2ra-897/23 — privind declararea nulitătii partiale a contractului de vînzare cumpărare, etc.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind declararea nulitătii partiale a contractului de vînzare cumpărare, etc.
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-897/23 — privind declararea nulitătii partiale a contractului de vînzare cumpărare, etc. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Societatea cu
Răspundere Limitată „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate,
reprezentată de avocatul Denis Grecu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Vetuga-Zemif”, în proces de
insolvabilitate, împotriva Tatianei Mamaevschi și a lui Fiodor Ghelici,
intervenienți accesorii Pavel Cersac și Violeta Cersac, cu privire la declararea
nulității parțiale a contractului de vânzare- cumpărare și încasarea în mod
solidar a prejudiciului material,
împotriva deciziei din 15 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vetuga-
Zemif”, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Denis Grecu, și
s-a menținut hotărârea din 30 august 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central,
(Dosarul nr. 2ra-897/23
PIGD Nr.2-18197117-01-2ra-29062023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432 alin.(2)-
(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (Sergiu Caraman)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ana Panov, Anghela Braga, Viorica Mihaila)
16 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate, reprezentată de
avocatul Denis Grecu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 octombrie 2018, SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Mamaevschi și a lui
Fiodor Ghelici, intervenienți accesorii Pavel Cersac și Violeta Cersac, cu
privire la declararea nulității parțiale a actului juridic civil și încasarea
prejudiciului cauzat.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, prin hotărârea
nr.2i-448/16 din 04 august 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a intentat
procedura de insolvabilitate în privința SRL „Vetuga-Zemif”, în calitate de
administrator al insolvabilității a fost desemnat Roman Pînzari, deținător al
licenței nr. 46, eliberată de Ministerul Justiției al RM, la 14 ianuarie 2015.
În cadrul exercitării atribuțiilor de administrator al insolvabilității s-a
interpelat informație de la organele cadastrale în privința bunurilor imobile ce
au aparținut Societății cu Răspundere Limitată „Vetuga-Zemif”, actele de
proprietate și acte prin care aceste bunuri au fost înstrăinate terților.
Astfel, în baza actelor cadastrale s-a constatat că Societatea cu
Răspundere Limitată „Vetuga-Zemif” era proprietară a două construcții
(comerciale), situate în raionul XXX, comuna XXX, s. XXXX și amplasate
pe terenul cu suprafața de 0.1025 ha: - Centru de comerț și odihnă, cu numărul
cadastral XXXX.XXX.XX (număr cadastral vechi XXXX.XXX.XX), cu
suprafața de 159,6 m.p.; - Sala de banchet, cu numărul cadastral
XXXX.XXX.XX (număr cadastral vechi XXXX.XXX.XX), cu suprafața de
45,4 m.p.
La 21 ianuarie 2006, SRL „Vetuga-Zemif”, în persoana conducătorului
Fiodor Ghelici, a vândut construcțiile nominalizate Tatianei Mamaevschi, la
preț de 42 000,00 de lei în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. X/X-
XXX, autentificat de notarul privat Lidia Snegur și înregistrat la organul
cadastral la XX ianuarie XXXX.
Conform certificatului cu privire la valoarea bunului imobil nr.XX din
XX ianuarie XXX, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni în scopul
săvârșirii tranzacției din XX ianuarie XXX, valoarea bunului imobil
constituia 91211,00 de lei, iar conform datelor cadastrale, începând cu XX
iunie XXX, valoare estimativă constituia 112931,00 (80245+32686) de lei,
suma care depășește esențial prețul vânzării indicat în pct. 2 al contractului
1
nr. X/X-XXX din XX ianuarie XXX deși nici această sumă nu a fost achitată
vânzătorului.
În opinia reclamantei, contractul de vânzare-cumpărare nr. X/X-XX din
XX ianuarie XXX urmează a fi declarat parțial nul și anume în partea clauzei
prețului de vânzare (pct. 2 din contract).
La moment, aceste bunuri imobile aparțin Violetei Cersac și lui Pavel
Cersac, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din XX iunie
XXXX.
A susținut că contractul de vânzare-cumpărare nr. X/X-XXX din XX
ianuarie XXXX, a fost încheiat la preț evident mai mic decât acel estimat,
adică contrar dispozițiilor imperative ale art. 3 alin. (3) din Legea nr.271 din
27 iunie 2003 cu privire la metodologia calculării plății pentru serviciile
notariale, potrivit căreia dacă prețul bunului sau al dreptului declarat de
solicitantul actului notarial se dovedește a fi mai mic decât valoarea lor
estimativă, valoarea tranzacției se determină în baza valorii indicate în
registrul de bunuri imobile, sumei asigurate conform poliței de asigurare a
bunului sau dreptului ori în baza unor alte acte de evaluare eliberate de
persoane licențiate în acest sens.
Așadar, construcțiile comerciale evaluate la ziua săvârșirii tranzacției
cu 91211,00 de lei, iar în prezent având valoare de 112931,00 de lei, nu puteau
fi vândute la preț de 42000,00 de lei, prin ce se denotă că actul juridic,
încheiat între SRL „Vetuga-Zemif” și Tatiana Mamaevschi la 21 ianuarie
2006, urmează a fi declarat parțial nul, în temeiul art. 220 alin.(1) și (3) din
Codul civil, prin prisma art. 3 alin. (3) Legii cu privire la metodologia
calculării plății pentru servicii notariale nr. 271 din 27 iunie 2003, în partea
pct.(2), la capitolul stabilirii prețului tranzacției de 42 000,00 de lei.
Prin urmare, în urma vânzării imobilului la un preț mizerabil a suferit
masa debitoare a SRL „Vetuga-Zemif” și creditorii acesteia, suma
prejudiciului fiind echivalentă valorii estimative a bunului imobil, având în
vedere că nu s-a achitat nici prețul contractat, prejudiciu care urmează a fi
recuperat, în ordinea solidară, de către persoanele implicate în tranzacția
viciată, și anume, Fiodor Ghelici și Tatiana Mamaevschi.
În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat declararea
nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. X/X-XXX din XX
ianuarie XXX, încheiat între Societatea cu Răspundere Limitată „Vetuga-
Zemif” și Tatiana Mamaevschi, în privința bunurilor imobile (comerciale):
Centru de comerț și odihnă, cu număr cadastral XXXX.XXX.XX (număr
cadastral vechi XXXX.XXX.XX), cu suprafața de 159,6 m.p., precum și sala
de banchet, cu număr cadastral XXXX.XXX.XX (număr cadastral vechi
XXXX.XXX.XX), cu suprafața de 45,4 m.p., situate în raionul XXXX, com.
XXX, în partea pct.(2), în limita prețului de vânzare de 42000,00 de lei și
încasarea din contul lui Fiodor Ghelici și Tatiana Mamaevschi, în mod solidar,
în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Vetuga-Zemif” în proces de
2
insolvabilitate, prejudiciul material în mărime de 91211,00 de lei, precum și
încasarea tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv taxa de stat și onorariul
avocatului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 august 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Vetuga-
Zemif”, în proces de insolvabilitate, ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la
SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate, în beneficiul statului, suma
de 2736,33 de lei cu titlu de taxă de stat, care urmează a fi achitată în termen
de 6 luni din data adoptării prezentei hotărâri (f.d. 251, Vol.I; 4/10, Vol.II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 15 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.3, Vol.II),
SRL „Vetuga-Zemif” în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul
Denis Grecu, a declarat apel nemotivat (f.d.1/2, Vol.II), iar la 27 decembrie
2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a
Curții de Apel Chișinău, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din
30 august 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând admiterea
acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral
(f.d.20/26, Vol.II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
din lipsă de temei apelul declarat de SRL „Vetuga -Zemif”, în proces de
insolvabilitate, reprezentată de avocatul Denis Grecu, și s-a menținut
hotărârea din 30 august 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central (f.d.62;
63/69, Vol.II).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că, contractul
de vânzare-cumpărare nr. X/X-XXX din XX ianuarie XXX, a fost încheiat în
fața notarului privat Lidia Snegur, acest contract fiind autentificat notarial, iar
prin autentificarea contractului, notarul privat Lidia Snegur a confirmat că în
fața sa, la sediul biroului, s-au prezentat părțile: Societatea cu Răspundere
Limitată „Vetuga-Zemif” - administratorul Fiodor Ghelici și Tatiana
Mamaevschi, care au cerut întocmirea contractului și după ce au citit și tradus
verbal conținutul contractului din limba de stat în limba rusă, părțile fiind
cunoscute cu conținutul și efectele acestuia, l-au semnat în prezența sa,
confirmând prin aceasta încheierea contractului.
Instanța de apel a stabilit că, instanța de fond just a respins cererea de
chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Vetuga -
Zemif”, în proces de insolvabilitate, ca fiind neîntemeiată, reținând și faptul
că reclamantul nu a prezentat careva probe care ar dovedi că acel contract de
vânzare-cumpărare care formează obiectul prezentei acțiuni, ar fi lovit de
nulitate absolută.
3
Ce ține de pretenția privind încasarea prejudiciului de la pârâți, pe
motiv că restituirea bunurilor la moment s-ar face imposibilă, Curtea de Apel
Chișinău a menționat că instanța de fond just a reținut că potrivit art. 219 din
Codul civil, actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul
încheierii.
Instanța de apel a punctat că pe motiv că nu a fost identificat temei legal
pentru declararea nulității absolute a actului juridic civil încheiat între pârâți,
instanța de fond just a apreciat că cerința cu privire la repararea prejudiciului
material are caracter subsecvent pretenției de bază cu privire la constatarea
nulității parțiale a actului juridic și respectiv se impune și ea a fi respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 iunie 2023, SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate,
reprezentată de avocatul Denis Grecu, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 15 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea recursului a indicat că soluția instanțelor este una
prematură și lipsită de un temei juridic, or, instanțele au prezumat
valabilitatea clauzei actului juridic contestat doar pe motiv de confirmare și
necontestare a acesteia de către părțile interesate ale tranzacției, care totodată
au statut de pârâți în prezenta cauză, lipsind de orice sens dreptul
administratorului insolvabilității/lichidatorului de a contesta tranzacțiile
frauduloase în intereselor creditorilor și masei debitoare, atunci când
contestarea acestora se face, potrivit legii, în afara procesului de
insolvabilitate pe calea acțiunii civile în instanța de judecată. Însăși faptul
nerespectării procedurii legale de determinare a valorii bunului comercializat
servește drept temei pentru admiterea acțiunii în această parte.
A opinat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat greșit poziția
SRL „Vetuga-Zemif” referitor la faptul că valoarea bunului înstrăinat
urmează să corespundă prețului estimativ din Registrul bunurilor imobile, or,
recurenta a invocat doar că, potrivit legii, prețul vânzării nu poate fi mai mic
decât valoarea reală la data comercializării imobilului.
A mai menționat că, instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere
certificatului cu privire la valoarea bunului imobil nr. XXX din XX ianuarie
XXX întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni în scopul încheierii
contractului de vânzare-cumpărare din XX ianuarie XXX, or, conform acestui
înscris valoarea reală a bunului imobil constituie 91211,00 de lei.
De asemenea, instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere
argumentului recurentei privind absența cărorva achitări din partea
cumpărătorului imobilului Tatiana Mamaevschi, or, această sumă nu a fost
înregistrată nici în contul bancar, nici în casieria societății, careva acte
contabile referitor la această tranzacție nu au fost transmise nici lichidatorului
și nici arhivei de stat.
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate,
reprezentată de avocatul Denis Grecu, a fost depus până la data intrării în
vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța de judecată:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
5
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților. ”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 15 martie 2023 (f.d.62, Vol.II).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.5114, rezultă că, la 22 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, cât și prin
intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale din 15 martie 2023,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și extrasul din poșta electronică
anexate la materialele dosarului (f.d.70/71, Vol.II).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate,
reprezentată de avocatul Denis Grecu, la 12 iunie 2023, se consideră depus în
termenul stabilit de lege.
La 26 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului
poștal, a expediat în adresa intimatei Tatiana Mamaevschi, și în adresa
intervenienților accesorii Pavel Cersac și Violeta Cersac, copia recursului
declarat de SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate, reprezentată de
avocatul Denis Grecu, împotriva deciziei din 15 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.92, Vol.II).
Deși, la 07 iulie 2023, intervenienții accesorii Pavel Cersac și Violeta
Cersac au recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție
anexat la materialele cauzei (f.d.94, Vol.II), aceștia nu și-au valorificat dreptul
procedural respectiv și nu au depus referințe, prin care să-și expună opinia
6
referitor la recursul declarat de SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de
insolvabilitate, reprezentată de avocatul Denis Grecu.
Corespondența menționată expediată în adresa intimatei Tatiana
Mamaevschi a fost restituită de către oficiul poștal în adresa Curții Supreme
de Justiție, cu mențiunea factorului poștal „destinatarul refuză să primească
trimiterea” (f.d.97; 97A, Vol.II)
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului depus de SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de
insolvabilitate, reprezentată de avocatul Denis Grecu, nu a indicat nici unul
din temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data de 12 iunie 2023.
În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în
cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare
celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a
pronunțat.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursurile exercitate
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
învederează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII
din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile
făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
7
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Din recursul depus de SRL „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate,
reprezentată de avocatul Denis Grecu, nu rezultă că instanța de apel a apreciat
arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există
limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza
Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință
de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de SRL „Vetuga-Zemif”, în
proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Denis Grecu nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din
Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.440
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Denis
Grecu, împotriva deciziei din 15 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
8