2ra-1383/23 — constatarea faptelor care au valoare juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptelor care au valoare juridică
- Temei legal
- recursul declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. 1-4 CPC
2ra-1383/23 — constatarea faptelor care au valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Tamara
Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina Moruz,
în cauza civilă, intentată la cererea depusă de Tamara Dobrenco,
persoane interesate Liudmila Teodorescu și Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Bălți cu privire la constatarea faptelor care au valoare
juridică,
împotriva deciziei din 08 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-1383/23
NR. PIGD 2-20160130-01-2ra-06092023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. – A. Donos
Curtea de Apel Bălți, jud. – Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
19 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Tamara
Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina Moruz
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 decembrie 2020, Tamara Dobrenco, reprezentată de avocata
Valentina Moruz, a depus cerere cu privire la constatarea faptelor care au
valoare juridică, persoane interesate Liudmila Teodorescu și Direcția
Asistență Socială și Protecție a Familiei Bălți (f. d. 2-3, vol. I).
În motivarea cererii, a indicat că prin testamentul din 21 ianuarie 2006,
Venera Sidlețcaia i-a testat întreaga avere ce îi va aparținea la momentul
decesului, și anume apartamentul nr. xx din str. xxxxx, mun. xxxxx, cu
condiția întreținerii.
A menționat că a îngrijit-o pe Venera Sidlețcaia timp de 8,5 ani,
efectuând și reparații curente în apartament.
La xxxxx, Venera Sidlețcaia a decedat, iar petiționara s-a ocupat de
toate serviciile funerare de înmormântare.
La 24 decembrie 2014, s-a adresat la notar cu cerere de acceptare a
succesiunii, însă i s-a refuzat, pe motiv că a fost întocmit un alt testament pe
numele Liudmilei Teodorescu, la data de 07 martie 2014.
A specificat că s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva
Liudmilei Teodorescu cu privire la anularea testamentului, însă prin
hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea i-a
fost respinsă.
Petiționara a relevat că, în asemenea împrejurări, intervine necesitatea
constatării faptului întreținerii Venerei Sidlețcaia în perioada ianuarie 2006
– iulie 2014, precum și faptul înmormântării și organizării meselor de
pomenire.
Totodată, a precizat că la 07 octombrie 2019, s-a adresat cu cerere de
constatare a faptelor care au valoare juridică, în procedură specială, însă prin
încheierea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea a
1
fost scoasă de pe rol, fiindu-i explicat dreptul de soluționare a litigiului în
procedură civilă.
În drept, petiționara Tamara Dobrenco, reprezentată de avocata
Valentina Moruz, și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 116, 166,
167, 281 alin. (2) lit. b), art. 282-285 din Codul de procedură civilă.
Petiționara Tamara Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina
Moruz, a solicitat repunerea în termen a cererii cu privire la constatarea
faptului întreținerii persoanei, admiterea acesteia și constatarea faptului că
dânsa a întreținut-o pe Venera Sidlețcaia din ianuarie 2006 până în iulie
2014, precum și constatarea faptului înmormântării și organizării meselor de
pomenire a defunctei Venera Sidlețcaia de către Tamara Dobrenco.
La 24 septembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Tamara
Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina Moruz, a depus cerere de
concretizare a pretențiilor cu privire la constatarea faptului întreținerii
persoanei, în procedură specială, în temeiul dispozițiilor art. 279 alin. (1) lit.
a), art. 281 alin. (2) lit. b), art. 282-285 din Codul de procedură civilă (f. d.
88-89, vol. I).
În cadrul ședinței de judecată din 07 februarie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, avocata Aliona Timoșenco, în interesele persoanei
interesate Liudmila Teodorescu, a înaintat o cerere de scoatere de pe rol a
cererii depuse de Tamara Dobrenco, în temeiul art. 267 lit. l) din Codul de
procedură civilă, indicând că nu este de acord cu cererea depusă de
petiționară, iar acest fapt denotă existența unui litigiu de drept comun (f. d.
122-123, 124, vol. I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, a fost respinsă cererea depusă de avocatul Aliona Timoșenco, în
interesele persoanei interesate Liudmila Teodorescu, cu privire la scoatere
de pe rol a cererii depuse de petiționara Tamara Dobrenco (f. d. 128-128
verso, vol. I).
Prin hotărârea din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, cererea depusă de Tamara Dobrenco cu privire la constatarea
faptelor care au valoare juridică a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată (f. d.
160, 165-167 verso, vol. I).
Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că
pentru a constata, pe cale judecătorească, faptul întreținerii persoanei,
2
urmează să fie întrunite anumite condiții, și anume să se constate faptul că
persoana a fost întreținută de către defunct, în scopul recuperării
prejudiciului legat de pierderea întreținătorului.
Totodată, instanța de judecată a punctat că pentru a constata faptul
întreținerii persoanei, în temeiul art. 281 alin. (2) lit. b) din Codul de
procedură civilă, este necesară apariția unor drepturi patrimoniale pentru
petiționară, însă, în speța dedusă judecății, faptelor solicitate de către
petiționara Tamara Dobrenco nu le poate fi atribuită o valoare juridică care
ar genera apariția unor drepturi patrimoniale pentru petiționară.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 01 noiembrie 2022, Tarama Dobrenco, reprezentată de avocata
Valentina Moruz, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 12
octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 164, vol. I), iar la
15 februarie 2023, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia,
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a cererii (f. d. 177-179 verso, vol. I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 08 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admis
apelul declarat de Tamara Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina
Moruz, casate hotărârea din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central și încheierea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, cu emiterea unei noi soluții, prin care cererea a fost scoasă de pe rol
(f. d. 201, 202-205, vol. I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu
a ținut cont de faptul că petiționara a solicitat constatarea faptului cu valoare
juridică, precum că ea a întreținut-o pe Venera Sidlețcaia, dar nu că
petiționara s-a aflat la întreținerea Venerei Sidlețcaia.
La fel, instanța de apel a notat că, având în vedere că Liudmila
Teodorescu a declarat că nu este de acord să restituie cheltuielile pretinse a
fi suportate de către Tamara Dobrenco, s-a constatat existența unui litigiu de
drept, or, pentru încasarea cheltuielilor de îngrijire/tratament, nu este necesar
de constatat faptul întreținerii persoanei, astfel încât potențiala reclamantă
urmează să dovedească cuantumul cheltuielilor pretinse a fi suportate în
conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Tamara
Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina Moruz, a declarat recurs
împotriva deciziei din 08 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea
cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.
22. SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a),
b), c), alin. (3) lit. f) din Codul de procedură civilă, și anume că instanțele de
judecată ierarhic inferioare au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, nu
au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea,
precum și au pronunțat hotărârile cu încălcarea competenței jurisdicționale.
A obiectat că prin scoaterea de pe rol a cererii petiționarei, instanța de
apel s-a expus asupra unei pretenții neformulate, or, prin cererea înaintată,
petiționara a solicitat doar constatarea faptului întreținerii, dar nu și încasarea
cheltuielilor pentru întreținere.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată reprezentantei
recurentei, avocata Valentina Moruz, în mod electronic, la 18 iulie 2023, fapt
ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 207 verso, vol. I), iar
cererea de recurs a fost depusă la 30 august 2023 (f. d. 29, vol. II).
Prin încheierea din 13 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-
a expediat în adresa Liudmilei Teodorescu și Direcției Asistență Socială și
Protecție a Familiei copia recursului și li s-a comunicat dreptul de a depune,
în termen de până la o lună, referința, cu expunerea asupra obiecțiilor
materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 37-38, vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în
adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
până la 01 septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
5
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V
pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului
declarat de către Tamara Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina
Moruz, împotriva deciziei din 08 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, va fi
examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de
procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii
cererii de recurs), enunțate la pct. 30 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Tamara
Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina Moruz, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența
temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către
instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de către Tamara Dobrenco, reprezentată de avocata
Valentina Moruz, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse
anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța
de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Tamara
Dobrenco, reprezentată de avocata Valentina Moruz, ca fiind inadmisibil.
7
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Tamara Dobrenco,
reprezentată de avocata Valentina Moruz, împotriva deciziei din 08 iunie
2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
8