2ra-1730/23 — recuperarea sumei achitate neintemeiat

2ra-1730/23 — recuperarea sumei achitate neintemeiat (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Inspectoratul de Poliție

Nisporeni al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Inspectoratul de Poliție Nisporeni al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui Pavel

Drăgan cu privire la recuperarea sumei achitate neîntemeiat,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1730/23

NR. PIGD 2-22058785-01-2ra-20122023)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Neelucidarea circumstanțelor soluționării corecte și obiective a litigiului în

fond.

Judecătoria Ungheni, sediul Central, jud. M. Stratan,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, V. Sîrbu, A. Malîi,

16 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Inspectoratul de Poliție Nisporeni al Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Mariana Ursachi, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Pavel Drăgan, solicitând încasarea sumei de 25 158 de lei, de care a

beneficiat neîntemeiat la achitarea îndemnizației unice de încetare a

raportului de serviciu.

în cadrul Direcției managementul resurselor umane a Inspectoratului

General al Poliției a fost înregistrată cererea comisarului principal Pavel

Drăgan, șef adjunct al Inspectoratului de Poliție Nisporeni al Inspectoratului

General al Poliției, cu privire la prelungirea raportului de serviciu conform

art. 38 alin. (4) din Legea privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, al

cărui deziderat a fost respins de angajator. Ulterior, de către șeful

Inspectoratului General al Poliției a fost emis ordinul nr. 536 ef. din 23

decembrie 2020 cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului

principal Pavel Drăgan și achitarea îndemnizației unice în conformitate cu

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 288/2016.

Poliție Nisporeni a remis în cadrul contabilității certificatul nr. 49 din 12

ianuarie 2021, prin care a fost stabilită vechimea calendaristică în serviciu a

funcționarului public cu statut special de 25 ani, 6 luni, 22 de zile. Astfel,

îndemnizația unică, conform art. 49 alin. (2) lit. f), a constituit 16 salarii.

economico-financiare pentru perioada 2016-2021 a Inspectoratului de Poliție

Nisporeni, în cadrul verificării corectitudinii și plenitudinii decontărilor

efectuate cu foștii angajați, a fost stabilită includerea nejustificată în

vechimea calendaristică în funcții publice deținută în organele apărării

naționale, securității statului și ordinii publice utilizată pentru achitarea

îndemnizației unice acordată în cazul încetării raportului de serviciu al lui

Pavel Drăgan, a perioadei de studii în cadrul Școlii medii speciale de miliție,

1

prin ce mărimea indemnizației a fost majorată, fără temei, cu două salarii

lunare. Cheltuielile neîntemeiate au constituit suma de 25 158 de lei.

Inspecția financiară a cerut întreprinderea măsurilor rezultative pentru

lichidarea iregularității depistate în cadrul misiunii de audit.

raportului de serviciu, în temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. b), c) și e),

funcționarul public cu statut special beneficiază de o îndemnizație unică, al

cărei cuantum variază în funcție de vechimea calendaristică în organele

apărării naționale, securității statului și ordinii publice. Potrivit legislației în

vigoare este necesar de diferențiat două noțiuni: „vechimea în muncă

generală” și „vechimea calendaristică în serviciu special”. Vechimea în

muncă generală reprezintă anii efectiv lucrați cu forme legale, suplimentar

fiind luate în calcul anumite studii și concedii medicale și de îngrijire a

copilului, perioada aflării în serviciul militar în termen, etc. Vechimea

calendaristică în serviciul special reprezintă perioada calendaristică de (zi de

zi) de îndeplinire a serviciului special din momentul încadrării în serviciu

prin contract.

vechimea calendaristică prevăzută la alin. (2) se include întreaga vechime

acumulată în funcții publice, în condițiile legii menționate. La rândul său,

legea specială citată nu prevede expres perioadele ce se includ în vechimea

calendaristică, astfel fiind necesar de a se face trimitere la cadrul general care

reglementează funcția publică - Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008. Noțiunea de „funcție publică”

este definită de art. 2 din Legea nr. 158/2008 și reprezintă ansamblul

atribuțiilor și obligațiilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării

prerogativelor de putere publică.

include vechimea acumulată în funcții publice, iar activitatea angajaților cu

statut special se consideră serviciu public. În corespundere cu art. 41 din

Legea nr. 158/2008, vechimea în serviciul public include perioadele de

exercitare efectivă a funcțiilor publice specificate în Clasificatorul unic al

funcțiilor publice. În vechimea în serviciul public intră și perioadele în care

funcționarul public: a) nu a lucrat de fapt, dar i s-a menținut funcția publică

și salariul mediu, integral sau parțial; b) a fost suspendat în condițiile art. 38

alin. (1), art. 52 lit. c)-e) sau art. 54 alin. (1) lit. b); a) a fost suspendat în

condițiile art. 53 lit. b) și c) și ulterior absolvit de răspundere disciplinară sau

penală; d) a fost absent forțat de la serviciu în legătură cu eliberarea sau

destituirea ilegală și restabilirea ca urmare a pronunțării de către instanța de

judecată a hotărârii respective. Prin urmare, deoarece perioada studiilor în

instituțiile de învățământ, precum și perioada îndeplinirii serviciului militar

în termen nu este specificată în prevederile enunțate, se consideră că acestea

nu pot fi incluse în vechimea în serviciul public și, respectiv, în vechimea

calendaristică care acordă dreptul acționarilor publici cu statut special din

2

cadrul Ministerului Afacerilor Interne să beneficieze de îndemnizația unică

la încetarea raporturilor de serviciu. Stabilirea mărimii îndemnizației unice

la încetarea raportului de serviciu, în conformitate cu prevederile art. 49 din

Legea nr. 288/2016, se efectuează în dependență de vechimea în muncă,

luând în calcul doar perioada de exercitare efectivă a funcției publice, fără a

include și perioada studiilor în instituțiile de învățământ superior de profil și

a serviciului militar în termen.

34/42-2264, prin care i s-a adus la cunoștință suma achitată nejustificat,

fiindu-i propus să restituie suma de 25 158 de lei, în caz contrar își rezervă

dreptul de a se adresa în instanța de judecată. La recepționarea somației,

pârâtul a înștiințat că nu este de acord cu decizia Inspecției Financiare și cu

somația înaintată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de

Inspectoratul de Poliție Nisporeni împotriva lui Pavel Drăgan cu privire la

recuperarea sumei de 25 158, 00 de lei ca fiind achitată neîntemeiat.

Totodată, s-a indicat că încasarea cheltuielilor de judecată suportate de părți

nu s-a solicitat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Inspectoratul de Poliție Nisporeni a declarat apel a împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel depusă de reprezentantul Inspectoratului de Poliție

Nisporeni, Diana Savciuc și s-a menținut hotărârea din 07 decembrie 2022 a

Judecătoriei Ungheni, sediul Central.

temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticele

formulate în cererea de apel și materialul probator, a reținut că, soluția

instanței de fond privind respingerea acțiunii este una corectă, rezultată din

aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a normelor

de drept material.

10 alin. (1) din Codul civil, art. 49 alin. (2) din Legea nr. 288/2016, art. 148

alin. (1), (2) lit.b) și (3) din Codul muncii, a notat că potrivit ordinului de

plată nr. 20 din 20 ianuarie 2021, a fost plătită suma de 90 317, 92 lei ca

„îndemnizații la încetarea acțiunii contractului de muncă conform listei de

plată nr. 1 din 20.01.2021”, suma respectivă a fost transferată la card, fiind

3

reținut impozitul pe venit în mărime de 12 316, 08 lei calculat din suma totală

de 102 634 de lei.

respectiv, din data efectuării plății a trecut mai mult de un an și trei luni,

contrar prevederilor art. 148 din Codul muncii, conform căreia angajatorul

este în drept de a efectua rețineri la plățile greșit calculate în termen de o lună

din data efectuării plății.

cererii de apel declarate, dat fiind faptul că, în susținerea acestuia apelantul

nu a adus niciun argument plauzibil, or, apelul este continuarea fondului,

astfel, apelantul urma să administreze probe, să anexeze acte și alt material

probator care ar răsturna soluția instanței de fond, acțiuni care la caz, nu au

fost întreprinse de către acesta.

repararea prejudiciului în temeiul evocării efectuării inspecției financiare

complexe a activității economico-financiare desfășurată pe parcursul anilor

2016-2021 a Inspectoratului de poliție Nisporeni și emiterea la caz a

prescripției, or, la caz nu au fost prezentate probe în sensul declarat, iar proba

prezentată în instanța de apel peste termenul legal a fost restituită.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

intermediul poștei electronice (f.d.108-109, 118), Inspectoratul de Poliție

Nisporeni a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 octombrie 2023

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de admitere cererii de

chemare în judecată.

luat în considerare argumentele tuturor participanților la proces, nu a

examinat și elucidat pe deplin toate aspectele, argumentele și probele

prezentate. Nu a fost luată în considerare prescripția financiară din 14 martie

2022 privind lichidarea iregularităților economico-financiare.

reiterând, în esență, circumstanțele de fapt și drept redate în cererea de

chemare în judecată.

constatate în rezultatul inspectării economico-financiare a fost înaintată spre

executare la 16 martie 2022, respectiv, termenul înăuntrul căruia urma a

depune cererea de chemare în judecată, curge din momentul recepționării

acesteia. Potrivit art. 139 alin. (1) și art. 171 alin. (4) din Codul administrativ,

prescripția este executorie din momentul comunicării. Conform art. 61 din

Codul administrativ, Inspecția Financiară a fost informată în scris, în termen

4

de 30 de zile din momentul comunicării, despre acțiunile întreprinse pentru

lichidarea neajunsurilor, prezentarea documentelor confirmative.

la încetarea raporturilor de serviciu, în contextul prevederilor art. 49 din

Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerul

Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, are loc în dependență de

vechimea în muncă luând în calcul doar perioada de exercitare efectivă a

funcției publice, fără a include și perioada studiilor în instituțiile de

învățământ superior de profil și a serviciului militar în termen.

adresa intimatului copiile recursului declarat și a încheierii de numire spre

examinare a admisibilității acestuia, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate la

materialele dosarului (f.d.139-140).

Drăgan a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea

recursului ca neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie

2023.

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

5

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

6

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

„(2) Completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele,

determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă

soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît

să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ.”

„(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și

admisibilitatea acțiunii.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța

de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

„(1) Decizia instanței de apel trebuie să conțină:

e) motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă;

f) concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.”

cadrul Ministerul Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016 (în

continuare Legea nr.288/2016):

„(1) Retribuirea muncii funcționarului public cu statut special se efectuează de la

bugetul de stat, conform legislației în vigoare.

7

(2) În cazul încetării raportului de serviciu, în temeiul dispozițiilor art.38 alin.(1) lit.b),

c), și e), funcționarul public cu statut special beneficiază de o indemnizație unică, al

cărei cuantum variază în funcție de vechimea calendaristică în organele apărării

naționale, securității statului și ordinii publice după cum urmează:

a) pînă la 5 ani – în mărime de 3 salarii lunare;

b) de la 5 la 10 ani – în mărime de 6 salarii lunare;

c) de la 10 la 15 ani – în mărime de 8 salarii lunare;

d) de la 15 la 20 de ani – în mărime de 10 salarii lunare;

e) de la 20 la 25 de ani – în mărime de 14 salarii lunare;

f) de la 25 la 30 de ani – în mărime de 16 salarii lunare;

g) de peste 30 de ani – în mărime de 18 salarii lunare.”

„(1) Reținerile din salariu se pot face numai în cazurile prevăzute de prezentul cod și

de alte acte normative.

(2) Reținerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaților față de angajator se pot

face în baza ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii) acestuia:

a) pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;

b) pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul;

c) pentru acoperirea avansului necheltuit și nerestituit la timp, eliberat pentru

deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesități

gospodărești, dacă salariatul nu contestă temeiul și cuantumul reținerilor;

d) pentru repararea prejudiciului material cauzat unității din vina salariatului

(art.338);

(3) În cazurile specificate la alin.(2), angajatorul are dreptul să emită ordinul

(dispoziția, decizia, hotărîrea) de reținere în termen de cel mult o lună din ziua expirării

termenului stabilit pentru restituirea avansului sau achitarea datoriei, din ziua efectuării

plății greșit calculate ori a constatării prejudiciului material. Dacă acest termen a fost omis

ori salariatul contestă temeiul sau cuantumul reținerii, litigiul se va examina de către

instanța de judecată la cererea angajatorului sau salariatului (art.349-355).”

„Pot fi părți ale litigiilor individuale de muncă și ale conflictelor colective de muncă:

a) salariații, precum și orice alte persoane titulare ale unor drepturi și/sau obligații,

în temeiul prezentului cod;

b) angajatorii persoane fizice și juridice;

c) sindicatele și alți reprezentanți ai salariaților;

d) patronatele;

e) autoritățile publice centrale și locale, după caz.”

8

„Se consideră litigii individuale de muncă divergențele dintre salariat și angajator

privind:

a) încheierea contractului individual de muncă;

b) executarea, modificarea și suspendarea contractului individual de muncă;

c) încetarea și nulitatea, parțială sau totală, a contractului individual de muncă;

d) plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a

obligațiilor de către una din părțile contractului individual de muncă;

e) rezultatele concursului;

f) anularea ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii) de angajare în serviciu, emis

conform art.65 alin.(1);

g) alte probleme ce decurg din raporturile individuale de muncă.”

„(1) Cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța

de judecată:

a) în termen de 3 luni de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre

încălcarea dreptului său;

b) în termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv al salariatului, în situația

în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se

cuvin salariatului.

(2) Cererile depuse cu omiterea, din motive întemeiate, a termenelor prevăzute la

alin.(1) pot fi repuse în termen de instanța de judecată.

(3) Instanța de judecată va convoca părțile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la

data înregistrării cererii.

(4) Instanța de judecată va examina cererea de soluționare a litigiului individual de

muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia și va

emite o hotărîre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă.

(5) Instanța de judecată va remite hotărîrea sa părților în termen de 3 zile lucrătoare de

la data emiterii.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la

decizia la 24 octombrie 2023. Cererea de recurs a fost depusă la 20

decembrie 2023 și suplimentar la 15 februarie 2024, prin intermediul poștei

electronice (f.d.108-109, 118), ceea ce denotă că recursul este în termen.

civile în ordine de recurs s-a realizat în lipsa participanților la proces, întrucât

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună

invitarea acestora, din motiv că argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite verificarea legalității

hotărârilor atacate.

9

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, în baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând admisibil

recursul declarat, urmează a-l admite și a casa integral decizia instanței de

apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din motivele ce

succed.

de judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul

acestuia în sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către

partea reclamantă, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a

verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a

oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul

procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele înaintate.

de a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a

argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez c. Franței

[GC], nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei

obligații a instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile

(a se vedea, printre altele, Hirvisaari c. Finlandei, nr. 49684/99, § 30, 27

septembrie 2001).

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, include

printre altele dreptul părților de a fi în mod real „auzite”, adică în mod corect

examinate de către instanța sesizată. Aceasta implică mai ales în sarcina

instanței obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al

mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin

pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt. Obligația de

motivare impune o apreciere întotdeauna atașată de natura cauzei, de

circumstanțele acesteia, de probele prezentate. Motivarea unei hotărâri este

înțeleasă ca o explicare inteligibilă a hotărârii luate, ceea ce nu înseamnă un

răspuns exhaustiv tuturor argumentelor aduse de parte, dar nici ignorarea lor,

însă un răspuns al argumentelor fundamentale, care sunt susceptibile, prin

conținutul lor, să influențeze soluția.

Drăgan, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

nr.165 ef. din 22 iulie 1996, după absolvirea Școlii Medii Speciale de Poliție

din or. Chișinău, a fost numit în funcția de anchetator penal al Secției anchetă

penală a Comisariatului raional de poliție Nisporeni, începând cu 08 iulie

1996 (f.d.33).

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire

la întreruperea raporturilor de serviciu, rezilierea contractului individual de

10

muncă, s-a încetat serviciul în poliție, precum și contractul individual de

muncă în corespundere cu Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, conform art. 47 alin.(1) lit.c)

(împlinirea vechimii ce permite dreptul la pensie), al maiorului Pavel Drăgan

(f.d.34).

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.817 ef., în baza

de concurs a fost numit în funcția de specialist superior al serviciului

asistență juridică al Inspectoratului de Poliție Nisporeni.

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a emis ordinul nr.563 ef. cu privire

la încetarea raportului de serviciu al comisarului principal Pavel Drăgan, prin

s-a încetat raportul de serviciu cu ultimul începând cu 29 decembrie 2020

(f.d.35-36).

Nisporeni reflectă că vechimea calendaristică în serviciu a funcționarului

public cu statut special 01 octombrie 1994-13 martie 2015 și 19 noiembrie

2015-29 decembrie 2020, constituie 25 ani, 6 luni și 22 zile (f.d.37).

Nisporeni lui Pavel Drăgan la cererea sa, i s-a comunicat că indemnizația

unică calculată a constituit 102 634,00 de lei; indemnizația achitată la card-

90 317,92 de lei; impozitul pe venit reținut-12 316,08 lei (f.d.38).

ordinul de plată nr. 20 din 20 ianuarie 2021 (f.d.40-41).

Drăgan, Inspectoratul de Poliție Nisporeni al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat

încasarea sumei de 25 158 de lei, de care a beneficiat neîntemeiat la achitarea

îndemnizației unice de încetare a raportului de serviciu (f.d.3-6). În esență,

reclamantul a menționat că în rezultatul efectuării inspecției financiare

complexe a activității economico-financiare pentru perioada 2016-2021 a

Inspectoratului de Poliție Nisporeni, în cadrul verificării corectitudinii și

plenitudinii decontărilor efectuate cu foștii angajați, a fost stabilită

includerea nejustificată în vechimea calendaristică în funcții publice deținută

în organele apărării naționale, securității statului și ordinii publice utilizată

pentru achitarea îndemnizației unice acordată în cazul încetării raportului de

serviciu al lui Pavel Drăgan, a perioadei de studii în cadrul Școlii medii

speciale de miliție, prin ce mărimea indemnizației a fost majorată, fără temei,

cu două salarii lunare, cheltuielile neîntemeiate constituind suma de 25 158

de lei.

decembrie 2022 a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de

11

Inspectoratul de Poliție Nisporeni împotriva lui Pavel Drăgan cu privire la

recuperarea sumei de 25 158, 00 de lei ca fiind achitată neîntemeiat.

Totodată, a indicat că încasarea cheltuielilor de judecată suportate de părți

nu s-a solicitat (f.d.55, 65-71).

de apel depusă de reprezentantul Inspectoratului de Poliție Nisporeni, Diana

Savciuc și a menținut hotărârea din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei

Ungheni, sediul Central (f.d.94-102).

al Curții Supreme de Justiție notează dezacordul recurentului cu decizia

instanței de apel, motivând că ultima nu a examinat și elucidat pe deplin toate

aspectele, argumentele și probele prezentate, nu a luat în considerare

prescripția financiară din 14 martie 2022 privind lichidarea iregularităților

economico-financiare și data înaintării spre executare, formulând cererea de

chemare în judecată în interiorul termenului. Totodată, a indicat că stabilirea

mărimii indemnizației unice la încetarea raporturilor de serviciu, în contextul

prevederilor art. 49 din Legea nr. 288/2016 are loc în dependență de

vechimea în muncă luând în calcul doar perioada de exercitare efectivă a

funcției publice, fără a include și perioada studiilor în instituțiile de

învățământ superior de profil și a serviciului militar în termen. Astfel, în

vechimea în muncă a lui Pavel Drăgan neîntemeiat s-a inclus perioada

studiilor, prin urmare a solicitat încasarea sumei achitate neîntemeiat.

chemare în judecată, obiecțiile oponentului și constatările primei instanțe în

rezultatul examinării acestora, instanța de apel verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii emise prin prisma alegațiilor invocate în apel, urma a

analiza și sub aspectul constatării circumstanțelor determinante soluționării

corecte și obiective a litigiului.

instanței de apel de a verifica în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce

privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă

instanță, precum și verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar, este

inserată în art. 373 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, reamintit

supra.

notează că instanța de apel a reținut că cererea de chemare în judecată a fost

depusă la 26 aprilie 2022 și astfel din data efectuării plății a trecut mai mult

de un an și trei luni contrar prevederilor art.148 din Codul muncii, conform

cărora angajatorul este în drept de a efectua rețineri la plățile greșit calculate

în termen de o lună din data efectuării acestora.

12

Justiție reiterează că într-adevăr efectuarea plății către Pavel Drăgan s-a

realizat la 20 ianuarie 2021, conform ordinului de plată nr. 20 (f.d.40), iar

depunerea cererii de chemare în judecată a avut loc la 26 aprilie 2022.

prevederile art. 148 alin.(3) din Codul muncii, în corespundere cu care în

cazul efectuării plăților greșite, angajatorul are dreptul să emită ordinul în

termen de cel mult o lună din ziua expirării termenului stabilit pentru

restituirea acestora. Însă instanța de apel, menținând soluția primei instanțe,

nu a luat în considerare întregul text legal inserat în acest alineat, în special

a două teză din această normă.

art.148 alin.(3) din Codul muncii prevede că în cazurile specificate la

alin.(2), angajatorul are dreptul să emită ordinul (dispoziția, decizia,

hotărîrea) de reținere în termen de cel mult o lună din ziua expirării

termenului stabilit pentru restituirea avansului sau achitarea datoriei, din ziua

efectuării plății greșit calculate ori a constatării prejudiciului material. Dacă

acest termen a fost omis ori salariatul contestă temeiul sau cuantumul

reținerii, litigiul se va examina de către instanța de judecată la cererea

angajatorului sau salariatului (art.349-355).

355 din Codul muncii sunt stabilite și alte termene de examinarea a litigiilor,

în special că art.148 alin.(3) din Codul muncii acordă posibilitatea

soluționării litigiului în cazul omiterii termenului în sensul art. 148, de către

instanța de judecată inclusiv la cererea angajatorului (art.349-355).

Justiție, instanța de apel a menționat despre formularea cererii de chemare în

judecată pentru recuperarea plății pretinse a fi achitate greșit către reclamant

la 26 aprilie 2022, însă nu s-a ținut cont de faptul că în virtutea art. 148

alin.(3) din Codul muncii, angajatorul are dreptul să emită ordinul

(dispoziția, decizia, hotărârea) de reținere, or, la caz, un act în acest sens nu

se identifică, interpretând eronat norma legală menționată.

instanța de apel menținând soluția primei instanțe, s-a referit la neprezentarea

de către apelant a actelor sau materialului probator care să răstoarne soluția

primei instanțe și a reținut omiterea termenului de înaintare a cererii de

chemare în judecată în sensul art.148 alin.(3) din Codul muncii conform

primei teze a acestui alineat. Însă la caz nu s-a luat în considerare teza a doua

a alineatului normei enunțate, care prevede posibilitatea în cazul omiterii

termenului de emitere a ordinului, la cererea inclusiv a angajatorului, să se

soluționeze litigiul de către instanța de judecată în corespundere cu

prevederile din art. 349-355 din Codul muncii. Astfel că, aplicând

prevederile art. 148 alin.(3) din Codul muncii, instanțele ierarhic inferioare

13

i-au dat o interpretare gramaticală, dar nu logico-juridică. Or, în sensul

prevederilor legale menționate rezultă că ordinul de recuperare a sumelor

achitate în mod nejustificat se emite în termen de o lună, iar în cazul omiterii

termenului emiterii ordinului (sau contestării acestuia), litigiul (inclusiv de

încasarea a sumei), urmează a fi soluționat în instanța de judecată.

în instanța de judecată de existența ordinului, dimpotrivă oferă dreptul

angajatorului la soluționarea litigiului în instanță în lipsa acestuia.

corecte și obiective a litigiului, nu s-a examinat fondul cauzei, prin ce se

impune casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă

a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

evaluarea probelor pe baza cărora s-a stabilit existența sau inexistența

faptelor și împrejurărilor care au generat litigiul dintre părți; respectiv, pentru

ce au fost admise, susținerile uneia dintre părți și înlăturate cele formulate de

cealaltă parte, iar motivarea în drept cuprinde justificarea aplicării în cauza

judecată a anumitor norme de drept și de ce li s-a dat acestora o anumită

interpretare.

urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se

manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor

circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De

altfel, o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor 6 §

1 CEDO, presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate în

speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

motivarea soluției urmează să fie efectuată atât prin prisma poziției părții

reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe marginea acțiunii formulate

în raport cu probele prezentate și normele de drept pertinente litigiului,

rezultând din prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, ca, în

consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și să răspundă

standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

14

Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va casa integral decizia

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecată.

(1) lit. c), alin.(3) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Nisporeni al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova.

Casează integral decizia din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Inspectoratul de Poliție Nisporeni al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui Pavel

Drăgan cu privire la recuperarea sumei achitate neîntemeiat și trimite cauza

civilă spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

15