3ra-940/22 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație

3ra-940/22 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-940/22

2-21102957-01-3ra-15092022

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul central (jud. V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco)

ÎNCHEIERE

2 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Direcția de Poliție a

Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și de Inspectoratul General al Poliției

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Vladimir Bogaciov împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la

informație

împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost admis apelul depus de Vladimir Bogaciov, casată hotărârea din 9 decembrie

2021 a Judecătoriei Comrat sediul central și emisă o nouă decizie, prin care a fost

admisă acțiunea parțial

constată:

La 9 iulie 2021, Vladimir Bogaciov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, persoană terță Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație.

În susținerea acțiunii a indicat că prin hotărârea din 11 august 2020,

Judecătoria Comrat sediul central (rămasă irevocabilă prin încheierea din

24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție), a fost constatat faptul încălcării de

către Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia a dreptului lui Vladimir Bogaciov de

acces la informație, pe care a solicitat-o la 3 mai 2019.

La 27 aprilie 2021, s-a adresat la Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia cu o

cerere, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral, cauzat prin acțiunile

1

ilegale ale colaboratorilor Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, în mărime de

5 000 de lei.

Iar la 15 mai 2021, a primit răspunsul nr. 34/19-Б-22/21, cu semnătura

șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, prin care i s-a comunicat că a fost

refuzat în repararea prejudiciului moral.

A comunicat că la 18 mai 2021, s-a adresat cu cerere prealabilă la Direcția

de Poliție a UTA Găgăuzia, solicitând repararea prejudiciului moral, cauzat prin

acțiunile ilegale ale colaboratorilor Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, în

mărime de 5 000 de lei.

Ulterior, la 24 mai 2021, a recepționat răspunsul nr. 34/19-2432, cu

semnătura șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, prin care iarăși a fost

refuzat în repararea prejudiciului moral.

La 10 iunie 2021, a recepționat scrisoarea nr. 34/2-1945 din 3 iunie 2021,

cu semnătura șefului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne, prin care i s-a comunicat că a fost refuzat în repararea prejudiciului moral.

A punctat că refuzul reparării prejudiciului moral este ilegal, deoarece

persoanele cu funcție de răspundere din cadrul Direcției de Poliție a

UTA Găgăuzia au acționat cu intenție, astfel cauzându-i un prejudiciu moral sub

formă de suferințe psihice, anxietate și stres.

În subsidiar, litigiile în instanța de judecată au durat mai mult de 2 ani, fapt

ce a majorat durata suferințelor și a stărilor de stres menționate, care au avut, în

rezultat, impact asupra stării sale de sănătate.

Totodată, încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție a fost emisă

la 24 martie 2021 și, respectiv, termenul de 30 de zile a început să curgă din

momentul recepționării acesteia de către dânsul, adică data de 5 aprilie 2021.

A estimat prejudiciul moral cauzat în rezultatul încălcării dreptului de acces

la informație, la suma de 5 000 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 189, 211 Cod administrativ, art. 19,

1998, 2008 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii și repararea de către Direcția de Poliție a

UTA Găgăuzia a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la

informație, care a fost solicitată la 3 mai 2019.

Prin hotărârea din 9 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat sediul central,

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

Întru argumentarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că însuși

faptul constatării de către instanțele de judecată a încălcării dreptului la informație

(încheierea irevocabilă din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție),

constituie în sine o compensație echitabilă a tuturor suferințelor, cauzate în urma

îngrădirii accesului la informație.

Subsecvent, prima instanță a remarcat și că reclamantul nu a prezentat

probe concludente, care ar atesta faptul suportării prejudiciului urmare a

acțiunilor pârâtului, materializate prin încălcarea dreptului de acces la informație.

2

La 16 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (1) Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Vladimir

Bogaciov a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 9 decembrie 2021 a

Judecătoriei Comrat sediul central, iar la 28 februarie 2022, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul poștei

electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

depus de Vladimir Bogaciov, casată hotărârea din 9 decembrie 2021 a

Judecătoriei Comrat sediul central și emisă o nouă decizie, prin care a fost admisă

acțiunea parțial.

A fost încasată din contul Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia în beneficiul

lui Vladimir Bogaciov suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin

încălcarea de către Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia a dreptului lui Vladimir

Bogaciov de acces la informație, solicitată la 3 mai 2019.

În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că pârâtul, Direcția de

Poliție a UTA Găgăuzia, fiind o autoritate care nu a eliberat informația solicitată

de către Vladimir Bogaciov în cererea sa din 3 mai 2019, a încălcat dreptul

acestuia, recunoscut prin legea privind accesul la informație.

Pe cale de consecință, autoritatea nominalizată este supusă răspunderii

procesual-civile și este obligată să compenseze prejudiciul moral cauzat în

echivalent patrimonial, în concordanță cu prevederile normative.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a apreciat suma solicitată de către

reclamant, în mărime de 5 000 de lei, ca fiind una exagerată și neîntemeiată, iar

suma de 500 de lei a considerat-o una echitabilă și proporțională suferințelor

suportate de către Vladimir Bogaciov.

La 5 iulie 2022, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, iar la

24 august 2022, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 26 august 2022,

prin intermediul cancelariei instanței de judecată, a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea

unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

La 5 iulie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat, iar la 24 august

2022, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 26 august 2022, prin

intermediul cancelariei instanței de judecată, a fost prezentată motivarea

recursului, cu solicitări și temeiuri identice expuse în recursul depus de către

Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia.

În motivarea recursurilor au invocat că hotărârea din 11 august 2020 a

Judecătoriei Comrat sediul central a devenit executorie odată cu hotărârea din

16 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat.

3

Prin urmare, din acel moment, Vladimir Bogaciov și-a pierdut dreptul de a

cerere despăgubiri pentru daune morale în conformitate cu decizia respectivă.

Totuși, Vladimir Bogaciov a depus o cerere de despăgubire pentru daune

morale la Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia, la 28 aprilie 2021, după expirarea

termenului de 30 de zile, prevăzut de Codul administrativ, care a expirat la

16 ianuarie 2021.

Au relevat că în partea motivată a hotărârii din 11 august 2020 a

Judecătoriei Comrat sediul central, instanța de judecată a indicat că reclamantul

are dreptul de a depune o cerere privind repararea prejudiciului moral, numai

după ce decizia va deveni definitivă.

Astfel, actul administrativ privind procedura administrativă nr. B-22/21 din

28 aprilie 2021 a fost luată de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia în conformitate

cu legislația în vigoare.

Totodată, Vladimir Bogaciov nu a solicitat instanței de judecată să anuleze

încheierea privind finalizarea procedurii administrative nr. B-22/21 din 28 aprilie

2021 și răspunsurile Direcției de poliție a UTA Găgăuzia nr. 34/19-B-22/21 din

14 mai 2021 și nr. 34/19-2432 din 24 mai 2021.

Au mai obiectat că la luarea deciziei, instanța de apel nu s-a expus asupra

legalității actului administrativ, ceea ce este inacceptabil în speță.

Mai mult, drepturile reclamantului au fost restabilite pe deplin prin

hotărârea din 11 august 2020 a Judecătoriei Comrat sediul central, iar Direcția de

Poliție a UTA Găgăuzia i-a furnizat lui Vladimir Bogaciov informațiile solicitate

în baza cererii din 3 mai 2019.

Obținerea informațiilor solicitate la acest subiect și, astfel, restabilirea

drepturilor sale încălcate de acces la informații reprezintă în sine o despăgubire

pentru toată suferința posibilă suportată de acesta în legătură cu încălcarea

anterioară a legii de către pârât.

Au subliniat că, pe parcursul examinării cauzei, Vladimir Bogaciov nu a

reușit să furnizeze instanței dovezi convingătoare care ar demonstra că a suportat

suferințe psihice ca urmare a acțiunilor pârâtului.

Suma solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciu moral este una

neîntemeiată și nejustificată, în condițiile în care nu au fost prezentate probe

credibile și admisibile, care să dovedească încălcarea drepturilor personale

nepatrimoniale privind integritatea morală, prezumția fiind valabilă până la proba

contrară.

La 16 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Vladimir Bogaciov copia cererilor de recurs depuse de Direcția de Poliție a

UTA Găgăuzia și Inspectoratul General al Poliției, fiindu-i explicat dreptul de a

depune referință la recursurile declarate, care a fost recepționată la 27 septembrie

2022, potrivit avizului de recepție (f. d. 195).

La 29 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Vladimir

Bogaciov a depus referință la recursurile înaintate, care însă este redactată într-o

altă limbă decât cea de stat a Republicii Moldova.

4

La 28 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Direcția de

Poliție a UTA Găgăuzia a depus cerere de completare a recursului motivat,

reiterând aceleași susțineri invocate în recursul motivat depus inițial.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost

pronunțat în ședință publică la 28 iunie 2022 (f. d. 135).

Este cert și faptul că la 5 iulie 2022, Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și

Inspectoratul General al Poliției au depus recursuri nemotivate împotriva deciziei

din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat (f. d. 156-156 verso, 171-171 verso).

Decizia motivată din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost

recepționată de către Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia la 4 august 2022, iar de

către Inspectoratul General al Poliției – la 5 august 2022, fapt confirmat prin

avizele de recepție (f. d. 147, 148).

Se mai constată că la 24 august 2022, a fost prezentată motivarea

recursurilor împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Comrat

(f. d. 159-161, 167-169).

Astfel, recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și de

Inspectoratul General al Poliției împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de

Apel Comrat sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Direcția de Poliție

a UTA Găgăuzia și de Inspectoratul General al Poliției, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

6

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibile recursurile depuse de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și

de Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Direcția de Poliție a Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia și de Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

7