3ra-907/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului, temeiurile declarării recursului
3ra-907/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de
Inspectoratul General al Poliției și recursului depus de Direcția de
Poliție UTA Găgăuzia,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare
în judecată depusă de Stoico Serghei împotriva Inspectoratului
General al Poliției și Direcției de Poliție UTA Găgăuzia cu privire
la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea
furnizării informației și repararea prejudiciului moral,
împotriva din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat
(Dosarul nr. 3ra-907/23
NR. PIGD 2-20163455-01-3ra-06092023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;
Art. 246 Cod administrativ (versiunea până la 01 septembrie
2023).
Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V.F. Hrapacov)
Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, L. Caraianov, D. Fujenco
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursul declarat de
Inspectoratul General al Poliției și recursului depus de Direcția de
Poliție UTA Găgăuzia,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 decembrie 2020, Stoico Serghei s-a adresat în instanța de
judecată cu cererea de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General
al Poliției Republicii Moldova și Direcției de Poliție UTA Găgăuzia cu
privire la constatarea încălcării dreptului lui Stoico Serghei de acces la
informație, obligarea Inspectoratului General al Poliției și Direcției de Poliție
a UTA Găgăuzia să prezinte informația solicitată, încasare de la
Inspectoratul General al Poliției Republicii Moldova și Direcția de Poliție
UTA Găgăuzia în favoarea lui Stoico Serghei a compensației sub formă de
prejudiciu moral în mărime de 10 000 de lei (f.d.3-8, vol. I).
Prin încheierea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău cauză a fost
expediată spre examinare după competență la judecătoria Comrat (f.d.112,
116, vol. I).
În motivarea acțiunii a invocat că, prin sentința judecătoriei Comrat
din 12 iunie 2008, Dergaci Serghei și Stoico Serghei au fost achitați în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) CP RM, din motiv
că această faptă nu întrunește elementele de infracțiune.
Prin decizia din 10 octombrie 2008 a Curții de Apel Comrat, cererea
de apel depusă de procuror a fost respinsă ca neîntemiată, cu menținerea
sentinței judecătoriei Comrat din 12 iunie 2008.
Prin decizia din 09 iunie 2009 a Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție a fost admis recursul procurorului, casată decizia din 10
octombrie 2008 și cauza a fost expediată pentru rejudecare la Curtea de Apel
Cahul.
1
Prin decizia din 02 iulie 2010 a Colegiului Penal al Curții de Apel
Cahul, a fost admis apelul, casată sentința, rejudecată cauza și emisă o nouă
hotărâre, prin care Dergaci Serghei și Stoico Serghei au fost recunoscuți
vinovați pe art. 328 alin. (2) lit. a) Cod Penal la 3 ani de închisoare pentru
fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe termen
de 1 an pentru fiecare. În baza art. 90 CP RM, executarea pedepsei a fost
suspendată condiționat pe perioada de probațiune de 1 an pentru fiecare.
A menționat că, că prin ordinul șefului Departamentului de Poliție,
Cheptănari Iuri nr. 114 EF din 03.12.2010, locotenentul de poliție Stoico
Serghei, inspectorul procesului administrativ al secției de poliție rutieră din
cadrul Comisariatului de Poliție Comrat DAI Găgăuzia, a fost concediat din
organele de afaceri interne și transferat în rezerva forțelor armate, în baza
deciziei colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 02 iulie 2010.
Prin decizia Colegiului Penal Curții Supreme de Justiție din 16 martie
2011 recursul în anulare depus de condamnat a fost recunoscut ca
inadmisibil, neîntemeiat.
Prin decizia Colegiului Penal Curții Supreme de Justiție din 20 iunie
2011, recursurile în anulare depuse de Serghei Dergaci și Serghei Stoico au
fost declarate ca inadmisibile, ce nu corespund după conținut și sunt vădit
neîntemeiate.
Prin încheierea judecătoriei Comrat din 28 decembrie 2011 a fost
admisă contestația depusă de condamnații Dergaci Serghei și Stoico Serghei
împotriva ordonanței din 27 octombrie 2011 privind refuzul în deschiderea
procedurii de revizuire, cu obligarea Procuraturii UTA Găgăuzia să inițieze
procedura de revizuire a procesului penal.
Prin sentința din 28 martie 2013 a Judecătoriei Comrat au fost casate
deciziile Colegiului Penal a Curții de Apel Cahul din 02 iulie 2010 și
deciziile Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2011 și 20 iunie 2011.
Dergaci Serghei și Stoico Serghei acuzați de săvârșirea infracțiunii prevăzut
de art. 328 alin.(2) lit. a) CP RM au fost achitați, fiindcă fapta nu întrunește
elemente de infracțiune.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 09 februarie 2015 apelurile
procurorului și părții vătămate au fost admise, a fost casată sentința
Judecătoriei Comrat din 28 martie 2013, cauza a fost rejudecată și s-a
pronunțat o nouă hotărâre, prin care Dergaci Serghei și Stoico Serghei au
2
fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.
(2) lit. a) CP RM, și condamnați la 2 ani închisoare pentru fiecare, cu privarea
dreptului de a ocupa funcții în organele MAI pe perioada de 1 an pentru
fiecare, și în baza art. 90 Cod Penal, executarea pedepsei a fost suspendată
condiționat pe perioada de probă 1 an.
Prin decizia 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție,
recursurile depuse de Serghei Dergaci și Serghei Stoico au fost admise,
decizia a fost casată integral și cauza a fost expediată spre o nouă judecare
în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016 apelurile
procurorului și părții vătămate au fost admise, au fost casate decizia și
sentința Judecătoriei Comrat din 01 noiembrie 2012 și respectiv din 28
martie 2013 și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care Dergaci Serghei și Stoico Serghei au fost
recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2)
lit. a) CP al RM, și condamnați la 2 ani închisoare pentru fiecare, cu privarea
dreptului de a ocupa funcții în organele MAI pe termen de 1 an pentru
fiecare.
În baza art. 90 Cod Penal, executarea pedepsei a fost suspendată
condiționat pe perioada de probațiune de 2 ani.
Prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
17 ianuarie 2018, recursurile în anulare depuse de Serghei Dergaci și Serghei
Stoico au fost admise, a fost casată integral decizia Colegiului penal a Curții
de Apel Chișinău din 18 mai 2016 și încetat procesul penal în privința lui
Dergaci Serghei și Stoico Serghei pe art. 328 alin. (2) lit. a) Cod Penal,
conform art. 391 alin. (l), pct. 4) din Codul de Procedură Penală, există o
decizie definitivă în privința aceleiași persoane pe aceeași faptă.
Conform certificatului eliberat de Biroul de Probațiune Comrat nr.
1468 din 27 iulie 2018 se observă, că 06 martie 2018 Serghei Stoico a fost
radiat din evidența de probațiune în baza deciziei colegiului penal lărgit a
Curții Supreme de Justiție din 17 ianuarie 2018.
Prin ordinul șefului Departamentului de Poliție, Cheptănari Iuri nr.
114 EF din 03 decembrie 2010, locotenent de poliție Stoico Serghei),
inspector de proces administrativ al Departamentului de poliție rutieră din
cadrul Comisariatului de poliție Comrat DAI a Găgăuziei, a fost concediat
3
din organele de afaceri interne și transferat în rezerva forțelor armate, în baza
deciziei din 02 iulie 2010 a Curții de Apel Cahul.
Prin ordinul MAI nr.113 ef din 31 mai 2018, a fost anulat ordinul
șefului departamentului de poliție Cheptănari Iuri nr. 114 EF din 03
decembrie 2010, în partea concedierii din organele afacerilor interne și
transferului în rezerva forțelor armate, cu restabilirea locotenentului de
poliție Stoico Serghei în funcția de inspector de proces administrativ al
Departamentului de poliție rutieră din cadrul Comisariatului de Poliție
Comrat al DAI a Găgăuziei (R-040537).
Prin ordinul șefului IGP Pînzari Alexandr nr. 306 ef din 26 iunie 2018,
în legătură cu schimbări în statele personal Stoico Serghei Ilia a fost numit
la funcția de polițist de sector nr. 1 (Comrat), IP Comrat DP Comrat IGP
MAI, eliberându-l din funcția deținută anterior.
La data de 07 septembrie 2020 Stoico Serghei Ilia a depus cerere la
DP UTA Găgăuzia, prin care a solicitat să-i comunice informația cu privire
la mărimea salariului mediu lunar, inclusiv sporurile, premiile, plățile pentru
Stoico Serghei, la exercitarea funcției de inspector de proces administrativ
al Departamentului de poliție rutieră din cadrul Comisariatului de Poliție
Comrat DAI Găgăuzia, pentru perioada de la 03 decembrie 2010 până la 30
mai 2018, ținând cont de modificările legislative introduse prin Legea
privind salarizarea funcționarilor publici, Hotărârile Guvernului, precum și
alte acte normative, care au importanță la calcularea și plata salariilor
colaboratorilor de poliție.
Potrivit răspunsului șefului DP UTA Găgăuzia nr. 34/191867 din 18
septembrie 2020, Stoico Serghei Ilia a fost informat despre faptul, că salariul
la funcția de ofițer operativ superior de sector al Departamentului de poliție
pentru perioada decembrie 2010 – noiembrie 2018 a fost calculat în
conformitate cu prevederile punctelor 2) și 7) Hotărârea Guvernului RM nr.
650/2006 „Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de
comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului
și ordinii publice”. Începând cu 01.12.2020 până în anul 2020, salariul de
funcție a fost calculat în conformitate cu prevederile Legii nr. 270 din
23.11.2018 „Privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar”.
Salariul mediu lunar se calculează în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr.426 din 26.04.2004 „Privind aprobarea Modului de calculare
a salariului mediu”
4
Ulterior, Stoico Serghei a depus o cerere la DP UTA Găgăuzia cu
privire la de precizarea cerinței de eliberare a informației.
Prin răspunsul nr.34/19-202 din 09 octombrie 2020, Stoico Serghei
Ilia a fost informat despre faptul, că solicitarea lui a fost deja examinată, iar
în caz de dezacord cu răspunsul primit, acesta în conformitate cu prevederile
art. 21 - art. 23 din Legea privind accesul la informație, e în drept să se
adreseze la IGP în termen de 30 de zile.
La data de 10 noiembrie 2020, reclamantul Stoico Serghei Ilia a depus
cererea prealabilă la IGP privind prezentarea informației solicitate cu referire
la cuantumul salariului și a altor plăți cuvenite.
Ca urmare, prin răspunsul IGP nr. 34/5-4218 din 27 noiembrie 2020,
lui Stoico Serghei i s-a refuzat cu privire la prezentarea informației solicitate,
comunicându-i că IGP susține poziția DP UTA Găgăuzia.
Reclamantul a indicat că consideră ilegale aceste răspunsuri, întrucât
îi încalcă grav dreptul de a cunoaște cuantumul salariului și al altor plăți
cuvenite pentru perioada, când a fost suspendat în funcția deținută.
Astfel, consideră că este obligația angajatorului să prezinte angajatului
toată informația privind cuantumul salariului și a altor plăți cuvenite, această
informație fiind personală solicitată nemijlocit de angajatul Stoico Serghei.
Or, le-a fost prezentată o informație formală, evitând prin diverse
metode nejustificate să răspundă clar și explicit la toate solicitările privind
prezentarea certificatului, în care să fie indicat cuantumul salariului.
A remarcat că, răspunsurile oferite de intimați reprezintă o încercare
de a evita răspunderea materială, care va surveni în mod inevitabil în urma
adresării reclamantului în instanța de judecată cu cerința de a încasa salariul
pentru perioada absenței forțate de la serviciu, pentru perioada urmăririi
penale și examinării cauzei penale de învinuire a lui Stoico Serghei Ilia.
Mai mult ca atât, deși intimații au fost obligați să prezinte absolut toate
informațiile solicitate cu privire la cuantumul salariului și toate plățile pentru
perioada de suspendare în funcția deținută de la 03 decembrie 2010 până la
31 mai 2018, intimații ignoră această obligație, încâlcînd dreptul
reclamantului de a se folosi de salariul de funcție și de toate plățile cuvenite
pentru perioada de suspendare.
5
Or, deși intimații au adus la cunoștință reclamantului normele legale
privind plata salariilor, aceasta nu poate fi considerată ca executarea cererilor
indicate în cererea prealabilă întrucât salariul trebuie calculat exclusiv de
către angajator, mai ales că certificatul de salariu servește drept probă legală
la inițierea litigiului civil cu privire la plata salariului și a tuturor plăților
presupuse pentru perioada suspendării din funcție.
În acest context, a reținut reclamantul că, urmare a unui răspuns
incomplet, nejustificat și contradictoriu, intimații i-au cauzat un prejudiciu
moral, considerând rezonabilă, justă și motivată suma de 10 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, cererea
de chemare în judecată depusă de Stoico Serghei împotriva Inspectoratului
General al Poliției și Direcției de Poliție UTA Găgăuzia cu privire la
constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării
informației și repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.
(dosar 133, 137-141, vol.I)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 09 decembrie 2021 Stoico Serghei a depus apel nemotivat (f.d. 136,
vol. I) și la 16 martie 2022 a depus completare la apel, prin care solicitat
casarea hotărârii judecătoriei Comrat din 22 noiembrie 2021 și emiterea unei
noi hotărâri, prin care pretențiile acțiunii să fie admise. (f.d. 148-154).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost casată
hotărârea din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și
emisă o nouă decizie prin care s-au admis parțial pretențiile lui Stoico
Serghei împotriva Inspectoratului General de Poliție, Direcției de Poliție
UTA Găgăuzia privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație
al lui Stoico Serghei, obligarea Inspectoratului General de Poliție al
Republicii Moldova și Direcției de Poliție UTA Găgăuzia să furnizeze
informația solicitată de Stoico Serghei privind încasare de la Inspectoratul
General de Poliție al Republicii Moldova și Direcția de Poliție UTA
Găgăuzia în favoarea lui Stoico Serghei a compensației pentru prejudiciu
moral în mărime de 10 000 de lei. S-a constatat încălcarea de către
Inspectorul General de Poliției și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a
6
dreptului lui Stoico Serghei de acces la informație în legătură cu nefurnizarea
informației, în modul stabilit, a informație privind salariul mediu lunar al
angajatului de poliție cu vechime în muncă. S-a obligat Inspectoratul General
de Poliție și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia să îi furnizeze lui Stoico
Serghei informația cu privire la salariul mediu lunar al angajatului de poliție
cu vechimea în muncă de 9 ani - 16 ani cu titlu de locotenent (sau titlu
echivalent), în funcția de inspector de practică administrativă al poliției
rutiere CRP Comrat DAI Găgăuzia MAI RM (sau funcție echivalentă) în
perioada de la 01 ianuarie 2011 până la 30 mai 2018 inclusiv. S-a încasat de
la Inspectoratul General al Poliției Republicii Moldova și Direcția de Poliție
UTA Găgăuzia în favoarea lui Stoico Serghei prejudiciul moral în sumă de
1 000 de lei, pentru încălcarea de către Inspectoratul General al Poliției
Republicii Moldova și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia a dreptului lui
Stoico Serghei de acces de informație. În rest pretențiile acțiunii s-au respins
ca neîntemeiate.
Instanța de apel a menționat că intimații Inspectoratul General de
Poliție și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia, în calitate de persoane care nu
au oferit informația solicitată de reclamantul Stoico Serghei, au încălcat
dreptul reclamantului, recunoscut de lege, privind accesul la informație
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 aprilie 2023, Inspectoratul General de Poliție și Direcția de Poliție
UTA Găgăuzia au depus recurs împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții
de Apel Comrat, iar la 21 iulie 2023 au depus recurs motivat, solicitând
casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
SOLICITAREA RECURENTULUI
Recurenții consideră că decizia instanței de apel este lipsită de o
motivare propriu zisă, fiind citate normele legale și fără a fi indicată
incidența acestor norme. În acest sens, toate argumentele indicate în referința
la cererea de apel au fost ignorate, decizia instanței de apel nu corespunde
normelor de drept, nu este clară și nu răspunde la obiecțiile formulate.
Recurenții au indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de
drept material, nu a elucidat pe deplin circumstanțe importante pentru
soluționarea cauzei, concluziile instanței de apel fiind în contradicție cu
circumstanțele cauzei.
7
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 06 aprilie
2023 și la 14 aprilie 2023, Inspectoratul General de Poliție și Direcția de Poliție
UTA Găgăuzia au depus recursul nemotivat. Decizia motivată a fost
notificată părților la 23 iunie 2023 și 27 iunie 2023, iar motivarea recursului
a fost depusă la 21 iulie 2023. În condițiile enunțate, instanța de recurs
conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenelor prevăzuți de art.
245 din Codul administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie
2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de
8
Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din
Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.
Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse
la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi
vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul
administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de
procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare nu are putere retroactivă.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la
examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului
administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului
MOTIVAREA INSTANȚEI
În conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în redacția
în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu
alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil
în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar
la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma
„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate
și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea
cererii în completul de 5 judecători.
9
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data
declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
10
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Inspectoratul General de Poliție și Direcția de Poliție UTA
Găgăuzia.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General de Poliție
și Direcția de Poliție UTA Găgăuzia.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
11