ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 10.01.2024

2ra-984/23 — constatarea nulitătii partiale a actelor juridice si repararea prejudiciului material,

HOTĂRÂRE
10.01.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
constatarea nulitătii partiale a actelor juridice si repararea prejudiciului material,
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-984/23 — constatarea nulitătii partiale a actelor juridice si repararea prejudiciului material, (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-984/23

2-18197115-01-2ra-14072023

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud.: Arapu-Buțco Alina)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Cotruță, L. Pruteanu, I. Țurcan)

10 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată ”Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate reprezentată de avocatul Grecu

Denis,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL

”Vetuga-Zemif” în proces de insolvabilitate împotriva lui Ghelici Fiodor și ÎI

”Hacina Nicolae”, intervenienții accesorii Ionașco Ana și Ionașco Octavian cu

privire la constatarea nulității parțiale a actelor juridice și repararea prejudiciului

material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023, prin care s-a

respins apelul declarat de SRL ”Vetuga-Zemif” în proces de insolvabilitate și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 11 august 2022,

c o n s t a t ă:

La 26 octombrie 2018, administratorul insolvabilității SRL ”Vetuga-Zemif” (în

proces de insolvabilitate) Pînzari Roman, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ghelici Fiodor, ÎI ”Hacina Nicolae”, Ionașcu Ana și Ionașco Octavian,

solicitând declararea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr.2/1-

3711 din 09 septembrie 2004, încheiat între SRL ”Vetuga-Zemif” și ÎI ”Hacina

Nicolae” în privința bunului imobil (construcție), situat în r-ul Criuleni, com.

Bălțata, extravilan, cu numărul cadastral 3114117.736.01, cu suprafața de 241,3 m2

, amplasat pe terenul cu suprafața de 0,2493 ha, în parte pct.(2), în limita prețului de

vânzare de 19 885 lei, încasarea din contul lui Ghelici Fidor și ÎI ”Hacina Nicolae”,

în mod solidar, în beneficiul SRL ”Vetuga-Zemif” (în proces de insolvabilitate),

prejudiciul material în mărime de 120 894 lei, și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din

04 august 2016, s-a intentat procedura de insolvabilitate în privința SRL ”Vetuga-

Zemif”, în calitate de administrator al insolvabilității fiind desemnat administratorul

autorizat Pînzari Roman.

1

În cadrul exercitării atribuțiilor de administrator al insolvabilității s-a interpelat

informația de la organele cadastrale în privința bunurilor imobile aparținute SRL

”Vetuga-Zemif”, actele de proprietate și acte prin care aceste bunuri au fost

înstrăinate terțelor.

Astfel, în baza datelor cadastrale, a devenit cunoscut faptul că, SRL ”Vetuga-

Zemif” a fost proprietara a unei construcții (comerciale), situată în r-nul Criuleni,

com. Balțata, s. Balțata, cu nr. cadastral 3114117.736.01, cu suprafața de 241,3 m2,

amplasată pe terenul cu suprafața de 0,2493 ha.

La 09 septembrie 2004, SRL ”Vetuga-Zemif”, în persoana conducătorului

Ghelici Fiodor, a vândut construcția nominalizată către ÎI ”Hacina Nicolae” la prețul

de 19 884 lei, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2/1-3711, autentificat de

Notarul privat Lidia Snegur și înregistrat la organul cadastral la 10 septembrie 2004.

Totodată din certificatul cu privire la valoarea bunului imobil, nr. 4846 din 08

septembrie 2004, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, reiese că valoarea

bunului imobil constituie 91 211 lei, iar conform datelor cadastrale, începând cu 01

iunie 2009, valoarea estimativă constituia 888 511 lei, suma care depășește esențial

prețul vânzării indicat în pct. 2 al contractului nr. 2/1-3711 din 09 septembrie 2004.

La ziua de azi imobilul nominalizat aparține lui Ionașco Octavian și Ionașco

Ana, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 17336 din 22 noiembrie 2013.

Reclamantul consideră că contractul de vânzare-cumpărare nr. 2/1-3711 din 09

septembrie 2004, urmează a fi declarat parțial nul, în partea clauzei prețului de

vânzare (pct. 2 din contract), deoarece contractul de vânzare-cumpărare a fost

încheiat la preț evident mai mic decât cel estimat, contrar art. 3 alin. (3) din Legea

RM, nr. 271 din 27 iunie 2003 cu privire la metodologia calculării plății pentru

serviciile notariale care prevede că, dacă prețul bunului sau al dreptului declarat de

solicitantul actului notarial se dovedește a fi mai mic decât valoarea lor estimativă,

valoarea tranzacției se determină în baza valorii indicate în registrul de bunuri

imobile, sumei asigurate conform poliței de asigurare a bunului sau dreptului ori în

baza unor alte acte de evaluare eliberate de persoane licențiate în acest sens.

Construcția comercială evaluată la ziua tranzacției cu 88 511 lei, însă în prezent

în valoare de 120 894 lei, nu putea fi vândută cu prețul de 19 885 lei.

Reclamanta consideră că contractul de vânzare-cumpărare nr./1-3711, încheiat

între SRL ”Vetuga-Zemif” și ÎI ”Hacina Nicolae” la 09 septembrie 2004, urmează a

fi declarat parțial nul, în temeiul art. 220 alin. (1) și (3) din Codul civil, prin prisma

art. 3 alin. (3) al Legii nr. 271 din 27 iunie 2003, în partea pct. (2), la capitolul

stabilirii prețului tranzacției de 19 885 lei.

În urma vânzării imobilului la un preț diminuat a suferit masa debitorială a

SRL ”Vetuga-Zemif” și creditorii acesteia, suma prejudiciului fiind echivalentă

valorii estimative a bunului imobil, urmând a fi recuperat din contul lui Ghelici

Fiodor și ÎI ”Hacina Nicolae”.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor reprezentantul reclamantei SRL

”Vetuga-Zemif” SRL, avocatul Denis Grecu, a mai și solicitat încasarea în mod

solidar din contul lui Ghelici Fidor și ÎI ”Hacina Nicolae” în beneficiul SRL

”Vetuga-Zemif” (în proces de insolvabilitate), a prejudiciului material în sumă de

88 511 lei.

În cadrul ședinței de judecată din 19 iulie 2022, reprezentantul reclamantei SRL

”Vetuga -Zemif” SRL, avocatul Denis Grecu, a depus cerere privind renunțarea de

2

la pretenției față de pârâtul ÎI ”Hacina Nicolae”, solicitând încetarea procesului în

partea dată.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 11 august 2022, s-a

admis cererea reprezentantului reclamantei SRL ”Vetuga-Zemif” SRL, avocatul

Denis Grecu, privind renunțarea de la pretențiile față de pârâtul ÎI ”Hacina Nicolae”,

și s-a dispus încetarea procesului față de pârâtul ÎI ”Hacina Nicolae”.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central, din 11 august 2022, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL ”Vetuga-

Zemif” (în proces de insolvabilitate – administrator al insolvabilității Pînzari

Roman) împotriva lui Ghelici Fiodor și ÎI ”Hacina Nicolae”, intervenienții accesorii

Ionașco Ana și Ionașco Octavian cu privire la constatarea nulității parțiale a actelor

juridice și repararea prejudiciului material.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2/1-3711 din 09.09.2004 încheiat între SRL „Vetuga-Zemif”,

reprezentată în persoana administratorului Ghelici Fiodor, în calitate de vânzător și

ÎI „Hacina N”, reprezentată în persoana lui Hacina Nicolae, în calitate de cumpărător

unde vânzătorul a vândut, iar cumpărătorul a cumpărat bunul imobil, construcție

principală lit.1A, cu suprafața de 195 ha , situat în s. Balțata, r-nul Criuleni.

Imobilul aparține vânzătorului cu drept de proprietate în baza hotărârii din

28.05.2004, eliberate de Curtea de Apel Economică, mun. Chișinău, înregistrată la

OCT Strășeni, filiala Criuleni cu nr. Cadastral 3114100250 din 09.07.2004,

nr.4162/2004

Conform pct. 2 din contractul, prețul vânzării bunului este de 19885 lei, plătiți

de cumpărător –vânzătorului integral, până la semnarea prezentului contract.

Potrivit pct.4 din contract este menționat că valoarea bunului imobil supus

înstrăinării, conform certificatului cu privire la valoarea bunului imobil, eliberat de

OCT Strășeni, filiala Criuleni la 08.09.2004 cu nr.4846 constituie 88511 lei.

Instanța de fond a constatat că ÎI „Hacina” și-a executat obligația contractuală,

plătind prețul indicat în contract și notând dreptul de proprietate în registrul bunurilor

imobile, devenind proprietar.

Faptul că pentru bunul procurat s-a achitat înaintea încheierii contractului de

vânzare-cumpărare, fapt consemnat de notar însăși în contract, s-a probat și prin

dispoziția de plată nr.57 sin 07 septembrie 2004.

La caz, au fost respectate, conduita părților stabilită prin acel act juridic,

clauzele contractuale fiind determinate la latitudinea părților.

La momentul vânzării-cumpărării imobilului împotriva ÎI „Hacina” nu au fost

înaintate careva acțiuni ale terților, nu a existat careva hotărâri ale instanței de

judecată care ar fi limitat dreptul de proprietate a vânzătorului la imobil, ceea ce

înseamnă că afacerea de vânzare-cumpărare a avut loc fără vicii, adică în mod legal.

Cu referire la metodologia calculării plății pentru servicii notariale, instanța a

reținut că, notarul ce a confirmat tranzacția, a perceput taxa notarială de 270 de lei,

deci se rezumă că această taxă a fost percepută din valoarea tranzacției și anume

prețul real al bunul vândut 19885 lei și nu din suma estimată de 88511 lei.

Legea nominalizată, nu aduce restricții că, notarul nu ar fi în drept de a confirma

tranzacția, deoarece prețul bunului se dovedești a fi mai mic decât valoarea lui

normativă.

3

Instanța de fond a conchis că, reclamantul nu a probat prin careva acte că până

la vânzarea bunului a cărui preț îl consideră diminuat în contractul de vânzare-

cumpărare, SRL „Vetuga Zemif”, achita anual impozite pe bunul imobil în litigiu

din valoarea estimativă de 88511 lei, ce ar da posibilitate instanței cu certitudine de

a constatat că vânzătorul a diminuat prețul bunului vândut.

Instanța a reținut că, pretenția cu privire la repararea prejudiciului material are

caracter subsecvent pretenției de bază cu privire la constatarea nulității parțiale a

actului juridic. Dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul apare

în raport cu persoana lezată în consecința constatării nulității actului juridic, fiind o

modalitate de repunere a părților la situația anterioară încheierii actului juridic, ceea

ce la caz nu s-a constatat.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 25 august 2022, SRL ”Vetuga-

Zemif” (în proces de insolvabilitate – administrator al insolvabilității Pînzari

Roman), reprezentată de avocatul Grecu Denis, a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, din 11 august 2022, prin care a solicitat casarea

hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023, s-a respins apelul

declarat de SRL ”Vetuga-Zemif” (în proces de insolvabilitate – administrator al

insolvabilității Pînzari Roman), prin intermediul avocatului Grecu Denis și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 11 august 2022.

La 12 iunie 2023, SRL ”Vetuga-Zemif” (în proces de insolvabilitate –

administrator al insolvabilității Pînzari Roman), prin intermediul avocatului Grecu

Denis a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 11 august 2022 și emiterea unei noi decizii

de admitere a acțiunii sau transmiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare a susținut că, concluzia instanțelor ierarhic inferioare este

prematură și lipsită de o justificare convingătoare, or, instanțele au prezumat

valabilitatea clauzei criticate a actului juridic, doare pe motiv de confirmare și

neconstatarea acestuia de către părțile interesate ale tranzacției care au statut de

pârâți în prezenta cauză, lipsind dreptul administratorului insolvabilității de a

contesta tranzacțiile frauduloase în interesul creditorilor și masei debitoare, atunci

când contestarea acestora se face, potrivit legii în afara procesului de insolvabilitate

pe calea acțiunii civile, în instanța de drept comun.

Recurentul a susținut că, însăși faptul nerespectării procedurii legale de

determinare a valorii bunului comercializat servește drept temei pentru admiterea

acțiunii, întrucât prezentând proba admisibilă a prețului real al bunului la data

comercializării, reprezentantul vânzătorului a lipsit prevederile legale de orice sens.

Instanțele inferioare greșit au interpretat poziția SRL ”Vetuga-Zemif” referitor

la faptul că valoarea bunului înstrăinat urmează să corespundă prețului estimativ din

Registrul bunurilor imobile, or, prețul vânzării nu poate fi mai mic decât valoarea

reală la data comercializării imobilului.

În opinia recurentului, instanțele investite cu judecarea fondului nu au dat nici

o apreciere certificatului cu privire la valoarea bunului imobil, întocmit de Oficiul

Cadastral teritorial.

4

Astfel, prețul imobilului vândut vine în contradicție cu prevederile imperative

ale art. 3 alin. (3) Legii RM nr. 271 din 27 iunie 2003 cu privire la metodologia

calculării plății pentru serviciile notariale (în vigoare la acel moment).â

Totodată, recurentul a susținut că, la examinarea cauzei, s-au încălcat

prevederile art.5 alin.020 din Legea insolvabilității.

Strămutarea acuzei din instanța de insolvabilitate în instanța de drept comun,

este prematură și insuficient argumentată, deoarece examinarea litigiului ține de

bunurile masei debitoare a SRL ”Vetuga-Zemif” și respectiv, instanța competentă să

judece prezenta cauză, este instanța de insolvabilitate.

La 14 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților pentru

notificare copia recursului, explicându-i dreptul de a depune referință.

Până la data examinării recursului intimații nu au manifestat opțiunea de a depune

referință.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

21 martie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la fila dosarului 151, decizia

motivată a Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023 a fost notificată părților la 13

iunie 2023 prin intermediul poștei electronice.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art.

570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,

inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de SRL

”Vetuga-Zemif” în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Grecu Denis

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023, va fi examinat în baza

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până

la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de SRL

”Vetuga-Zemif” în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Grecu Denis,

este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

5

3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către de SRL ”Vetuga-

Zemif” în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Grecu Denis, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și

anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de

declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau

dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate

conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către de SRL ”Vetuga-Zemif” în proces de insolvabilitate, reprezentată

de avocatul Grecu Denis, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse

6

anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind

apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate

a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către de SRL ”Vetuga-Zemif” în

proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Grecu Denis, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de SRL ”Vetuga-Zemif” în proces de

insolvabilitate, reprezentată de avocatul Grecu Denis împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 21 martie 2023.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-10-16
0,94
2ra-897/23 — privind declararea nulitătii partiale a contractului de vînzare cumpărare, etc.
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vetuga-Zemif”, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Denis Grecu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare
CSJ 2023-06-14
0,93
2r-135/23 — constatarea nulitatii a actelor juridice
Dosarul nr. 2r-135/23 2-19108058-01-2r-22032023 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: C. Valah) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Iu. Cotruță, I. Țurcan, L. Pruteanu) D E C I Z I E 14 iunie 2023 mun. Chiş
CSJ 2023-08-23
0,93
2rci-35/23 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate
Dosarul nr. 2rci-35/23 2-20050952-01-2rci-15052023 Prima instanţă: Judecătoria Căuşeni, sediul Central (jud. V. Railean) Instanţa de recurs: Curtea de Apel Chişinău (jud. E. Clim, S. Iorgov, I. Secrieru) Instanţa de revizuire: Curtea de Ape
CSJ 2023-06-28
0,93
2rci-23/23 — intentarea procesului de insolvabilitate
Dosarul nr. 2rci-23/23 2-21085550-01-2rci-28032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. V. Guțan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Clim, S. Iorgov, I. Secrieru) DECIZIE 28 iunie 2023 mun. Chişinău Cu
CSJ 2022-12-07
0,93
3r-346/22 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3r-346/22 2-21113607-01-3r-04112022 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: G. Cazacu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 07 decembrie 2022 mun
Sursă