AFFAIRE CIOROIANU c. ROUMANIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation de l'article 2 - Droit à la vie (Article 2-1 - Enquête effective) (Volet procédural)
AFFAIRE CIOROIANU c. ROUMANIE (CtEDO, 2023)
SECȚIUNEA A PATRA CAUZA CIOROIANU c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 24621/18) HOTĂRÂREA acestei versiuni a fost rectificată la 13 februarie 2023 în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curții. STRASBURG 31 ianuarie 2023 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Cioroianu c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( Faris Vehabović , președinte Iulia Antoanella Motoc, Branko Lubarda , judecători și de Crina Kaufman, graffière adjuncte de secțiune f.f., cererea (n 24621/18) îndreptată împotriva României și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, domnul Ș. Cioroianu, avocat la Poiana Mare, au sesizat Curtea la 12 mai 2018 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( O.F. Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe, în ceea ce privește art. 2 din Convenție și de a declara cererea inadmisibilă pentru surplus, Având în vedere observațiile părților, După ce a deliberat în camera Consiliului la 10 ianuarie 2023, renunță la hotărâre, care a fost adoptată la această dată Cererea se referă, sub aspectul articolului 2 din Convenție, la o acuzație de ne- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Constantin Cioroianu, tatăl reclamantului și soțul recurentei, în circumstanțe care au fost calificate de autoritățile naționale de la accidentul rutier, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 27 mai 2006, domnul Constantin Cioroianu, la vârsta de 77 de ani, a fost lovit de o motocicletă, în timp ce el mergea pe marginea unui drum în comunele în care locuia. El a murit înainte de sosirea ajutorului. În aceeași zi, poliția a efectuat investigații la fața locului. Ea a întocmit un proces verbal și a produs o scândură foto și o schiță (inclusiv schița) a accidentului. La 8 iunie 2006, reclamantul a depus o plângere pentru crimă, expunând faptul că șoferul motocicletei, sau părți terțe neidentificate înrudite cu acesta din urmă, l-a lovit pe tatăl său și l-a bătut până la moarte pe motiv că motocicleta a fost deteriorată după ce șoferul a fost lovit accidental. [1] La 28 iunie 2006, organele de urmărire ale poliției din Calafat Ordonn au efectuat o anchetă penală. În ceea ce privește faptele a fost deschisă împotriva P.M. a șefilor de omucidere involuntar și de conducere fără permis pe cale publică a unui vehicul neînmatriculat, care a fost pedepsită prin art. 178 (2) din Codul penal în vigoare la momentul faptelor (cod penal din 1968, sau, 195/2002 al guvernului, printr-o rezoluție din 7 iulie 2006, procurorul general al Parchetului din apropierea tribunalului de primă instanță din Calafat a confirmat decizia, constatând că suspectul (invinuitul) A fost un minor, care a condus pe autostrada publică, fără permis de conducere, o motocicletă Honda neînmatriculată și care a provocat un accident de circulație care a cauzat moartea domnului Constantin Cioroianu. După nouăsprezece martori au fost audiați în mai și iunie 2006, suspectul P.M. a fost ascultat la 8 și 16 noiembrie 2006. La 23 noiembrie 2006, Parchetul de Primă Instanță din Calafat s-a declarat incompetent în favoarea Parchetului în apropierea tribunalului din Dolj, căruia i s-a transmis dosarul. La 8 februarie 2007, reclamanții s-au constituit parte civilă în cadrul procedurii penale împotriva P.M. La 11 aprilie 2007, Parchetul din apropierea tribunalului departamental din Dolj a dispus un refuz ( neinteperea urmeirii penale mai întâi) cu privire la crima reprimată de art. 174 din la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . September 2007, sesizat de instanța de judecată împotriva hotărârii de nejudiciare, tribunalul departamental din Dolj infirma aceasta și a ordonat redeschiderea anchetei penale. În plus, instanța a considerat că raportul de competență judiciară care fusese efectuat trebuia să fie validat de comisia superioară a institutului național de medicină legală ( La 21 ianuarie 2008, Comisia de Control al Bolii și Avizare a avut loc o confruntare pentru a clarifica aspectele contradictorii ale declarațiilor lor. Cu toate acestea, la 28 februarie 2008, procurorul general a acceptat cererea reclamanților de a realiza o expertiză medico-legală ale cărei obiective obiective au fost îndeplinite. ) au fost stabilite în prezența suspectului. La 3 și 20 martie 2008, reclamanții au solicitat succesiv două amânări de la liturghie pentru a putea fi asistați de un expert ales de aceștia. La 27 mai 2008, în cadrul unei anchete din 16 mai 2008, prin care procurorul a ordonat anumite măsuri de la Craiova, la mai 2008, a emis o analiză a urmelor de sânge care fuseseră luate de pe oglinda retrovizoare a motocicletei. La 8 august 2008 s-a efectuat o examinare a motocicletei. În mai și august 2008, reclamantul a prezentat un raport de expertiză tehnică și, respectiv, un raport de expertiză privind stomatologia pentru a demonstra că tipul de leziuni constatate pe maxilarele victimei și care constau în special într-o avulsie a mai multor dinți, nu ar fi putut fi cauzate de un simplu șoc cu motocicleta implicată. 13. Informat cu privire la ancheta în curs de desfășurare printr-o scrisoare din 19 noiembrie 2008, procurorul general al Parchetului în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție ( La 17 februarie 2010, procurorul general al Parchetului din cadrul HCCJ a infirmat decizia din 28 februarie 2008 (punctul 10 de mai sus), precum și o decizie din 25 septembrie 2008 prin care se dispunea o expertiză tehnică a vehiculului. La 23 martie 2010, procurorul general al HCCJ a respins exhumarea rămășiței victimei în scopul realizării unei noi expertize medico-legale. Obiectivele acestei măsuri au fost precizate printr-o ordonanță din 9 august 2010. La 15 septembrie 2010 a fost prezentat un raport de expertiză, după ce raportul a fost adus la cunoștința părților civile și a ascultat-o pe reclamantă, procurorul infirmă la 18 februarie 2011, decizia sa din 23 martie 2010. Aprilie 2011, a ordonat o nouă exhumare a corpului victimei în vederea unei autopsii a cadavrului, care a fost efectuată la 12 noiembrie 2011, în prezența a doi experți desemnați de părți. La 7 decembrie 2012, experții au prezentat raportul lor, care a fost aprobat de comisia de control a INML la 17 aprilie 2013. La 17 ianuarie 2014, procurorul districtual a ordonat o expertiză criminalistică a vehiculului. La 26 iunie 2015, Parchetul de lângă HCCJ a clasat cazul fără întârziere. Pe baza rezultatelor autopsiei, precum și pe cele două expertize medico-legale și pe baza expertizei tehnice care au concluzionat că leziunile constatate ar fi putut fi cauzate de un șoc cu motocicleta în cauză, se consideră că un comportament imprudent al victimei a fost la originea accidentului. Pe de altă parte, în ceea ce privește infracțiunile de punere în circulație sau de conducere a unui vehicul neînmatriculat și de conducere a unui vehicul fără permis, acesta a clasat cauza din cauza prescrierii răspunderii penale a suspectului 19. La 9 octombrie 2015, reclamanții au contestat decizia Parchetului și recursul lor a condus la o serie de conflicte negative de competență, înainte ca aceasta să fie stabilită definitiv în favoarea tribunalului departamental din Dolj. 20. printr-o hotărâre definitivă din 11 septembrie 2017, Tribunalul departamental din Dolj a confirmat clasificarea plângerii. PRIVIND VIOLAȚIA ALEGUTĂ DE LA ARTICOLUL 2 DIN CONVENȚIA 21. Constatând că nu este în mod vădit nefondată sau inadmisibilă pentru un alt motiv prevăzut la art. 35 din Convenție, Curtea declară că este admisibil. 22. Principiile generale privind obligațiile procedurale care afectează statul sub unghiul articolului 2 din Convenție au fost rezumate în Hotărârea din 22 iulie 2001 privind Curtea. Nicolae Virgiliu Tănase c. România ([GC], n 41720/13, § 137-139, 25 iunie 2019). 23. În special, în caz de accidente mortale, statul trebuie să instituie un sistem judiciar efectiv care poate varia în funcție de circumstanțe, dar care trebuie să permită, în orice caz, în scurt timp, stabilirea faptelor, să oblige responsabilii să dea socoteală și să ofere victimelor o reparație adecvată. În plus, Curtea a concluzionat deja că art. 2 se aplică accidentelor, în special accidentelor rutiere, care au cauzat decesul victimei directe (a se vedea, de exemplu, Anna Todorova c. Bulgaria, nr 23302/03, §§ 9 și 83, 24 mai 2011 și Fati çakur și Merve Nissa çakor c. Turcia, nr. 54558/11, § 41, 5 iunie 2018 24. Cerințele menționate mai sus sunt cu atât mai relevante atunci când, la fel ca în cazul de față, victimele contestă teza accidentului mortal în sine pe baza unor dovezi științifice precum expertizele medico-legale (punctele 3 și 12 de mai sus). 25. În speță, Curtea constată că ancheta privind decesul domnului Constantin Cioroianu în circumstanțele pe care autoritățile le au, în fine , considerat a ridica un accident de drum obișnuit , a durat 11 ani și trei luni, inclusiv peste nouă ani în fața Parchetului, și că acest interval de timp a cauzat prescrierea răspunderii penale a suspectului în ceea ce privește unele dintre infracțiunile pentru care a fost acuzat, printre altele, pentru a fi condus fără permis pe drumurile publice o motocicletă neînmatriculată (punctul 18 de mai sus). Cu toate acestea, această perioadă de peste 11 ani a fost marcată de mai multe faze de inactivitate (punctele 14-15 de mai sus), precum și de întârzieri datorate, pe de o parte, necesității de a efectua încă o dată la o scară considerabilă măsuri de investigare care au fost anulate (punctele 16-17 de mai sus) și, pe de altă parte, unor conflicte de competență (punctul 18 de mai sus). 26. În plus, Curtea ia notă de faptul că, în 2008, adică la doi ani după evenimentul care a costat viața tatălui reclamantului, și după înfășurarea unui prim non-judiciar, Parchetul a dispus măsuri de decădere la fel de esențiale ca o examinare a motocicletei implicate în accident sau că o expertiză biologică a urmelor de sânge prelevate pe oglinda retrovizoare a motocicletei (punctul 11 de mai sus). În plus, durata anchetei a avut ca rezultat lacune semnificative în ceea ce privește modul în care ancheta s-a desfășurat. Astfel, din informațiile prezentate Curții nu reiese că s-a dat o continuare deciziei din 12 septembrie 2007 a departamentului Dolj de ordonare a unei confruntări a martorilor în scopul clarificării contradicțiilor care apar în declarațiile lor și de stabilire a derulării exacte a faptelor (punctul 9 de mai sus 27. Având în vedere deficiențele menționate anterior, Curtea consideră că instanțele nu au beneficiat de o anchetă care să îndeplinească cerințele art. 2 din Convenție. Prin urmare, această dispoziție a fost încălcată în cadrul componentei sale procedurale. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată pe care le-au plătit, guvernul consideră că aceste sume sunt excesive și observă că acestea nu au furnizat documente justificative cu privire la presupusul prejudiciu material și la cheltuielile și cheltuielile de judecată. Curtea ia notă de faptul că cererea privind prejudiciul material și cheltuielile și cheltuielile de judecată nu este susținută și respinge, prin urmare, pretențiile formulate în acest sens și acordă fiecăruia dintre solicitanți 20 000 EUR pentru daune morale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă. că, în termen de trei luni, 20 000 EUR (80 000 EUR) din Convenție a fost încălcată sub aspectul său procedural A spus că statul pârât trebuie să plătească fiecărui solicitant, în termen de 20 000 EUR (80 000 EUR), să fie convertit în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, pentru daune morale de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Prezentat în limba franceză și comunicat în scris la 31 ianuarie 2023, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Crina Kaufman Faris Vehabović Grefier adjunct f.f. Președinte [1] Rectificat la 13 februarie 2023: textul a fost următorul: La 8 iunie 2006, reclamantul a depus plângere pentru crimă, expunând faptul că șoferul motocicletei, sau terțe părți neidentificate înrudite cu acesta, l-a lovit pe tatăl său și l-a bătut până la moarte pe motiv că motocicleta a fost deteriorată după ce șoferul a lovit accidental victima.