3ra-428/24 — anularea actului adminstrativ defavorabil si restabilirea dreptului la pensie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ defavorabil si restabilirea dreptului la pensie
- Temei legal
- admisibilitatea recursului, art. 246 Cod administrativ
3ra-428/24 — anularea actului adminstrativ defavorabil si restabilirea dreptului la pensie (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Iurie Novițchi,
reprezentat de avocatul Dumitru Cucu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Iurie Novițchi împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
restabilirea dreptului la pensie în volum deplin
împotriva deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-428/24
NR. PIGD 2-20018152-01-3ra-20052024)
Admisibilitatea recursului; Art.246 Cod administrativ
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Chisilița,
Instanța de apel : V. Negru, I. Palanciuc, I. Dutca,
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Iurie
Novițchi, reprezentat de avocatul Dumitru Cucu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 30 decembrie 2019, Iurie Novițchi a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Leova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
restabilirea dreptului la pensie în volum deplin.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că contestă acțiunile Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Leova, prin care i s-a micșorat pensia de
dizabilitate, în calitate de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne. La
data de 04 noiembrie 2019, prin Decizia CTAS Leova a fost redusă pensia
sa de dizabilitate în calitate de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne.
Casa Teritorială de Asigurări Sociale nu a prezentat motivul de drept prin
care s-a justificat pe cale legală reducerea pensiei de dizabilitate, făcându-se
referire doar la Legea nr.1544 art. 21 lit. b) și nici o altă argumentare juridică
a acestei soluții.
A relatat reclamantul că, prin cerere prealabilă a contestat la organul
ierarhic superior Decizia din 04.11.2019 de stabilire a pensiei de dizabilitate
care a fost înaintată la data de 04.12.2019, până la moment însă, nu a primit
răspuns la această cerere.
În susținerea acțiunii reclamantul a invocat prevederile art. 3, art. 6,
art. 10, art. 21, art. 31 din Codul administrativ. Însă contrar acestor prevederi
legale, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Leova nu a motivat emiterea
actului administrativ și diminuarea pensiei de dizabilitate.
De asemenea, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Leova nu a
solicitat nici o poziție și nici o părere cu privire la emiterea actului
administrativ și diminuarea pensiei de dizabilitate. Inclusiv nu a fost
respectată nici o etapă sau fază a procedurii administrative la emiterea
acestui act, deși ele sânt obligatorii.
A opinat reclamantul că, decizia contestată este lovită de nulitate,
deoarece este contrară procedurii. Un act administrativ individual este nul
dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul
aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare.
1
A remarcat că, conform art.1 alin.(2) din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, care au devenit persoane cu dizabilități în
condițiile prezentei legi au dreptul la pensie de dizabilitate.
A solicitat reclamantul Novițchi Iurie anularea Deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Leova din 04 noiembrie 2019, cu restabilirea
în drepturile încălcate.
Prin încheierea din 20 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a atras în proces, în calitate de pârât, Casa Națională de Asigurări
Sociale.
La data de 06 aprilie 2020, reclamantul, a depus cerere de concretizare
a pretențiilor prin care a reiterat revendicările din acțiunea inițială, solicitând
anularea Deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Leova din
04.11.2019 de stabilire a pensiei de dizabilitate și restabilirea în drepturile la
pensie în volum deplin.
Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie
Novițchi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea dreptului
la pensie în volum deplin.
La data de 15.01.2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232
din Codul administrativ, Novițchi Iurie a depus apel nemotivat, iar la data de
19.01.2021 a fost depusă motivarea apelului, prin care apelantul a solicitat
admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii în sensul formulat.
Prin decizia din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Novițchi Iurie, împotriva hotărârii din 17
decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, la caz sunt
relevante reglementările legale statuate la art.44 al Legii asigurării cu pensii
a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993, pensia pentru militarii care au
satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu
statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile lor
se calculează din solda acestora.
A remarcat instanța de apel că potrivit certificatului - decizie medicală
nr. 30 din 19.01.2009, la examinarea lui Iurie Novițchi de către Comisia
Medico-Militară Centrală a MAI, ultimul, din motiv de boală contactată în
timpul îndeplinirii serviciului în organele afacerilor interne, a fost declarat
inapt pentru serviciu militar, fiind exclus din evidența militară. Totodată, din
conținutul Cotorului Consiliului Republican de Expertiză Medicală a
2
Vitalității seria EM nr.613611 din 22.02.2012, se atestă că, lui Iurie Novițchi,
la reexpertizare, i-a fost stabilit gradul de 3 de invaliditate fără de termen.
Prin urmare, conform modificărilor introduse în legislație prin Legea
nr. 201 din 28.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative noțiunea de invaliditate de „de gradul I”, „de gradul II”, „de
gradul III”, au fost substituite cu noțiunea de dezabilitate „severă”,
„accentuată” și „medie”. Noțiunile de „invalizii de gradul I”, „invalizii de
gradul II”, „invalizii de gradul III” s-a substituit, respectiv, cu cuvintele
„persoanele cu dizabilități severe”, „persoanele cu dizabilități accentuate”,
„persoanele cu dizabilități medii”, iar cuvintele „pensia de invaliditate de
gradul I”, „pensia de invaliditate de gradul II”, „pensia de invaliditate de
gradul III” s-a substituit cu cuvintele „pensia de dizabilitate severă”, „pensia
de dizabilitate accentuată” și „pensia de dizabilitate medie”.
A menționa Curtea de Apel Chișinău că este justă și întemeiată
concluzia instanței de fond privind legalitatea deciziei de stabilire a pensiei
de dizabilitate lui Novițchi Iurie, aceasta fiind emisă cu aplicarea corectă a
normelor de drept material, obiecțiile invocate de către reclamantul/apelant
purtând un caracter declarativ, or, acestea nu reflectă o argumentare clară,
bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte
ilegalitatea soluției emise de autoritatea publică pârâtă.
A concluzionat instanța de apel că soluția instanței de fond de
respingere a acțiunii depuse de Novițchi Iurie împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Leova de stabilirea a pensiei de dezabilitate lui Iurie
Novițchi și restabilirea dreptului la pensie în volum deplin este întemeiată,
or, temeiuri de anulare a actului administrativ contestat nu s-au stabilit.
La 08 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Iurie Novițchi,
reprezentat de avocatul Dumitru Cucu, a depus recurs împotriva deciziei din
06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei
decizii noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a susținut cele invocate în cererea de chemare
în judecată și suplimentar a invocat că, instanțele inferioare au examinat
cauza în mod arbitrar, ceea ce constituie temei de recurs și de casare a
hotărârilor emise de către acestea.
Recurentul a menționat că instanța de apel nu a verificat aspectele de
procedură la emiterea actului administrativ contestat și anume încălcarea
procedurii, deoarece Novițchi Iurie, nu a fost audiat în cadrul procedurii
administrative nu s-a solicitat părerea și explicațiile sale nu i s-a acordat
posibilitate de administrare a înscrisurilor din arhiva MAI, nu s-a verificat
întreg stagiul de muncă în activitatea de colaborator al Ministerului
Afacerilor Interne, ceea ce a dus la nemotivarea actului administrativ emis
în privința lui Novițchi Iurie.
3
A mai indicat recurentul că, actul administrativ și anume decizia
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Leova din 04.11.2019, de stabilire a
pensiei de dizabilitate a lui Novițchi lurie, este total nemotivată nici în drept
nici în fapt, nu există la baza ei careva procedură de verificare a stabilirii
pensiei în această sumă și modalitate. Acest act administrativ contravine
normelor de drept.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată avocatului recurentului la data de 12 martie 2024, prin
4
intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la dosar (f.d.141, vol.2). Cererea de recurs a fost depusă
la data de 08 mai 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245
din Codul administrativ.
26.Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Iurie Novițchi, reprezentat de avocatul Dumitru Cucu, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Iurie Novițchi, reprezentat de avocatul Dumitru Cucu,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
5
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.a1)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
6
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Iurie Novițchi, reprezentat de
avocatul Dumitru Cucu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7