2ra-923/23 — cu privire la încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti cât si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-923/23 — cu privire la încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti cât si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Alexei

Brihuneț și Vasile Brihuneț, reprezentați de avocatul Ion Matușenco și de către

Ministerul Justiției,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

către Alexei Brihuneț și Vasile Brihuneț împotriva Ministerului Justiției,

intervenienți accesorii Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor cu

privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești cât și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 22 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-923/23

nr. PIGD 2-21102185-01-2ra-03072023)

Consecințele depunerii recursului, fără a invoca temeiul prevăzut la art. 432,

alin. (2) și alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01

septembrie 2023), or instanța de apel a aplicat legea care urma să fie aplicată,

interpretând-o corect.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Brăgaru

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci

25 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate

de către Alexei Brihuneț și Vasile Brihuneț, reprezentați de avocatul Ion

Matușenco și de către Ministerul Justiției.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor, prin care au solicitat încasarea

în beneficiul lui Alexei Brihuneț a prejudiciului material în mărime de 120

000,00 lei și a prejudiciului moral în mărime de 600 000,00 lei, în beneficiul

lui Vasile Brihuneț a prejudiciului material în mărime de 90 000,00 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 500 000,00 lei și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Brihuneț au menționat că organul de urmărire penală la 15 august 2016, în

temeiul procesului penal 20168690174, rezultat din percheziția

contravențională efectuată în data de 02 august 2016 la compania SC „Slava

Cargo Grup” SRL a dispus pornirea urmăririi penale în baza art. 248, alin. (5),

lit. b) și d) din Cod penal în redacția legii din 2016.

de urmărire penală mai multe solicitări și comunicate, invocând existența unor

raporturi juridico - civile legate de interpretarea eronată a legislației cu referire

la Declarația Vamală Electronică nr. 9050I3312 din 02 august 2016.

penale, organul de urmărire penală a ignorat circumstanțele de fapt de

importanță și anume faptul că SC „Slava Cargo Grup” SRL în data de 02

august 2016 prin intermediul brokerului vamal, a plasat spre examinare și

validare Declarația Vamală Electronică nr. 9050I3312, prin care a solicitat

vămuirea unui lot de mărfuri de larg consum importate din România,

declarație care constituie obiectul nemijlocit al speței cauzei penale.

perfectarea declarației de export au fost admise unele omisiuni de calcul al

mărfurilor. Faptul dat fiind confirmat prin declarațiile formulate la faza

urmăririi penale cât și în instanța de judecată de către Igor Belciug.

legale în data de 03 august 2016 ora 11:00 a înregistrat cererea prin care a

notificat autoritatea vamală, vizând unele erori constatate și a informat că este

1

necesar a fi efectuate rectificări în Declarația Vamală Electronică elucidată

mai sus.

august 2016 cu nr. 28/31-7150, a dispus refuzul în satisfacerea cererii privind

permiterea rectificării Declarației Vamale Electronice, care și era obiectul

acțiunilor infracționale incriminate reclamanților.

adoptată de către autoritatea vamală la 03 august 2016 s-a depus o altă

solicitare, prin care a menționat autorității vamale că însăși cadrul legal, și

anume pct. 9 al anexei nr. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 904 din 13 noiembrie

2013 acordă dreptul declarantului sau reprezentantul acestuia (la solicitarea

declarantului), de a retrage declarația vamală cu titlu definitiv sau în vederea

rectificării ulterioare a acesteia, după înregistrarea ei pe serverul organului

vamal, dar până la momentul începerii controlului vamal.

subiectivă în data de 04 august 2016, cu nr. 28/31-7175 a dispus refuzul în

acordarea permisiunii de a efectuat rectificarea declarației vamale în speță. De

la data descrisă, autoritatea vamală de facto a ascuns unele fapte, care la

stadiul inițial și incipient al procesului penal aveau o însemnătate deosebită,

și anume faptul că: în data de 04 august 2016 compania SC „Slava Cargo

Grup” SRL a manifestat dezacord și a contestat acțiunile Biroului Vamal

Bălți, actualmente Biroul Vamal Nord prin depunerea cererii prealabile către

Serviciul Vamal și la data de 05 august 2016 a solicitat prin cerere separată

dispunerea suspendării tuturor acțiunilor cu referire la declarația vamală

electronică în speță. Despre aceste fapte Biroul Vamal Nord a fost informat

prin comunicat, acest comunicat partea apărării la anexat în calitate de probe

suplimentare.

2016 a dispus în data de 15 august 2016 pornirea urmăririi penale și în partea

constatatoare a elucidat circumstanțele de fapt, și anume: „La 02 august 2016

de către specialistul în domeniul vămuirii Patraș Diana, a fost depusă

declarația vamală electronică nr. 9050I3312, conform căreia SRL „Slava

Cargo Grup” a importat din România în Republica Moldova în regim vamal

de import definitiv mărfuri de larg consum cu valoarea facturală în mărime de

43481,10 RON, marfa fiind introdusă pe teritoriul Republicii Moldova prin

postul vamal Costești PVFI, cu mijlocul de transport cu xxxxx condus de către

Alexei Brihuneț. În urma efectuării controlului fizic vamal al mărfurilor

transportate cu mijlocul de transport menționat și declarate organului vamal

în baza declarației vamale nr. 9050I3312 din 02 august 2016, au fost depistate

și ridicate mărfuri de larg consum nedeclarate organului vamal, valoarea în

vamă al cărora conform informației Secției Venituri și valoare în vamă a

Biroului Vamal Bălți nr. r-7290 din 08 august 2016 constituie 582 516,82 lei,

ceia ce constituie proporții deosebit de mari”.

2

vizat anume declarația vamală electronică nr. 9050I3312, care la data pornirii

urmăririi penale deja constituia obiectul litigiului civil înregistrat în cadrul

Judecătoriei Bălți, dat fiind faptul, că în data de 12 august 2016 Serviciul

Vamal prin răspunsul remis în adresa agentului economic a indicat că speța

faptelor contestate constituie obiectul nemijlocit al contenciosului

administrativ. Apărarea a anexat în acest sens copia acțiunii civile cu

reflectarea înregistrării în data de 15 august 2016 în cadrul Judecătoriei Bălți

și în cadrul Biroului Vamal Nord.

instanța în ordine de contencios administrativ a dispus nemijlocit aplicarea

măsurilor asiguratorii și a interzis Biroului Vamal Bălți de a efectua orice

acțiuni asupra declarației vamale electronice nr. 9050I3312 până la

examinarea pricinii în fond și adoptarea hotărârii judecătorești irevocabile.

Această hotărâre nefiind executată de către autoritatea vamală, chiar mai mult

fiind ignorată. Faptul menționat imediat fiind adus spre cunoștință autorității

vamale în data de 22 august 2016. Toate aceste acte au fost anexate de către

apărare la stadiul inițial al urmăririi penale, unde organului de urmărire penală

la data de 23 august 2016 au fost aduse spre cunoștință încheierea de asigurare

în pricina civilă și decizia Curții de Apel Bălți din 18 august 2016 prin care

acțiunea procesuală de percheziție contravențională efectuată de către Tatiana

Chilari a fost recunoscută ca nulă.

cunoscut faptul că declarația vamală electronică care era obiectul

instrumentării urmăririi penale era și obiectul unui litigiu de contencios

administrativ, iar acțiunile care au dus nemijlocit la efectuarea controlului

fizic al mărfurilor au fost declarate ca fiind nule prin hotărâre irevocabilă și

anexată la materialele cauzei penale. Astfel, până la pornirea urmăririi penale,

autoritatea vamală fiind reprezentată de către agentul constatator Tatiana

Chilari în temeiul actelor administrate în data de 05 august 2016 a dispus

pornirea procesului contravențional atribuindu-i numărul 151/2016.

vizând necesitatea efectuării percheziției camionului cu xxxxx și nemijlocit

având autorizarea judecătorului de instrucție la orele 16:59 s-a purces la

acțiunea procesuală de percheziție contravențională, care a finalizat la orele

22:05. Totodată, reamintește faptul că prin Decizia Curții de Apel Bălți din 18

august 2016 această acțiune procedurală a fost declarată ca fiind nulă prin

faptul respingerii demersului agentului constatator cu privire la efectuarea

percheziției.

de 25 august 2016, solicitând abrogarea ordonanței de pornire a urmăririi

penale fapt neperceput de către partea acuzării. Astfel, la 23 noiembrie 2016,

instanța de fond prin hotărâre a obligat Biroul Vamal Bălți să efectueze

rectificarea Declarației Vamale Electronice cu nr. 905013312, respectiv

3

drepturile lezate al agentului economic au fost restabilite la poziția inițială.

Hotărârea menționată a fost lăsată în vigoare prin Decizia Curții de Apel Bălți

din 02 martie 2017 și la 12 iulie 2017 Hotărârea emisă de către instanța de

fond a devenit irevocabilă, deoarece recursul formulat de către Biroul Vamal

Nord a fost declarat ca fiind inadmisibil.

agentul economic de fapt și de drept a avut dreptul la rectificarea Declarației

Vamale Electronice cu nr. 9050I3312, autoritatea vamală a acționat subiectiv,

iar acțiunile ultimei au fost declarate ca fiind abuzive prin hotărâri irevocabilă.

Pornirea urmăririi penale s-a dispus în baza unor acte declarate ca fiind nule

și constatate ca fiind fictive prin probe administrate în instanța de judecată.

Însă, necătând la toate aceste circumstanțe de fapt, organul de urmărire penală

a recurs la acțiunile represive față de reclamanți, care s-au manifestat prin

faptul că la 07 octombrie 2016 procurorul din cadrul PCCOCS, a emis

ordonanța de reținere a lui Alexei Brihuneț și Vasile Brihuneț. Respectiv, la

07 octombrie 2016 Alexei Brihuneț fiind reținut, în privința ultimului în data

de 08 octombrie 2016 a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest

pentru o perioadă de 30 zile, iar lui Vasile Brihuneț arest în contumacie din

momentul reținerii.

până în data de 10 februarie 2017, adică pentru patru luni calendaristice, sau

126 de zile privat de libertate.

din cadrul MAI și a fost deținut în cadrul Penitenciarului nr. 13 și

Penitenciarului Bălți în celule comune, fiind deținut în condiții inumane,

faptul dat fiind revăzut în rapoartele anuale privind condițiile de detenție din

cadrul acestor penitenciare. În consecință, cauza penală de acuzarea lui Alexei

Brihuneț a fost deferită justiției pentru examinare în fond, iar cauza penală

față de acuzarea lui Vasile Brihuneț a fost disjunsă în procedură separată fiind

inițiate investigații în vederea identificării locului de aflare a ultimului.

inculpatul Alexei Brihuneț, cât și alți inculpați inclusiv și SC „Slava Cargo

Grup” SRL au fost achitați, pe motivul lipsei faptului infracțiunii. Prin decizia

Curții de Apel Bălți din 13 iunie 2018, sentința de achitare pronunțată față de

reclamant a fost lăsată fără modificări în acest sens, iar prin Decizia Curții

Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2018 sentința de achitare a devenit

irevocabilă.

octombrie 2016 până la 23 ianuarie 2018. Cu toate acestea hotărârea organului

de urmărire penală a fost notificată și au fost efectuate un șir de solicitări ca

urmărirea penală față de Vasile Brihuneț să fie încetată, însă nu au avut un

parcurs efectiv, abia tocmai la 26 martie 2019, după mai multe plângeri

formulate s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și anulată măsura

preventivă aplicată față de ultimul. Pentru aceste fapte reclamanții au fost puși

4

sub acuzații nejustificate, deoarece instanța cât și procuratura s-a pronunțat cu

hotărâre de achitare și scoatere de sub urmărire penală din lipsa faptului

infracțiunii, au fost supuși la acțiuni de percheziție nejustificată a domiciliului

ultimilor, precum și au fost supuși la arestarea nejustificată și menținerea în

stare de arest, cât și urmărire.

de urmărire penală sau manifestat prin supunerea nejustificată la procedurile

penale, încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul

procedurii penale, încălcarea gravă și abuzivă a drepturilor și libertăților

fundamentale garantate de Constituție și Tratatele Internaționale, punerea sub

acuzații și arestarea nejustificată.

prezentate se atestă că au fost nejustificat reținuți, supuși la acțiuni de

percheziție, arestați și puși sub acuzație. Toate aceste acțiuni au dus la

prejudicierea materială cât și morală a reclamanților, deoarece pentru perioada

instrumentărilor de ordin penal a suportat cheltuieli pentru asistența juridică.

Astfel, potrivit ordinului de încasare seria QL nr. 408419 Alexei Brihuneț a

achitat serviciile avocațiale în mărime de 120 000,00 lei, iar Vasile Brihuneț

conform ordinului de încasare seria QL nr. 408421 a achitat suma de 90

000,00 lei. Totodată reclamanții au pierdut veniturile salariale neobținute

pentru perioada instrumentărilor penale.

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Alexei Brihuneț

și Vasile Brihuneț, s-a încasat din contul bugetului de stat al Republicii

Moldova prin intermediul Ministerului Justiției în beneficul lui Alexei

Brihuneț, prejudiciul material în mărime de 120 000,00 lei, prejudiciul moral

în mărime de 200 000,00 lei și cheltuieli de judecată formate din cheltuieli

pentru asistența juridică în mărime de 4 500,00 lei, în beneficul lui Vasile

Brihuneț, prejudiciul material în mărime de 90 000,00 lei, prejudiciul moral

în mărime de 100 000,00 lei și cheltuieli de judecată formate din cheltuieli

pentru asistența juridică în mărime de 4 500,00 lei, în rest, cererea de chemare

în judecată s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 169,173-187, vol. I)

iunie 2022 de către Ministerul Justiției și la 13 iulie 2022 de către Ministerul

Finanțelor. (f.d. 171,193-194, vol.I)

admis apelul declarat de către Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, a

modificat hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

în partea încasării prejudiciului moral, cu micșorarea sumei încasate din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiție în beneficiul lui

Alexei Brihuneț de la 200 000 lei la suma de 80 000 lei și în beneficiul lui

Vasile Brihuneț de la suma de 100 000 lei la suma de 20 000 lei, în rest a

menținut hotărârea instanței de fond. (f.d. 225,226-246, vol.I)

5

că la 05 august 2016 de către agentul constatator Tatiana Chilari a fost

întocmit procesul-verbal de percheziție efectuată asupra unității de transport

de model „Mercedes Actros” cu xxxxx amplasat pe teritoriul Terminalului

Vamal al postului vamal Bălți din mun. Bălți str. Ștefan cel Mare 195. Prin

decizia Curții de Apel Bălți din 18 august 2016 s-a casat încheierea

judecătoriei Bălți din 05 august 2016 și s-a respins ca nefondat demersul

agentului constatator Tatiana Chilari privind autorizarea efectuării

percheziției în camionul de model „Mercedes Actros” cu xxxxx, staționat în

mun. Bălți str. Ștefan cel Mare 195.

Direcției urmărire penală a Serviciului Vamal s-a dispus începerea urmăririi

penale în baza elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248,

alin. (5), lit. b) și d) din Codul penal, pe faptul trecerii peste frontiera vamală

a R. Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, fără a fi declarate

controlului vamal, comisă de două sau mai multe persoane.

dispus reținerea pe un termen de 72 ore a lui Alexei Brihuneț bănuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, alin. (5), art. 248, alin.(5), lit. b) și

d) din Codul penal. La 07 octombrie 2016, a fost întocmit procesul-verbal de

reținere a bănuitului Alexei Brihuneț.

Criminalității Organizate și Cauze Speciale din 08 octombrie 2016 s-a dispus

punerea sub învinuire a lui Alexei Brihuneț, incriminându-i-se comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42, alin.(5), art. 248, alin.(5), lit. b) și d) din Codul

penal.

2016 s-a admis demersul procurorului, s-a aplicat măsura preventivă sub

formă de arest preventiv în privința învinuitului Alexei Brihuneț, din

momentul pronunțării încheierii, în care se va include termenul reținerii,

conform procesului-verbal de reținere din 07 octombrie 2016, ora 09.02 până

la 06 noiembrie 2016 ora 09.02 inclusiv, cu eliberarea mandatului de arest pe

un termen de 30 zile.

2016, a fost admis demersul procurorului privind prelungirea arestului

preventiv în privința lui Alexei Brihuneț, astfel fiindu-i prelungită măsura

preventivă sub formă de arest pe un termen de 30 zile, până la 06 decembrie

2016, ora 06.20, cu deținerea în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Alexei

Brihuneț a fost pus sub învinuire, încriminându-i-se comiterea infracțiunii

prevăzute de art.248, alin.(5), lit. b) și d) din Codul penal.

2016869161 o nouă cauză penală într-o procedură separată în privința

6

învinuiților Vasile Brihuneț și Veaceslav Belciug, precum și în privința

persoanelor în curs de identificare.

Alexei Brihuneț a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 248, alin. (5), lit. b) și d) din Codul penal, din motiv că nu

s-a constatat existența faptei infracțiunii.

procurorului în Procuratura Anticorupție, s-a dispus achitarea lui Alexei

Brihuneț învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248, alin. (5)

lit. b) și d) din Codul penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2019 s-

a considerat inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și s-a menținut

Decizia Curții de Apel Bălți din 13 iunie 2018.

Criminalității Organizate și Cauze Speciale din 26 martie 2019 s-a scos de sub

urmărire penală în cauza penală nr. 2016869218 învinuitul Vasile Brihuneț,

din motiv că în acțiunile lui nu există faptul infracțiunii.

civil, art. 1, art. 2, alin. (1), art. 3, art. 6 din Legea nr. 1545-XIII din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, în colaborare cu art. 23, alin. (3) art. 66, alin. (2), pct. 34), alin.

(3), art. 524 art. 525, alin.(1), (2) și (3) din Codul de procedură penală, au

concluzionat că pretenția lui Alexei Brihuneț și Vasile Brihuneț cu privire la

repararea prejudiciului material și moral este întemeiată, deoarece s-a

constatat cu certitudine Alexei Brihuneț prin hotărâre judecătorească

irevocabilă a fost achitat de învinuirea infracțiunii prevăzute la art. 248, alin.

(5) lit. b) și d) din Codul penal, iar Vasile Brihuneț prin ordonanța procurorului

în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale

din 26 martie 2019 a fost scos de sub urmărire penală.

Vasile Brihuneț sunt în drept de a pretinde repararea prejudiciului cauzat în

urma acțiunilor organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești.

Ministerului Finanțelor precum că la caz nu au fost întrunite condițiile de

aplicabilitate a răspunderii statului prin prisma Legii nr. 1545-XIII din 25

februarie 1998 și că acțiunile de urmărire penală au fost realizate în limitele

legislației, iar lui Vasile Brihuneț și Alexei Brihuneț le-au fost asigurate toate

garanțiile prevăzute de legislația procesual penală, or, prin prisma art. 2007,

alin. (1) din Codul civil, este suficient ca să existe un temei de reabilitare al

persoanei fizice, iar repararea prejudiciului poate fi solicitată chiar și în lipsa

vinovăției organului de urmărire penală sau a instanțelor de judecată.

7

Vasile Brihuneț, instanțele de judecată, reieșind din prevederile art. 7, lit. e)

din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, în colaborare cu art. 5, alin.

(1), art. 63, alin. (4) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 și a odinelor de

plată seria/numărul QL 408419 din 30 decembrie 2019 și nr. QL 408421 din

03 ianuarie 2020 au reținut ca fiind întemeiată pretenția de încasare a

prejudiciului material sub forma sumelor plătite pentru asistența juridică

acordată în cadrul procesului penal. Instanțele de judecată au apreciat aceste

cheltuieli ca fiind necesare, reale și rezonabile, respingând în acest sens

alegațiile Ministerului Justiției și ale Ministerului Finanțelor.

Brihuneț dispun de dreptul de reparare a prejudiciului moral, au avut opinii

diferite referitor la cuantumul prejudiciului moral. Instanța de fond a dispus

încasarea în beneficiul lui Alexei Brihuneț a sumei de 200 000 lei, iar în

beneficiul lui Vasile Brihuneț a sumei de 100 000 lei.

2037, din Codul civil, art. 10, art. 11, alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25

februarie 1998, a menționat că la determinarea cuantumului prejudiciului

moral urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că,

despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și

echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o

compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut

echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

către Alexei Brihuneț și Vasile Brihuneț în urma acțiunilor ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, gradul

trăirilor negative și disconfortul suportat odată cu supunerea acestora urmăririi

penale, a conchis că compensația bănească în mărime de 200 000 lei stabilită

lui Alexei Brihuneț și în mărime de 100 000 lei stabilită lui Vasile Brihuneț

de prima instanță, este una disproporțională și excesivă în raport cu criteriile

stabilite la caz și principiul general al echității.

rezonabile a prejudiciului moral, instanța de apel a considerat că suma de 80

000 lei pentru Alexei Brihuneț și suma de 20 000 lei pentru Vasile Brihuneț

va constitui o satisfacție echitabilă, fiind în măsură de a atenua suferințele

psihice și fizice cauzate acestora, fiind una echitabilă și suficientă pentru

prejudiciul moral suferit, care este rezonabilă, proporțională în raport cu

criteriile stabilite la caz și corespunde circumstanțelor cauzei, în rest

pretențiile acestora cu privire la repararea prejudiciului moral urmează a fi

respinse ca neîntemeiată.

cont, în principal de impactul adus reclamanților prin acțiunile organului de

urmărire penal, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, or, cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu

8

și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici

venituri nejustificative pentru victimele daunelor, iar, la caz, suma de 80 000

lei pentru Alexei Brihuneț și suma de 20 000 lei pentru Vasile Brihuneț este

una rezonabilă și echitabilă în raport cu suferințele psihice ale reclamanților

cauzate prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești.

lit. i), art. 94, alin. (1), art. 96, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă,

au conchis că pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

suportate în cauza civilă pentru asistența juridică este întemeiată, deoarece s-

a constatat că reclamanții au fost asistați de avocatul Ion Matușenco în baza

mandatului MA nr.1385023 din 08 iunie 2021 și mandatului MA 1662190 din

08 iunie 2021, fiind achitată suma de 9 000 lei, fapt confirmat prin dispoziția

de încasare nr.07564 din 23 mai 2022.

și Vasile Brihuneț, reprezentați de avocatul Ion Matușenco și Ministerul

Justiției.

Matușenco, prin recursul înaintat, au solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond, reiterând

circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată.

temeinicii acțiunii formulate prin adjudecarea prejudiciului moral cauzat în

beneficul lui Alexei Brihuneț, în mărime de 200 000 lei și în beneficul lui

Vasile Brihuneț în mărime de 100 000 lei. Aceștia au subliniat că unul din

criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

prin faptul că a fost urmărit penal pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care

legea penală prevede inclusiv pedeapsa cu închisoare, pentru faptul că a fost

deținut în celule comune și în condiții inumane, pentru faptul că a fost lipsit

de dreptul său de a fi cu familia, pentru faptul că ulterior s-a constatat că nici

nu a existat fapta infracțională. Urmare a faptelor ilicite îndreptate față de

acesta și anume a presiunilor psihologice exercitate pe marginea cauzei penale

instrumentate și impunerea impactului negativ de a recunoaște vinovăția,

starea sănătății a fost afectată grav.

ulterior emiterea unei măsuri preventive, care ulterior a fost casată pe temeiul

lipsei faptului infracțiunii, ultimului i s-a adus atingere drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, inclusiv dreptului la viața sa privată, pe

care le-a suportat în urma acțiunilor organului de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

9

că a fost privat de libertatea sa de a se deplasa, de a avea comunicare de a

educa copii săi.

acorda cuantumul prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei și 100 000 lei,

care, în opinia acestora poate fi considerat ca o compensare ce ar aduce

satisfacție echitabilă persoanei, fapt absolut neglijat de către instanța de apel,

care în mod vădit fără careva argumentare faptică a micșorat acest prejudiciu.

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

a interpretat eronat legea și a apreciat arbitrar probele, la adoptarea soluției

judecătorești, a aplicat eronat normele de drept material ce țin de încasarea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Or, pentru aplicabilitatea

prevederilor Legii nr.l545-XIII din 25 februarie 1998, necesită a fi întrunite

cumulativ, atât circumstanțele prevăzute de art. 6 - dreptul la repararea

prejudiciului, cât și de art. 3 - cazurile de reparare a prejudiciului material și

moral. Prin urmare, normele legale în cauză sunt indisolubile, respectiv nu pot

fi aplicate separat.

corect au stabilit că în privința lui Alexei Brihuneț și lui Vasile Brihuneț a fost

emisă ordonanță de scoatere de sub urmărire penală. Acest aspect nici nu a

fost negat sau contestat de către Ministerul Justiției, totuși, motivarea

instanțelor precum, că aceștia sunt în drept să solicite compensarea

prejudiciului cauzat este nefondată și eronată, în condițiile în care conform

prevederilor art.3, alin.(l) din Legea nr. 1545-XIII, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale,

aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a

nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală [...].

orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea Statului,

astfel, deși în privința lui Alexei Brihuneț au fost efectuate măsurile

procedurale de reținere, aplicare a măsurilor preventive sub formă de arest,

aceste măsuri nu au fost ilegale și respectiv, că nu este întrunită condiția

privitoare la prejudiciul reparabil prevăzută la art. 3 din Legea nr. 1545-XIII.

ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept. Respectiv, dacă

se demonstrează printr-un act judecătoresc de dispoziție irevocabil că

acțiunile întreprinse de către organul de urmărire penală sunt/au fost ilegale,

atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de faptul dacă este vinovată sau

nu persoana. Or, instanța de fond cât și instanța de apel urmau să indice expres

care anume act ilicit justifică răspunderea statului.

10

erori judiciare și de urmărire penală, sunt necesare unele condiții speciale, și

anume, existența faptei ilicite, or, nu orice acțiune a organelor de drept și

judecătorești atrage răspunderea Statului.

irevocabil a judecătorului de instrucție, sau a organului ierarhic superior, prin

care s-a stabilit ca fiind ilegale acțiunile organului de urmărire penală.

măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și

obiectivă a circumstanțelor invocate în actul de sesizare, de a constata atât

circumstanțele care dovedesc vinovăția, cât și cele care dezvinovățesc,

precum și circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea penală.

nu au luat în considerare circumstanțele speței care certifică faptul că acțiunile

organelor de urmărire penală au fost justificate și legale, existând temeiuri

privind bănuiala rezonabilă în săvârșirea infracțiunii imputate intimatului

până la emiterea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală, în contextul

în care demersul procurorului privind aplicarea măsurii arestului preventiv în

privința intimatului a fost admis prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu menținerea acesteia în ordine de recurs, prin decizia din

28.11.2018, de către Curtea de Apel Chișinău.

material denotă un efect nociv nu doar pentru societate, dar și pentru cadrul

legal, din motiv că se creează un precedent care cu trecerea timpului este tot

mai greu de remediat

prejudiciului moral Ministerul Justiției a menționat că instanța de apel în mod

eronat a apreciat poziția primei instanțe privind admisibilitatea acțiunii în

partea încasării parțiale a prejudiciului moral, în condițiile în care la caz nu

sunt întrunite toate condițiile de aplicabilitate a prevederilor Legii nr.1545-

XIII.

hotărârile privind stabilirea cuantumul prejudiciului moral, or suma dispusă

spre încasare este excesivă și disproporționat principiilor compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, nefiind stabilite suferințele

morale de o asemenea intensitate, precum și la stabilirea cuantumului

despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificative.

pretenției de reparare a prejudiciului material autoritatea recurentă a indicat

că admiterea acestei pretenții nu corespunde garanțiilor implicite ale art. 6 § 1

CEDO ce vizează obligația de a motiva hotărârile judecătorești (H împotriva

Belgiei, pct. 53). întinderea obligației privind motivarea poate varia în funcție

11

de natura deciziei (Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct. 29. Hiro Balani

împotriva Spaniei, pct. 27) și trebuie analizată în lumina circumstanțelor

speței.

asistenta juridică suportate de reclamant în cadrul examinării cauzei penale a

făcut trimitere doar la cadrul normativ- art. 7 lit. e), g) din Legea nr. 1545-

XIII, însă la aprecierea costurilor cheltuielilor judiciare, instanța urma să

evalueze cheltuielile conform celor două principii de bază și anume:

- costurile și cheltuielile urmează a fi în modul corespunzător probate,

de obicei prin documente de plată sau prin prezentarea descifrării pe ore a

lucrului avocatului și tarife aplicabile;

- cheltuielile trebuie să fie rezonabile ca cuantum (în special în materia

de tarife percepute pentru onorariile avocaților) și necesare pentru proceduri

în speță (nu se compensează sub nici o formă lucrul avocatului care nu are

tangență directă la proces).

Matușenco, la 21 august 2024 a depus referință asupra recursului declarat de

către Ministerul Justiției, prin care a solicitat declararea acestuia ca fiind

inadmisibil. (f.d. 34-38, vol.II)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

01 septembrie 2023) relevă că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) și în cazul în care recursul este depus

cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434. ”

septembrie 2023) reglementează că:

12

„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.”

septembrie 2023) prevede că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.”

septembrie 2023) statuează că:

„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-

verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

septembrie 2023) stabilește că:

„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că

decizia recurată a fost pronunțată la data de 22 februarie 2023, expediată

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 25 aprilie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Alexei

Brihuneț și Vasile Brihuneț au respectat termenul de declarare a recursului,

din motiv că recursul a fost depus la data de 12 iunie 2023. (f.d. 1-9, vol.II)

Totodată, instanța de recurs constată că Ministerul Justiției și-a exercitat

dreptul de contestare a deciziei instanței de apel la 20 iulie 2023, după

expirarea termenului, or la caz termenul de declarare a recursului de 30 de zile

a început să curgă, de la 26 aprilie 2023, ziua imediat următoare datei

comunicării deciziei integrale și a expirat la 26 iunie 2023.

subliniază că termenul de procedură instituit de legiuitor pentru demararea căii

de atac în ordine de recurs este prevăzut de o normă imperativă și anume art.

13

434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stipulează că începutul

curgerii termenului de depunere a recursului este determinat de momentul

comunicării deciziei integrale.

Legiuitorul prin instituirea termenelor procedurali a urmărit respectarea

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, care pe de o parte,

mobilizează cercetarea cauzei, iar pe de altă parte contracarează exercitarea

cu rea-credință de către participanții la proces a drepturilor procedurale.

i s-a comunicat decizia integrală la 25 aprilie 2023, ora 14:56, astfel, trebuia

să facă uz de toate drepturile sale procedurale și să depună recursul în termen.

urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului

său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale.

de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre

care cunosc cu certitudine că se află pe rolul instanței și să respecte termenele

prevăzute de lege.

Justiție reține că, recursul depus de către Ministerul Justiției la data de 20 iulie

2023 este depus în afara termenului legal, iar neexercitarea oricărei căi de atac

și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage

decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel.

Ministerul Justiției este inadmisibil, deoarece a fost depus cu omiterea

termenului prevăzut la art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Brihuneț și Vasile Brihuneț, reprezentați de avocatul Ion Matușenco,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, prin

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au

fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare

la 01 septembrie 2023.

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 12 iunie 2023.

Brihuneț, reprezentați de avocatul Ion Matușenco, rezultă că aceștia au invocat

temei de admisibilitate art. 432, alin. (2) și alin. (4) din Codul de procedură

civilă.

recursul declarat de către Alexei Brihuneț și Vasile Brihuneț, nu se încadrează

în temeiurile invocate, or recurenții au invocat doar dezacordul cu soluția

adoptată, nefiind stabilit faptul că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare

sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

14

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers, a aplicat în mod eronat legea

sau a interpretat în mod eronat legea.

verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3) din

Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a

stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri.

conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de

către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

către Alexei Brihuneț și Vasile Brihuneț, nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual,

și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

lit. a) și lit. b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de către Alexei Brihuneț și

Vasile Brihuneț, reprezentați de avocatul Ion Matușenco și de către Ministerul

Justiției, împotriva deciziei din data de 22 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

15