3ra-494/21 — anularea raspunsului, ingradirea accesului la infoirmatie si repararea prejudiciului moral

3ra-494/21 — anularea raspunsului, ingradirea accesului la infoirmatie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-494/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș

DECIZIE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni cu privire la anularea

răspunsului, îngrădirea accesului la informație și repararea echitabilă și efectivă a

prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu

emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile,

c o n s t a t ă:

La 05 martie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni cu privire la anularea

răspunsului, îngrădirea accesului la informație și repararea echitabilă și efectivă a

prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că la 28 februarie 2020 a depus

cererea nr.167 către șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni Ion Crudu, prin care a solicitat să fie informat cu transparența

procesului decizional și anume care este suma bugetului raional Glodeni pentru

perioada 2020, din câte taxe este format bugetul raional Glodeni, care sunt acestea

și cât constituie în lei fiecare taxă.

La 28 februarie 2020 a recepționat răspunsul șefului-adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu nr.296, cu care însă nu

este de acord, deoarece în acesta nu se regăsesc informațiile solicitate.

Concomitent, reclamantul a menționat că funcționarul public Ion Crudu, pe

marginea examinării informațiilor publice solicitate a interpretat vădit eronat

normele imperative garantate de prevederile art.1 alin.(3), art.15, art.34 din

Constituția Republicii Moldova, art.2 lit.b), art.5 alin.(2), lit.a), b), c), art.11

1

alin.(1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art. 6

lit. b) al Legii privind transparența procesului decizional nr. 239 din

13 noiembrie 2008, art.8 alin.(1) lit.a) al Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind

Codul de conduită a funcționarului public și art.3, 18, 21 alin.(1), art. 68 Cod

administrativ.

Astfel, reclamantul consideră că răspunsul este vădit eronat și duce în eroare

solicitantul de informație. Mai mult, răspunsul este pur formal, prin care i-a fost

îngrădit accesul la informațiile publice, iar după formă și conținut fiind lovit de

nulitate și afectat de viciu constituțional.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral, Iurie Grecu a

indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile

de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i

lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care

trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și

alte Legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.20 din Constituția Republicii

Moldova, art.21 alin.(1), (3) lit. e), art.23 alin.(1), (2) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art.3, 9, 18, 21, 68, 189 alin.(1-2), art.211

alin.(1) lit. a), b), d), e), f), g), alin.(2), art. 212 alin.(1) lit. a) Cod administrativ,

Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității răspunsului șefului-adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu nr.296 din

28 februarie 2020 și anularea acestuia; constatarea recunoașterii dreptului vătămat

– dreptul la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora,

în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 3000 de lei.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

acțiunea înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d.32)

La 10 noiembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 11 noiembrie 2020 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație,

sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora, în mod solidar a

prejudiciului moral în sumă de 4000 de lei. (f.d. 43-45)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 februarie 2021 a casat

hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o

nouă decizie, prin care a declarat acțiunea reclamantului Iurie Grecu inadmisibilă

( f.d. 73, 77-84).

La 17 martie 2021 Iurie Grecu a depus recurs și motivarea recursului

împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, privind constatarea nulității răspunsului șefului-adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu nr.296 din

28 februarie 2020; constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la

informație și repararea în mod solidar din contul intimaților, a prejudiciului moral

în sumă de 8000 de lei. (f.d.86-88).

2

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat

dreptul la un proces echitabil garantat de Constituția Republicii Moldova și art. 6

CEDO.

Recurentul a menționat că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept material și poartă un caracter părtinitor, motiv din care

urmează a fi casată.

La 26 martie 2021 în adresa șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni, prin

intermediul oficiului poștal, a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși intimații au recepționat copia recursului, aceștia nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 23 februarie 2021.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul și motivarea recursului la data de

17 martie 2021.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu a

considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din

28 aprilie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții

la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă

claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din

23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

3

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin.(1) și (2) din Codul administrativ,

în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului atestă că la

28 februarie 2020, Iurie Grecu a depus cererea nr.167 către șeful-adjunct al

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu, prin care a

solicitat să fie informat cu transparența procesului decizional și anume care este

suma bugetului raional Glodeni pentru perioada 2020, din câte taxe este format

bugetul raional Glodeni, care sunt acestea și cât constituie în lei fiecare taxă (f.d.6).

Prin răspunsul nr. 296 din 28 februarie 2020, șeful-adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu, i-a comunicat că

aprobarea bugetului raional Glodeni nu intră în competența Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Glodeni. Bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a

fost aprobat, prin deciziile Consiliului raional nr. 12/2 și 12/3 din

19 decembrie 2019 și este publicat pe site-ul oficial al Consiliului raional Glodeni

(f.d.7).

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 28 februarie 2020, Iurie

Grecu s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat

constatarea nulității răspunsului nr. 296 din 28 februarie 2020 și anularea acestuia,

constatarea recunoașterii dreptului vătămat privind accesul la informație,

sancționarea pârâților potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul la

informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Judecătoria Drochia, sediul Central prin hotărârea din data de

26 octombrie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie

Grecu (f.d. 37-41).

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din

11 mai 2000 privind accesul la informație, a constatat examinarea în termen a

petiției adresate în cadrul unei proceduri prealabile, șeful-adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu respectând cadrul legal,

în raport cu termenul și complexitatea examinării petiției înaintate de către

petiționar, răspunsul oficial fiind adus la cunoștință destinatarului, cu asigurarea

4

restabilirii drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a prejudiciului

cauzat. Astfel, acțiunile pârâtului fiind în limite legale, fără a leza raporturile dintre

solicitant și organul emitent, în procesul de asigurare și realizare a drepturilor

solicitantului.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de fond

a menționat că aceasta este subsecventă pretenției privind constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, care a fost respinsă, motiv din care nu poate fi

admisă.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 februarie 2021 a casat

hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o

nouă decizie, prin care a declarat acțiunea lui Iurie Grecu inadmisibilă. ( f.d. 77-84)

Instanța de apel a menționat că acțiunea reclamantului Iurie Grecu îndreptată

împotriva șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, Ion Crudu este inadmisibilă, deoarece persoana respectivă în temeiul

art.5, 7, 8, 17, 20, art. 189, alin. (1)-(3) din Codul administrativ nu întrunește

calitatea de autoritate publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu

poate fi înaintată împotriva acestuia.

La fel, ca inadmisibilă, instanța de apel a declarat și acțiunea reclamantului

Iurie Grecu îndreptată împotriva Consiliului raional Glodeni, deoarece Iurie Grecu

nu a formulat nici o petiție, în sensul Codului administrativ, în adresa Consiliului

raional Glodeni. Prin urmare, de către autoritatea publică respectivă nu a fost și

nici nu putea fi realizată o activitate administrativă sau procedură administrativă.

Iar, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a

unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

Concluzionând, instanța de apel a constatat inadmisibilitatea acțiunii lui Iurie

Grecu, în baza prevederilor art. 207 alin. (1) și alin. (2), lit. e) Cod administrativ,

deoarece reclamantul nu a revendicat, în prezentul proces, încălcarea vreunui drept

al său prin activitatea administrativă a Consiliului raional Glodeni.

Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la

repararea prejudiciului moral este inadmisibilă, or, Iurie Grecu în prealabil nu a

înaintat această pretenție către pârâți.

Or, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală

este un act administrativ individual, iar în acest sens, petiționarul care consideră că

i s-au lezat drepturile trebuie să depună o cerere de reparare a prejudiciului de către

autoritatea publică, care emite în acest sens un act administrativ. De altfel, potrivit

art. 207 alin. (2), lit. f) Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ se

declară inadmisibilă dacă nu se respectă procedura prealabilă.

Analizând legalitatea actului judecătoresc contestat, instanța de recurs

consideră eronată soluția instanței de apel, din următoarele considerente.

În speță, ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și

că aplicabilă speței este Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație.

Totodată, instanțele au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație,

stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație cu

dreptul cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul administrativ.

În sensul art. 10 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal

5

sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile

stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la

informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice

persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este

absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în nici un fel,

cererea. Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla

curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că

ele se află la dispoziția tuturor.

Totodată, instanța de recurs notează că solicitantul de informații va oferi, în

cadrul cererii scrise, detalii suficiente și concludente pentru identificarea

informației solicitate. Această obligație nu include necesitatea specificării titlului

și/sau numărului de identificare al documentului, în care este inserată informația

respectivă. Astfel, este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a

informației după înregistrarea cererii, motivat pe neindicarea în cerere a

elementelor menționate. Suficiența și concludența detaliilor oferite de către

solicitant trebuie să permită furnizorului informației posibilitatea de a identifica ca

acționând cu diligentă, informația solicitată. Insuficiența și neconcludența detaliilor

indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii, dar

poate constitui un temei de refuz în furnizarea informației, deoarece informația este

nedeterminabilă.

Conform materialelor cauzei, Iurie Grecu, prin cererea depusă a solicitat să fie

informat cu transparența procesului decizional și anume care este suma bugetului

raional Glodeni pentru perioada 2020, din câte taxe este format bugetul raional

Glodeni, care sunt acestea și cât constituie în lei fiecare taxă (f.d.6).

Potrivit art. 1 alin.(1) lit. a)-f) al Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000, prezenta lege reglementează: raporturile dintre furnizorul de

informații și persoana fizică si/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a

dreptului constituțional de acces la informație; principiile, condițiile, căile și modul

de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de

informații; obligațiile furnizorilor de informații în procesul asigurării accesului la

informațiile oficiale; modalitatea apărării dreptului de acces la informație.

Conform art. 5 alin.(1), (2) și (3) al aceleiași Legi, subiecți ai prezentei legi

sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice centrale

și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii

Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul,

administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice centrale și

locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și

finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de

administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; persoanele

fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori

instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg,

selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: orice cetățean al

Republicii Moldova; cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe

6

teritoriul Republicii Moldova; apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe

teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 6 al Legii nominalizate, (1) în sensul prezentei legi, informații

oficiale sînt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în

condițiile legii de către alți subiecți de drept.

(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sînt

considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):

a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris;

b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;

c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau

perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;

d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau

înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;

e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic;

2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la

punctul 1) al prezentului alineat;

3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al

prezentului alineat.

(3) Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor

(persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în

ordine generală.

În conformitate cu art. 11 alin.(1) pct. 2) și 4) al Legii privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat: să garanteze liberul acces la informație; să

respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Potrivit art. 16 alin. (1) al Legii nominalizate, informațiile, documentele

solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi

disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii de acces la informație.

Totodată, instanța de recurs menționează că conform art. 34 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei de a avea acces la orice

informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit

competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor

asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

În hotărârea nr. 19 din 22 iunie 2015 pentru interpretarea art. 34 alin. (3) din

Constituție (accesul la informație), în sensul identificării limitelor restrângerii unor

drepturi de acces la informație, Curtea Constituțională a notat că dreptul la

informație este dreptul de a solicita informații de la autoritățile și instituțiile

publice. Acest drept comportă două aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a

primi informații.

În acest sens, Curtea Constituțională a menționat că orice autoritate și/sau

instituție publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu

există un motiv legitim de a refuza aceste solicitări.

La fel, Curtea Constituțională a mai notat că democrația se bazează pe

consimțământul cetățenilor, iar consimțământul necesită o informare prealabilă a

7

cetățenilor cu privire la problemele de interes public, inclusiv în ceea ce ține de

utilizarea banilor publici.

De asemenea, instanța de recurs reține că, prin justificare a interesului se

înțelege explicarea și dovada scopului pentru care se cere informația. Solicitantul

nu este obligat să dea explicații referitor la scopul utilizării ulterioare a informației,

iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicații. Prin urmare, în

documentele ce conțin informația solicitată, este inoportună indicarea scopului

pentru care este eliberată.

Urmare, Colegiul lărgit concluzionează că, din analiza prevederilor enunțate

rezultă că solicitantul este degrevat de obligația de a-și justifica interesul pentru

care solicită informația.

De altfel, informația de interes public este acea informație care privește

activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice,

indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice

informații care se referă sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități

publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii,

constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost

adresată șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, Ion Crudu.

Conform art. 43 alin.(1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate

ale autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea stabilite la art.4

alin.(2) din Legea privind descentralizarea administrativă, consiliul raional

realizează în teritoriul administrat următoarele competențe de bază: aprobă

organigrama și statele de personal ale aparatului președintelui raionului, ale

direcțiilor și ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional.

Așadar, Direcția asistență socială și protecție a familiei este condusă de șef,

numit conform legislației de către Consiliul raional.

Șeful Direcției asistență socială și protecție a familiei este responsabil de

asigurarea calității managementului, în scopul îndeplinirii funcțiilor și atribuțiilor

organului central de specialitate.

În caz de absență temporară motivată, atribuțiile șefului organului local de

specialitate sînt exercitate de șeful adjunct sau, după caz, de un alt angajat al

organului local de specialitate, desemnat prin ordinul șefului.

Astfel, cererea lui Iurie Grecu nr.167 din 28 februarie 2020 cu privire la acces

la informație a fost adresată unui exponent al puterii locale.

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr. 296 din

28 februarie 2020, semnat de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu, prin care i-a comunicat petiționarului că

aprobarea bugetului raional Glodeni nu intră în competența Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Glodeni. Bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a

fost aprobat, prin deciziile Consiliului raional nr. 12/2 și 12/3 din

19 decembrie 2019 și este publicat pe site-ul oficial al Consiliului raional Glodeni

(f.d.7).

Deci, răspunsul nr. 296 din 28 februarie 2020, este semnat de un exponent al

autorității publice locale și anume de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu.

8

Fiindcă răspunsul nr. 296 din 28 februarie 2020, este semnat de un exponent

al autorității publice locale și anume de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială

și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu, se poate concluziona că acest răspuns

emană de la autoritatea publică Consiliul raional Glodeni, care și-a asumat

obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Articolul 15, alin. (1)-(2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație

vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici

responsabili de furnizarea informațiilor.

În concluzie instanța de recurs menționează că niciuna din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu.

Iar, concluziile instanței de apel precum că deoarece Iurie Grecu nu a formulat nici

o petiție (cerere privind accesul la informație), în sensul Codului administrativ, în

adresa Consiliului raional Glodeni, autoritatea publică nu a desfășurat o activitate

administrativă în sensul art. 5 din Codul administrativ, și reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă a Consiliului raional Glodeni a

unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, sunt eronate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că deoarece pretențiile privind constatarea

nulității răspunsului șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni Ion Crudu nr.296 din 28 februarie 2020 și anularea acestuia,

constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul la informație, sunt succedate

de alte pretenții, care de asemenea nu au fost examinate de instanțele ierarhic

inferioare, instanța de recurs nu se va expune asupra temeiniciei acestora anticipat

examinării întregului fond.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, Curtea Supremă de Justiție la caz, nu poate satisface

pretenția de a decide aplicarea unor sancțiuni.

În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze,

pornind de la aplicarea Legii nominalizate, urmează să determine suveran dacă

autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de

recurs reține că Curtea de Apel Bălți acest capăt de cerere l-a declarat inadmisibil

prin prisma art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ,

motivând că reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit

de legea generală.

Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia

generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială

reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

La speță, contenciosului legat de accesul la informație se aplică legea

materială specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000.

Conform art. 21 al Legii enunțate, persoana care se consideră lezată într-un

drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile

acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios

administrativ competentă. Persoana care se consideră lezată într-un drept sau

9

interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile

pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu

privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice

aflate la dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, instanța de recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin

prezenta Lege este eficientizarea procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a)

din Legea nominalizată, dar de asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării

dreptului la informație, care include și repararea prejudiciului.

Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică procedura

administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit exercitarea

prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură prealabilă,

altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) al

Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, potrivit cărora

acțiunea ce privește constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care

include și cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța de contencios

administrativ.

Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a

solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată

încălcarea dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza

informația. Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța

de recurs a constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se

supune aceluiași regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de

acces la informație, adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a

se pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost

respectată este absolut eronată, or, procedura prealabilă nu este impusă de Legea

specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere

dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din

Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea

neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de

lege.

10

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul

liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși

substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

acțiunii depuse de Iurie Grecu și nu a judecat în fond cauza, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 23 februarie 2021 a Curții

de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată, or, lichidarea încălcărilor admise de către instanța de apel nu

este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu

împotriva șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni cu privire la anularea

răspunsului, îngrădirea accesului la informație și repararea echitabilă și efectivă a

prejudiciului moral cauzat, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

11