3r-168/24 — suspendarea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- suspendarea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Lipsa temeiurilor de suspendare a executarii actului administrativ individual.
3r-168/24 — suspendarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Partidul Național
Moldovenesc, reprezentat de avocatul Roman Stici,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei
Electorale Centrale privind suspendarea executării hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024,
împotriva încheierii din 17 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-168/24
NR. PIGD 2-24058908-01-3r-17072024)
Lipsa temeiurilor de suspendare a executării actului administrativ individual.
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, G. Dașchevici, A. Braga
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Partidul Național
Moldovenesc, reprezentat de avocatul Roman Stici
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 mai 2024, Partidul Național Moldovenesc, s-a adresat în instanță
cu cerere în temeiul art. 214 alin. (1) din Codul administrativ privind
suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din
28 mai 2024 prin care s-a atenționat Partidul politic Partidul Național
Moldovenesc asupra obligației de a respecta art. 311 alin. (1) din Legea
nr. 294/2007 și a fost somat să verse în bugetul de stat suma de 65 000 de lei
primită contrar prevederilor legale de la persoana fizică Dragoș Galbur, fapt
constatat în pct. 14.1. și 26.1. din partea descriptivă a prezentei hotărâri, cu
informarea până la ora 15:00 a zilei de 31 mai 2024, despre măsurile
întreprinse și prezentarea documentelor ce confirmă virarea în bugetul de stat
a sumei de 65 000 de lei. Neexecutarea obligației în termenul indicat va duce
la suspendarea virării alocațiilor de la bugetul de stat în mărimea sumei
încasate cu încălcarea legii începând din luna imediat următoare lunii în care
a fost suspendat acest drept (f.d. 7-9).
Prin încheierea din 17 iunie 2024 s-a respins cererea reclamantului
Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale
privind suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr.2541 din 28 mai 2024 (f.d. 90-93).
La data de 08 iulie 2024, Partidul Național Moldovenesc, reprezentat
de avocatul Roman Stici, a depus recurs împotriva încheierii din 17 iunie
2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de
recurs, anularea încheierii contestate, adoptarea unei noi încheieri prin care
cererea de suspendare să fie admisă (f.d. 96-97).
În motivarea recursului, s-a invocat că Curtea de Apel Chișinău a
interpretat eronat prevederile art. 214 alin. (2) din Codul administrativ,
considerând că nu există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea
actului administrativ emis de Comisia Electorală Centrală. Sancțiunea
aplicată de Comisia Electorală Centrală se bazează pe o interpretare greșită
1
a unui împrumut ca fiind o donație. Contractele de împrumut între persoane
fizice și partide politice sunt permise de legislația civilă și Legea nr.294/2007
privind partidele politice. Suma de 68 000 de lei a fost depusă în baza unui
contract de împrumut legal, conform prevederilor legale aplicabile, ceea ce
creează suspiciuni serioase privind legalitatea sancțiunii aplicate de Comisia
Electorală Centrală. Instanța de fond nu a luat în considerare aceste aspecte
esențiale și, astfel, a subestimat gravitatea problemelor legale ridicate de
recurent
A mai indicat că Curtea de Apel Chișinău a neglijat gravitatea
prejudiciilor iminente și ireparabile pe care le poate suferi Partidul Național
Moldovenesc prin aplicarea sancțiunii dispuse de Comisia Electorală
Centrală. Hotărârea nr. 2541 din 28 mai 2024 impune partidului să verse în
bugetul de stat suma de 65 000 de lei, ceea ce, în contextul suspendării
alocațiilor de la bugetul de stat, afectează grav capacitatea partidului de a
desfășura activități politice și de a participa activ la viața politică a țării.
Aceste măsuri cauzează prejudicii ireparabile atât pentru partid, cât și pentru
democrația participativă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
2
Art. 214 alin. (1)-(4) din Codul administrativ:
„Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată
de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios
administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea
executării actului administrativ individual pînă la înaintarea acțiunii în contencios
administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat
suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172
alin.(3).
Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ
individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2).
Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot
depune o declarație pe propria răspundere.
Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului
administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea
participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile
pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin.(2)
din Codul de procedură civilă nu se aplică.”
Art. 172 alin. (2) din Codul administrativ:
„Motivele suspendării sînt:
a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil;
b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 17 iunie 2024, fiind
notificată recurentei și avocatului Roman Stici la data de 21 iunie 2024, prin
intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f.d. 94). Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Partidul
Național Moldovenesc, reprezentat de avocatul Roman Stici, s-a conformat
prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul
242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de
recurs.
Completul de judecată menționează că suspendarea reprezintă
operațiunea de întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act
juridic. Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanție a asigurării
legalității, ce intervine însă în cazuri de excepție, în situații limită. Aceasta
presupune fie întreruperea vremelnică a producerii de efecte juridice (ceea
ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea temporară a producerii de
efecte juridice.
Legiuitorul a stabilit expres la art. 172 alin. (2) din Codul
administrativ, doar două condiții de suspendare. Respectiv, Completul de
3
judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la dispunerea suspendării
actului administrativ urmează a fi constatate existența acelor temeiuri
necesare a fi întrunite, prevăzute prin lege.
Așadar, atât cazul bine justificat în vederea confirmării incontestabile
a existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil, cât și paguba a cărei iminentă
producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ,
trebuie să fie indicate și probate în concret, și nu doar afirmate prin preluarea
textelor de lege, prin urmare, cert fiind instituită obligația probării faptului
că existența acestor condiții nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana
lezată care a solicitat suspendarea executării actului administrative.
În speță, referitor la primul temei prevăzut de legiuitor – existența unor
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil,
instanța de recurs menționează că prin noțiunea de suspiciuni rezonabile
privind legalitatea actului administrativ individual, se înțeleg acele
circumstanțe de fapt, care ar convinge judecătorul că actul administrativ
individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului
administrativ individual defavorabil, este un element de fond și se verifică
doar în cadrul dezbaterilor judiciare.
Acest raționament se desprinde din faptul că ilegalitatea actului
administrativ individual este una din condițiile cumulative de admitere a
acțiunii în contestare. Corespunzător, ilegalitatea actului administrativ
individual vizează două dimensiuni ale legalității, opusul ilegalității fiind
legalitatea procedurală (formală) și legalitatea material.
Totodată, pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării
imediate a actului administrativ prin suspendarea acestuia, instanța nu poate
aprecia discreționar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin
raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente
indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond
conținutul actului administrativ. Dar, probe în acest sens la dosar lipsesc.
La caz, Partidul Național Moldovenesc, reprezentat de avocatul
Roman Stici, în motivarea solicitării de suspendare a invocat existența unor
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ
contestat, însă, în speță se constată inexistența unor elemente ce ar institui
evident și fără depășirea limitelor fondului cauzei suspiciuni serioase și
rezonabile privind legalitatea actului administrativ contestat. Respectiv,
soluționarea lor poate fi realizată doar în urma unei analize în fond a
pretențiilor privind anularea actului administrativ supus contestării.
Astfel, având în vedere că, examinarea cererii de suspendare nu
presupune prejudecarea fondului cauzei, instanța având numai posibilitatea
de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță în
limitele necesare examinării cererii de suspendare, nu s-au constatat obiectiv
4
suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024.
Cât privește cel de-al doilea temei prevăzut de legiuitor – existența
pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile, instanța de
recurs relevă că, pentru a fi dispusă suspendarea executării actului
administrativ contestat, persoana vătămată trebuie să dovedească temeinicia
solicitării, precum și faptul că suspendarea are drept scop prevenirea unui
prejudiciu ireparabil.
La rândul său, prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul
actului vizat a unor dispoziții care prin aducerea la îndeplinire i-ar produce
reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării
actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui
prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii,
nu ar putea fi îndeplinit.
Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că în prezentul litigiu nu există nici motivul alternativ de suspendare
prevăzut la art. 172 din Codul administrativ. Și aceasta deoarece, existența
pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea
în continuare a actului administrativ individual defavorabil nu a fost
argumentată și nici probată în regim suficient de obiectiv și convingător.
Așadar Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază
ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului precum că Curtea de Apel
Chișinău a neglijat gravitatea prejudiciilor iminente și ireparabile pe care le
poate suferi Partidul Național Moldovenesc prin aplicarea sancțiunii dispuse
de Comisia Electorală Centrală. Hotărârea nr. 2541 din 28 mai 2024 impune
partidului să verse în bugetul de stat suma de 65 000 de lei. Or, acest temei
nu poate fi considerat ca existența pericolului iminent de producere a unor
prejudicii ireparabile.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că prejudiciul ireparabil presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor
dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce recurentului un
prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or,
prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu
material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii, nu ar
putea fi înlăturat.
De altfel, Completul de judecată constată că, cererea cu privire la
suspendarea executării hotărârii nr. 2541 din 28 mai 2024 a Comisiei
Electorale Centrale, întemeiat a fost respinsă de către Curtea de Apel
Chișinău, or, la depunerea cererii privind suspendarea executării actului
administrativ nu s-au identificat și justificat suficient de clar și efectiv acele
circumstanțe care ar impune necesitatea instituirii garanției de asigurare a
legalității prin suspendarea executării actului administrativ menționat.
5
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Partidul Național Moldovenesc, reprezentat
de avocatul Roman Stici împotriva încheierii din 17 iunie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6