AFFAIRE DÂMBEAN c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

03.05.2022

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 2 - Droit à la vie (Article 2-1 - Enquête effective) (Volet procédural)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE DÂMBEAN c. ROUMANIE (CtEDO, 2022)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA DAMBEAN c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 22957/19) HOTĂRÂREA STRASBURG 3 mai 2022 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Dambaan c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Ana Guerra Martins, judecători, și a Crina Kaufman, graffière adjuncte de secțiune f.f. Având în vedere cererea (n 22957/19) îndreptată împotriva României și a cărei resortisant al acestui stat, Maria Dambasan (atracta a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Având în vedere decizia de a aduce cererea la cunoștința guvernului român (adică a guvernului român), având în vedere observațiile părților, După ce a deliberat în camera Consiliului la 29 martie 2022, hotărârea a fost adoptată la această dată. Cererea se referă la obligațiile procedurale care cântăreau asupra statului în temeiul art. 2 din Convenție în cadrul anchetei privind decesul fiicei reclamantei. DE FAPT, reclamanta s-a născut în 1956 și locuiește în Deva. Ea a fost reprezentată de domnul C. Bulgarea, avocat. Guvernul a fost reprezentat de agentul său, dl Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe. În dimineata zilei de 12 septembrie 2011, G.M. a chemat ajutoare pe motiv că colega sa, D.L.V., fiica reclamantei, a avut o stare de inconvenient la domiciliu. Personalul medical al ambulanței care a fost mutat la fața locului la 7:15 consideră că statul D.L.V. nu avea nevoie de spitalizare și i-a administrat un calmant. După plecarea de pe ambulanță, statul D.L.V. se deteriorează. Tovarășul ei, ajutat de fratele D.L.V., care a sosit între timp, a dus-o pe aceasta la spitalul Deva. La 9:15, D.L.V. a fost internată în serviciul de resuscitare unde a murit la ora 10:30. Documentele medicale în ziua decesului, un raport de autopsie a constatat că D.L.V. Medicul legist a estimat că moartea a fost violentă și că a fost cauzată de insuficiența cardiorespiratorie cauzată de paralizia nervilor cranieni. El a emis ipoteza că reclamanta a fost aruncată împotriva unui corp dur, pe care ea l-a lovit cu capul. El a precizat că trauma a fost provocată între patru și șase ore înainte de deces. El a transmis raportul autopsiei la Parchet și a făcut o plângere pentru decesul în condiții suspecte La cererea Parchetului, în mai 2015 a fost efectuată o expertiză medico-legale de către Laboratorul de Medicină Legală din Deva, care a confirmat concluziile raportului de autopsie. Un al doilea raport de expertiză medico-legale a fost întocmit în noiembrie 2015 de către Institutul de Medicină Legală din Timișoara, la cererea Parchetului. El a confirmat concluziile rapoartelor anterioare. Comisia de control a acestui institut valida raportul. În august 2017, Parchetul a închis exhumarea corpului (a se vedea punctul 13 de mai jos) în vederea unei a treia expertize medico-legale de care a fost însărcinat Institutul de Medicină Legală din București. Pe baza examinării țesuturilor prelevate, raportul concluzionează că o moarte nonviolentă cauzată de embolia pulmonară favorizată de factori de risc, cum ar fi utilizarea mijloacelor contraceptive și utilizarea tutunului, nu s-a menționat nici o fractură a craniului. Comisia de Control a Institutului de Medicină Legală din București valida raportul, menținând tăcerea cu privire la traumatismul cranian și la contradicțiile dintre acest raport și cele anterioare. În urma notificării medicului legist care a efectuat autopsia (punctul 5 de mai sus), Parchetul din apropierea tribunalului din Deva a deschis o anchetă penală pentru neglijență medicală sau bătăi și răni care au dus la deces. Recurenta a depus, de asemenea, o plângere penală, care a fost atașată la dosarul anchetei. 10. La 22 februarie 2012, Parchetul, după ce a auzit o parte din personalul medical al asistenței medicale și al spitalului, a dat un refuz: că nu poate fi reținută nicio abatere. Plângerea recurentei pe acest teren a fost respinsă de Tribunalul de Primă Instanță din Deva 11. În ceea ce privește partea referitoare la bătăile și rănile care au dus la moarte, Parchetul, după ce a auzit G.M. și l-au supus testului poligrafului, a clasat cauza fără întârziere. Plângerea recurentei a fost primită de tribunalul Deva, care a considerat că ancheta era incompletă. 12. Parchetul redeschide ancheta, inclusiv în ceea ce privește medicul de ambulanță care a fost dus la domiciliul D.L.V. (punctul 4 de mai sus), sub aspectul loviturilor și rănilor care au dus la moarte și ucidere involuntară. 1 În martie 2016, după ce a intervievat din nou o parte din personalul medical, Parchetul a emis o a doua decizie de clasificare fără întârziere. Această decizie a fost infirmată din nou de către instanță, care a considerat că ancheta era incompletă. Parchetul redeschis ancheta. Înainte de exhumarea corpului și realizarea unei a treia expertize (punctul 8 de mai sus), companionul și fratele D.L.V. au fost interogați și au trecut testul poligrafului. De asemenea, s-a efectuat o reconstituire a faptelor. Subliniind concluziile diametral opuse ale rapoartelor medico-legale, recurenta a solicitat Parchetului să sesizeze Comisia Superioră de Medicină Legală, competentă să se pronunțe cu privire la aceste contradicții și să decidă cu privire la oportunitatea unei noi expertize (a se vedea punctul 17 de mai jos). La 22 februarie 2018, pe baza concluziilor celei de-a treia expertize criminalistice, Parchetul a clasat cauza fără întârziere, pe motiv că D.L.V. murise din cauza unei embolii pulmonare, fără ca altcineva să fie responsabil pentru moartea sa. Tribunalul a respins cererea recurentei pe motiv că nu era necesară sesizarea Comisiei Superioare de Medicină Legală din moment ce raportul din urmă era pe deplin motivat și că a fost validat de comisia de control a Institutului din București. În urma contestației recurentei, tribunalul din Deva a confirmat că nu era loc la 22 februarie 2018 printr-o hotărâre definitivă din 3 februarie 2018 IULIE 2018, care a preluat motivele deciziei de nejudiciare. CADRUL JURIDIC INTERNE PERTINENT LA ARTICOLUL 24 DIN Ordonanța Guvernului nr. Comisia Superioară de Medicină Legală verifică și analizează, la cererea organelor judiciare, concluziile din actele medico-legale care fac obiectul controlului său științific și emite un aviz cu privire la eventualele contradicții între o primă expertiză și un alt act ulterior sau alte acte medico-legale. În cazul în care infirmă concluziile actelor medico-legale supuse controlului său, aceasta poate recomanda repetarea totală sau parțială a lucrărilor de competență și poate emite propuneri sau concluzii în acest scop (...) Recurenta se plânge că autoritățile interne nu și-au îndeplinit obligația de a investiga circumstanțele morții fiicei sale. pledează pentru neobosirea căilor de atac interne, considerând că recurenta ar fi putut introduce o acțiune în răspundere civilă delictală împotriva persoanelor pe care le consideră responsabile pentru moartea fiicei sale. 20. Recurenta susține că ar fi fost excesiv să i se solicite să introducă o nouă acțiune la mai mulți ani după fapte. 21. Curtea amintește că, în mai multe cauze îndreptate împotriva României, Curtea a statuat deja că acțiunea indicată de guvern nu constituia o acțiune efectivă (a se vedea, de exemplu, Mircea Pop c. România, n 43885/13, § 58 și 60, 19 iulie 2016 și Ionița c. România, n 81270/12, §§ 93-95, 10 ianuarie 2017). Argumentele guvernului nu pot conduce în acest caz la o concluzie diferită. Având în vedere termenul de șapte ani scurs între faptele denunțate de reclamantă și încheierea definitivă a anchetei (punctele 4 și 16 de mai sus), Curtea consideră că ar fi fost excesiv să i se solicite să introducă o nouă acțiune pentru a obține o nouă răspundere civilă a terților care ar putea fi responsabili de decesul fiicei sale (a se vedea mutatis mutandis, Petrella c. Italia, nr. 24340/07, § 53, 18 martie 2021. Pe de altă parte, având în vedere concluzia la care a ajuns instanța penală (punctul 16 de mai sus), o acțiune civilă era altfel condamnată la eșec, mai puțin aleatorie. 23. Prin urmare, ar trebui respinsă excepția impusă de guvern. 24. Constatând că respondența nu este în mod vădit nefondată sau inadmisibilă pentru un alt motiv menționat la art. 35 din convenție, Curtea declară că aceasta este admisibilă pe fond 25. Recurenta consideră că: avizul Comisiei Superioare de Medicină Juridică era indispensabil, având în vedere concluziile contradictorii dintre rapoartele de expertiză. 26. Guvernul susține că ultimul raport de expertiză a determinat în mod clar cauza decesului și că avizul Comisiei Superioare de Medicină Juridică sau o nouă competență nu au fost necesare. 27. Curtea amintește că principiile generale dezvoltate de aceasta în materie de obligație procedurală care decurg din art. 2 din Convenție au fost rezumate în cauza Nicolae Virgiliu Tănase c. România ([GC], n 41720/13, § 157-171, 25 iunie 2019). 28. În cazurile de deces, atunci când nu este stabilit în mod clar că decesul este un accident sau alt act involuntar și atunci când teza de omor este, având în vedere faptele, cel puțin poate fi apărată, aceste principii includ că o anchetă care îndeplinește criteriile minime de eficiență se desfășoară pentru a face lumină cu privire la circumstanțele decesului (ibidem § 161). 29. În speță, o anchetă penală a fost inițiată rapid după semnalarea la Parchet a decesului survenit în condiții suspecte (punctul 5 de mai sus). 30. Rămâne de stabilit dacă au fost luate măsuri efective pentru a permite stabilirea circumstanțelor care au înconjurat decesul fiicei reclamantei și identificarea și pedepsirea eventualelor persoane responsabile. 31. Curtea arată că a treia expertiză, realizată la șase ani după deces, pe baza examinării țesuturilor prelevate după exhumare, a ajuns la concluzii diametral opuse concluziilor coerente ale autopsiei și ale altor două rapoarte de experienă cu privire la cauza decesului (punctele 6, 7 și 8 de mai sus). 32. Această a treia expertiză a fost decisivă pentru la sfârșitul anchetei, în timp ce nu conținea nici un element care să permită soluționarea contradicțiilor flagrante dintre concluziile sale și cele din rapoartele anterioare și pe care le-a ținut complet sub tăcere constatarea autopsiei fracturii craniului victimei (punctele 5 și 8 de mai sus). În plus, din cauza trecerii timpului, această expertiză, efectuată la șase ani după deces, nu putea avea decât o fiabilitate mult mai mică decât cea din raportul de autopsie, realizat în aceeași zi a decesului. 33. Or, având în vedere aceste elemente, recurenta putea spera în mod rezonabil că un aviz din partea Comisiei Superioare de Medicină Legală a fost solicitat de organele judiciare (punctul 17 de mai sus). 34. Pe de altă parte, numai un aviz detaliat din punct de vedere științific, care conținea o soluție motivată în legătură cu aceste contradicții, ar fi fost de natură să inspire încrederea justificabilă în acțiunea justiției și să asiste organele judiciare în exercitarea funcțiilor lor (a se vedea mutatis mutandis Eugenia Lazaur c. România, 32146/05, § 83, 16 februarie 2010). 35. Cu toate acestea, autoritățile interne au refuzat să sesizeze Comisia Superioare de Medicină Legală (punctul 14 de mai sus). Prin aceasta, autoritățile interne nu au acționat pentru a face lumină asupra elementelor esențiale ale anchetei, în special asupra circumstanțelor în care s-a produs traumatismul cranian dezvăluit prin autopsie și asupra posibilei sale rol în democarea reținută ca cauză a decesului de către ultima expertiză. 36. Prin urmare, nu se poate considera că autoritățile interne au efectuat o anchetă efectivă în circumstanțele referitoare la decesul fiicei reclamantei. 37. Curtea concluzionează că, în speță, a existat o încălcare a obligațiilor pozitive care revin statului pârât în temeiul articolului 2 din convenție. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 38. În conformitate cu art. 41 din Convenție Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În ceea ce privește prejudiciul material, recurenta solicită suma de 39 900 RON, adică echivalentul a aproximativ 8 000 EUR, care corespunde cheltuielilor pentru organizarea funeraliilor. De asemenea, solicită 800 000 EUR pentru daune morale. 40. În conformitate cu documentele justificative furnizate, 500 EUR corespund cheltuielilor poștale și de traducere. 41. Guvernul consideră că sumele solicitate sunt excesive. 42. Curtea nu are nicio legătură cauzală între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat și respinge cererea aferentă. consideră că recurenta a suferit un prejudiciu moral pe care simpla constatare a încălcării nu poate să îl compenseze suficient; având în vedere natura încălcării constatate și circumstanțele în speță și hotărând în mod echitabil, aceasta decide să o acorde recurentei 20 000 EUR pentru daune morale 43. Având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabilă suma de 2 500 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată în cadrul procedurii în fața Curții și este de acord cu recurenta. 44. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii aferente facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. Prin aceste motive, Curtea, la L. UNANIMITATE Declară cererea admisibilă A se vedea că a existat o încălcare a părții procedurale a articolului 2 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni, sumele următoare, care urmează să fie convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului 000 EUR (80 000 EUR), plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă cu titlu de impozit, pentru daune morale 500 EUR (două mii cinci sute EUR), plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă de către reclamantă cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 3 mai 2022, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Crina Kaufman Gabriele Kucsko-Stadlmayer Grefier adjunct f.f. Președintele