23 septembrie 2024, emisă de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Raionale Cantemir nr. 8. În schimb, ei au invocat

un interes general al societății, ceea ce nu poate fi echivalat cu un drept sau

interes personal al reclamanților. Iar, simpla calitate de consilier local a lui

Avram Ion nu îi conferă automat dreptul de a contesta orice act administrativ

electoral în nume propriu, ci doar în situația în care actul respectiv afectează

un drept sau interes legitim personal.

art. 94 din Codul electoral, doar concurenții electorali, grupurile de inițiativă,

alegătorii sau persoanele juridice cu interese legitime pot depune contestații

în materie electorală. Maria Parșova, deși a fost desemnată de Consiliul

Comunal Sadîc, nu are un interes juridic personal pentru a contesta în nume

propriu această hotărâre, deoarece dreptul de a fi desemnat într-un birou

electoral este un drept al Consiliului, nu al persoanei nominalizate. Orice

revendicare trebuie făcută de organul care a desemnat persoana, nu de

aceasta.

reclamanții Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca de a invoca un interes

propriu din ipostaza lor de alegători, or, hotărârea Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Cantemir nr.4/39 din 23.09.2024 nu este

susceptibilă sub nici un aspect de a avea incursiune în dreptul activ al

alegătorului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Maria Parșova și Ion Duca au depus recurs împotriva deciziei din 11

octombrie 2024 a Curții de Apel Cahul, prin care au solicitat scutirea de la

plata taxei de timbru în temeiul pct. 3 din Hotărârea Curții Constituționale

nr. 20 din 26 septembrie 2024 și admiterea recursului (f.d. 2-5, Vol. II). Iar,

pe 17 octombrie 2024, Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca au depus

recurs motivat și supliment la cererea de recurs (f.d. 42-43, 45-48, 51, Vol.

II).

ARGUMENTELE RECURSULUI

reiterat circumstanțele de fapt și de drept similare celor expuse anterior în

cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

8

căreia apelanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă,

a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ. Având în Vedere că

reclamanții/apelanții, Avram Ion și Duca Ion, au invocat dreptul lor propriu

de alegători, precum și de reprezentanți ai Consiliului Comunal Sadîc, ale

cărui decizii au fost ignorate sau neglijate.

lezată în drepturile sale și a avut un interes legitim de a contesta refuzul de a

fi inclusă în componența Consiliului Electoral. Ea a fost afectată prin faptul

că, deși a fost desemnată de Consiliul Comunal Sadîc (o autoritate prevăzută

de lege), nu a fost inclusă în mod ilegal în componența Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale raionale Cantemir nr. 8. Neincluderea și

ignorarea acestui drept de către instanța de fond și Curtea de Apel Cahul

reprezintă un refuz nejustificat și ilegal al Consiliului Electoral de a-i

recunoaște acest drept și interes legitim. Instanțele de judecată au considerat

în mod nemotivat că Parșova Maria nu este o persoană vătămată, deși

vătămarea sa a fost reală și efectivă. Includerea ei în componența Consiliului

Electoral ar fi asigurat legalitatea funcționării organului electoral, iar Parșova

Maria ar fi activat și ar fi fost remunerată pentru munca prestată, conform

prevederilor art. 45 din Codul electoral.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

11 octombrie 2024 și a notificat decizia motivată lui Ion Avram și Ion Duca

la 15 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d. 232, Vol. I).

Cererea de recurs a fost depusă la 14 octombrie 2024. În condițiile enunțate,

instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului

prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul electoral.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

electronice, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Cantemir nr. 8 a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil (f.d. 12-

14, Vol. II).

electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea recursului ca

fiind inadmisibil conform prevederilor art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul

administrativ (f.d. 35-37, Vol. II).

9

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451.”

10

MOTIVAREA INSTANȚEI

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul depus de Ion Avram, Maria Parșova și Ion

Duca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus de Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca, conține obiecții de

fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care

au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

11

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

12

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Ion Avram, Maria Parșova și Ion Duca.

Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Ion Avram, Maria Parșova și Ion

Duca.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

13