3-17/24 — Nesolutionarea în termen legal a unei cereri și obligarea emiterii actului administrativ

La 11 iulie 2024 Teleucă Stelian, prin intermediul avocatului Zama Vitalie, a depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor solicitând constatarea nesoluționării cererii reclamantului Teleucă Stelian de evaluare a integrității de către Comisie; obligarea Comisiei să evalueze candidatul Teleucă Stelian pentru funcția de membru a Colegiului disciplinar de pe lângă CSM și obligarea Comisiei să emită actul administrativ individual favorabil solicitat.

La 11 iulie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Stella Bleșceaga.

Prin încheierea din 02 august 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a declinat competența de la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Teleucă Stelian împotriva Comisiei independentă de evaluare externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție/ Comisia Vetting privind nesoluționarea în termen legal a unei cereri și obligarea emiterii actului administrativ, și s-a remis Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Teleucă Stelian împotriva Comisiei independentă de evaluare externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție/ Comisia Vetting privind 2 nesoluționarea în termen legal a unei cereri și obligarea emiterii actului administrativ, spre redistribuire aleatorie, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

La 05 august 2024, cauza nominalizată a fost repartizată repetat în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

La 13 septembrie 2024, în ședința de judecată, avocatul Zama Vitalie, în interesele reclamantului Teleucă Stelian, a depus o cerere de recuzare a judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, nr. 3-17/24, intentate la cererea de contestare depusă de Teleucă Stelian împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la nesoluționarea în termen legal a unei cereri și obligarea emiterii actului administrativ.

Cererea de recuzare nominalizată a fost repartizată în mod automat- aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 17 septembrie 2024, judecătorului Diana Stănilă.

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că, transferarea unor judecători, cu titlu temporar, la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 65 din 30 martie 2023, precum și examinarea de către judecătorii transferați temporar a prezentei cauze, pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor, dar și a caracterului de „tribunal stabilit de lege”.

A menționat că pct. 46 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016, având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Hotărârea menționată nu este anulată, respectiv este în vigoare, produce efecte juridice și este obligatorie în aplicare. Astfel, judecători din alte instanțe inferioare nu pot fi transferați la Curtea Supremă de Justiție, deoarece instituția transferului nu poate fi aplicată având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de unica instanță supremă.

Având în vedere statutul CSJ de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine 3 vacanța funcției pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate doar de către un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcție.

În situațiile în care ar interveni vacanta funcției pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor și curților de apel, soluționarea cauzelor ce le-au fost repartizate nu va fi prejudiciată decât atunci când există un număr insuficient de judecători la celelalte instanțe, de unde ar putea fi transferați alți judecători.

În privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Curtea trebuie să țină cont de circumstanțele de fapt ale imposibilității transferului altor judecători la Curtea Supremă de Justiție și de acțiunea întârziată a Parlamentului privind numirea în funcție a judecătorilor, în anumite cazuri, realitate relevata și de autorul sesizării. În acest sens, Curtea constată situația net diferită în care se află judecătorii instanței supreme, în comparație cu ceilalți judecători de drept comun.

În ceea ce privește detașarea judecătorilor recuzați a reținut că prevederile art. 202 din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului prevede că: (1) Judecătorii care solicită promovarea într-o instanță judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești sau transferul în altă instanță judecătorească de același nivel sau într-o instanță judecătorească inferioară se includ în listele specificate la art. 62 alin. (2) lit. b)-d), care sânt parte integrantă a Registrului. (2) Informațiile privind persoanele incluse în Registru se prezintă de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, în ceea ce privește detașarea, Legea prevede expres că: „judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțământul său, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Național al Justiției sau al subdiviziunii Ministerului Justiției care asistă Agentul Guvernamental”.

Părțile au fost convocate în ședința de judecată, însă nu s-au prezentat. Avocatul Vitalie Zama la 23 septembrie 2024, a indicat că susține cererea de recuzare integral și solicită examinarea acesteia în lipsa sa.

Art. 49 alin. (1)-(4) din Codul administrativ prevede că: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai unui participant; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală pînă la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit); (4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci cînd căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”

Art. 50 alin. (1), (2) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. (2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; 5 b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție relevă că: „(8) În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.”

Totodată, prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție 6 nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, nr. 112 din 13 iunie 2024 și nr. 119 din 28 iunie 2024, a constituit complete de judecată pentru anul 2024.

De asemenea, prin dispoziția nr. 89 din 14 mai 2024 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea completului de judecată special”, s-a modificat componența Completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc – președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă – judecători, membru supleant – Lilia Roic-Botezatu, judecător.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate la pct. 15-19, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Teleucă Stelian, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, nu sunt justificate și comportă un conținut declarativ, or, nu poate fi admisă recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

În aceeași ordine de idei, chestiunea transferului temporar al judecătorului la Curtea Supremă de Justiție nu produce în mod automat și în lipsa oricărui material probator îndoieli în privința obiectivității, imparțialității și nepărtinirii judecătorului respectiv.

În speță, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă. Or, criticile înaintate de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Teleucă Stelian în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul cu privire la modul de numire a magistratului în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ și care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv a judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a 7 candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, și ulterior prelungit termenul de transfer temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, și anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 02 mai 2023 și nr. 506/31 02 noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa că, în aspectul de ține de soluția pe marginea cererii de recuzare în care se invocă ilegalitatea transferului temporar al judecătorului, jurisprudența Curții Supreme de Justiție este una consacrată, relevanță situației prezentând atât cauzele în care, la fel, s-au examinat cererile de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (e.g. dosar nr. 03-33/23, 3rh- 29/23, 03-2/24), cât și cauzele examinate în ordine de recurs (e.g. dosar nr. 2ra- 212/23, 2rc-88/23, 3ra-285/23, etc.).

Respectiv, din moment ce practica judiciară, la acest capitol, este una bine consolidată, unitară și publică, Completul de judecată constată caracterul vădit abuziv al cererii de recuzare. 8

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni la examinarea cererii de contestare depuse de Teleucă Stelian împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la nesoluționarea în termen legal a unei cereri și obligarea emiterii actului administrativ.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Teleucă Stelian, judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni.

În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Teleucă Stelian, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Teleucă Stelian împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilori cu privire la nesoluționarea în termen legal a unei cereri și obligarea emiterii actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Lilia Roic-Botezatu Diana Stănilă 9