3ra-200/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral

3ra-200/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-200/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani – S. Godorogea

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș

DECIZIE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni,

șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion

Crudu și Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație

și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani cu emiterea

unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile,

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, șefului-adjunct al

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu și Consiliului

raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea

echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că la 29 iunie 2020 a depus cererea

nr.86 către Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru, prin care a solicitat să

fie informat cu transparența procesului decizional a desfășurării concursului la

funcția publică de asistent social comunitar în s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

La 30 iunie 2020, prin scrisoarea nr.287, cererea sa nr.86 a fost redirecționată

către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei, conform prevederilor art.74

Cod administrativ.

La 09 iulie 2020 a recepționat răspunsul șefului-adjunct al Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu nr.666 din 03 iulie 2020, cu care

însă nu este de acord, deoarece în acesta nu se regăsesc informațiile solicitate.

Concomitent, reclamantul a menționat că funcționarul public Ion Crudu, pe

marginea examinării informațiilor publice solicitate a interpretat vădit eronat

1

normele imperative garantate de prevederile art.1 alin.(3), art.15, art.34 din

Constituția Republicii Moldova, art.2 lit.b), art.5 alin.(2), lit.b), c), e), art.10

alin.(3), art.11 alin.(1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000 și art.75 alin.(1) lit.d), art.76 alin.(2) Cod administrativ.

Astfel, reclamantul consideră că răspunsul este vădit eronat și duce în eroare

solicitantul de informație. Mai mult, răspunsul este pur formal, prin care i-a fost

îngrădit accesul la informațiile publice, iar după formă și conținut fiind lovit de

nulitate și afectat de viciu constituțional.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral Iurie Grecu a

indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile

de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i

lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care

trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și

alte Legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.20 din Constituția Republicii

Moldova, art.21 alin.(1), (3) lit. d), e), art.23 alin.(1), (2) din Legea privind accesul

la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art.3, 9, 17, 18, 20, 189 alin.(1), art.211

alin.(1) lit. a), b), d), e), f), g), alin.(2) Cod administrativ, Iurie Grecu a solicitat

constatarea nulității răspunsului șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu nr.666 din 03 iulie 2020 și anularea acestuia;

constatarea recunoașterii dreptului vătămat –dreptul la informație, sancționarea

pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000 și repararea din contul acestora, în mod solidar a prejudiciului moral

în sumă de 9000 de lei.

Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani

acțiunea înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca fiind inadmisibilă. (f.d.26)

La 31 iulie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 17 august 2020 a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri privind

constatarea nulității răspunsului șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu nr.666 din 03 iulie 2020 și anularea acestuia;

constatarea recunoașterii dreptului vătămat –dreptul la informație, sancționarea

pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din

11 mai 2000 și repararea din contul acestora, în mod solidar a prejudiciului moral

în sumă de 3000 de lei. (f.d.29, 44-45)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 15 decembrie 2020 a casat

hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și a emis o nouă

decizie, prin care a declarat acțiunea inadmisibilă. ( f.d. 85, 86-95)

La 18 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din

15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 22 decembrie 2020 a prezentat

motivarea recursului solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se constate

recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație și

repararea din contul intimaților în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă

de 4000 de lei (f.d.97-98, 101-104).

2

În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de

fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat

dreptul la un proces echitabil garantat de Constituția Republicii Moldova și art. 6

CEDO.

Recurentul a menționat că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept material și poartă un caracter părtinitor, motiv din care

urmează a fi casată.

La 19 ianuarie 2021 în adresa șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni, prin

intermediul oficiului poștal, iar la 14 mai 2021, la adresa poștei electronice a

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni a fost expediată copia

recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Deși intimații au recepționat copia recursului, aceștia nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 decembrie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 18 decembrie 2020, iar motivarea

recursului la data de 22 decembrie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu a

considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din

24 februarie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții

la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă

claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din

15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

3

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin.(1) și (2) din Codul administrativ,

în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului atestă că la

29 iunie 2020 Iurie Grecu a adresat Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie

Calistru cererea nr. 86, prin care a solicitat să i se prezinte procesul-verbal al

desfășurării concursului pentru funcția publică de asistent social la Primăria

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, cîți candidați au participat la concursul pentru ocuparea

funcției respective, numele și CV-urile acestora, întrebările adresate de membrii

comisiei (f.d. 5).

Prin scrisoarea nr. 290 din 30 iunie 2020, în conformitate cu art. 74 Cod

administrativ, Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru a remis în adresa

șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion

Crudu cererea nr. 86 din 29 iunie 2020 depusă de Iurie Grecu (f.d.19).

Prin răspunsul Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru nr. 287 din

30 iunie 2020, Iurie Grecu a fost informat că în temeiul art. 74 Cod administrativ,

cererea sa nr. 86 din 29 iunie 2020 a fost redirecționată către Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei, pentru examinare conform competenței (f.d.6).

Prin notificarea nr. 666 din 03 iulie 2020, semnată de șeful-adjunct al

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu, lui Iurie

Grecu i s-a acordat un termen de 3 zile calendaristice pentru înlăturarea

neajunsului și motivarea în scris a obiectului cererii, înregistrată la Primăria

s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu nr. 86 din 29 iunie 2020.

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 29 iunie 2020 Iurie Grecu

s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat

constatarea nulității răspunsului nr. 666 din 03 iulie 2020 și anularea acestuia,

constatarea recunoașterii dreptului vătămat privind accesul la informație,

4

sancționarea pârâților potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul a

informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani prin hotărârea din data de 30 iulie 2020 a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu. (f.d. 45, 53-57)

Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din

11 mai 2000 privind accesul la informație a concluzionat că autoritatea pârâtă l-a

informat pe Iurie Grecu despre necesitatea prezentării motivării obiectului acesteia,

iar Iurie Grecu în termenul acordat de autoritatea pârâtă nu a înlăturat neajunsurile.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral instanța de fond

a menționat că aceasta este subsecventă pretenției privind constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, care a fost respinsă, motiv din care nu poate fi

admisă.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 15 decembrie 2020 a casat

hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și a emis o nouă

decizie, prin care a declarat acțiunea lui Iurie Grecu inadmisibilă. ( f.d. 92-100)

Instanța de apel a menționat că acțiunea reclamantului Iurie Grecu îndreptată

împotriva șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, Ion Crudu este inadmisibilă, deoarece persoana respectivă în temeiul art.

5, 7, 8, 17, 20, art. 189, alin. (1)-(3) din Codul administrativ nu întrunește calitatea

de autoritate publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi

înaintată împotriva acestuia.

La fel, ca inadmisibilă, instanța de apel a declarat și acțiunea reclamantului

Iurie Grecu îndreptată împotriva Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

deoarece Iurie Grecu nu a formulat nici o petiție, în sensul Codului administrativ,

în adresa Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni. Prin urmare, de către autoritatea

publică respectivă nu a fost și nici nu putea fi realizată o activitate administrativă

sau procedura administrativă. Iar, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

Referitor la acțiunea reclamantului Iurie Grecu îndreptată împotriva Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, privind anularea răspunsului,

recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și sancționarea pârâților,

instanța de apel a menționat că Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, prin răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020, nu s-a expus asupra fondului

petiției, dar a constatat că acesta nu conține elementele unei petiții, indicând

reclamantului dreptul de a înlătura neajunsurile. Respectiv, prin emiterea de către

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni a răspunsului nr. 666 din

03 iulie 2020, reclamantului nu i se încalcă un drept, ultimul având posibilitatea de

a înlătura neajunsurile, după care autoritatea să se expună în fond asupra petiției.

Concluzionând, instanța de apel a constatat inadmisibilitatea acțiunii lui Iurie

Grecu, în baza prevederilor art. 207 alin. (1) și alin. (2), lit. e) Cod administrativ,

deoarece răspunsul contestat nu poate fi obiect al acțiunii în contencios

administrativ, prin emiterea acestuia nefiind încălcat un drept al reclamantului. Or,

soluția din act/răspuns nu este una pe fond, care ar putea afecta un drept al

reclamantului, dar de procedură, stabilită de lege.

Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la

repararea prejudiciului moral este inadmisibilă, or, Iurie Grecu în prealabil nu a

înaintat această pretenție către pârâți.

5

Analizând legalitatea actului judecătoresc contestat, instanța de recurs

consideră eronată soluția instanței de apel, din următoarele considerente.

În speță, ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și

că aplicabilă speței este Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație.

Totodată, instanțele au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație,

stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 cu dreptul cetățeanului la

petiționare, care este reglementat de Codul administrativ.

În sensul art. 10 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 persoana are dreptul

de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice

informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul

persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter

personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care solicită

acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de

a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în nici un fel,

cererea. Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla

curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că

ele se află la dispoziția tuturor.

Totodată, instanța de recurs notează că solicitantul de informații va oferi, în

cadrul cererii scrise, detalii suficiente și concludente pentru identificarea

informației solicitate. Această obligație nu include necesitatea specificării titlului

și/sau numărului de identificare al documentului, în care este inserată informația

respectivă. Astfel, este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a

informației după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a

elementelor menționate. Suficiența și concludenta detaliilor oferite de către

solicitant trebuie să permită furnizorului informației posibilitatea de a identifica ca

acționînd cu diligentă, informația solicitată. Insuficiența și neconcludența detaliilor

indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii, dar

poate constitui un temei de refuz în furnizarea informației, deoarece informația este

nedeterminabilă.

Conform materialelor cauzei, Iurie Grecu, prin cererea depusă a solicitat o

informație oficială și anume să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării

concursului pentru funcția publică de asistent social la Primăria s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, informația câți candidați au participat la concursul pentru ocuparea

funcției respective, numele și CV-urile acestora, întrebările adresate de membrii

comisiei (f.d. 5).

Potrivit art. 1 alin.(1) lit. a)-f) al Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000, prezenta lege reglementează: raporturile dintre furnizorul de

informații și persoana fizică si/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a

dreptului constituțional de acces la informație; principiile, condițiile, căile și modul

de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de

informații; obligațiile furnizorilor de informații în procesul asigurării accesului la

informațiile oficiale; modalitatea apărării dreptului de acces la informație.

Conform art. 5 alin.(1), (2) și (3) al aceleiași Legi, subiecți ai prezentei legi

sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

6

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice centrale

și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii

Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul,

administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice centrale și

locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și

finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de

administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; persoanele

fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori

instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg,

selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: orice cetățean al

Republicii Moldova; cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe

teritoriul Republicii Moldova; apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe

teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 6 al Legii nominalizate, (1) în sensul prezentei legi, informații

oficiale sînt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în

condițiile legii de către alți subiecți de drept.

(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sînt

considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea):

a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris;

b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;

c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau

perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;

d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau

înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;

e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic;

2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la

punctul 1) al prezentului alineat;

3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al

prezentului alineat.

(3) Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor

(persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în

ordine generală.

În conformitate cu art. 11 alin.(1) pct. 2) și 4) al Legii privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat: să garanteze liberul acces la informație; să

respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Potrivit art. 16 al Legii nominalizate, informațiile, documentele solicitate vor

fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a

fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile

lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea se referă la un

7

volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sînt necesare

consultații suplimentare pentru a satisface cererea.

Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de

furnizare a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea

termenului inițial.

Conform art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu

informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul

primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: informația

solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; informația solicitată deținută de

alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost

adresată Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Constatând că petiția depusă de Iurie Grecu ține de competența altei autorități

publice, în conformitate cu art. 74 Cod administrativ, Primarul s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, Ilie Calistru, prin scrisoarea nr. 290 din 30 iunie 2020, a remis în

adresa șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni,

Ion Crudu cererea nr. 86 din 29 iunie 2020 depusă de Iurie Grecu (f.d.19).

Prin răspunsul Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru nr. 287 din

30 iunie 2020, Iurie Grecu, în termenul legal de 3 zile a fost informat că în temeiul

art. 74 Cod administrativ, cererea sa nr.86 din 29 iunie 2020 a fost readresată către

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei, pentru examinare conform

competenței (f.d.6).

Conform art. 43 alin.(1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate

ale autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea stabilite la art.4

alin.(2) din Legea privind descentralizarea administrativă, consiliul raional

realizează în teritoriul administrat următoarele competențe de bază: aprobă

organigrama și statele de personal ale aparatului președintelui raionului, ale

direcțiilor și ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional.

Așadar, Direcția asistență socială și protecție a familiei este condusă de șef,

numit conform legislației de către Consiliul raional.

Șeful Direcției asistență socială și protecție a familiei este responsabil de

asigurarea calității managementului, în scopul îndeplinirii funcțiilor și atribuțiilor

organului central de specialitate.

În caz de absență temporară motivată, atribuțiile șefului organului local de

specialitate sînt exercitate de șeful adjunct sau, după caz, de un alt angajat al

organului local de specialitate, desemnat prin ordinul șefului.

Astfel, cererea lui Iurie Grecu nr.86 din 29 iunie 2020 cu privire la acces la

informație a fost readresată unui exponent al puterii locale.

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr. 666 din

03 iulie 2020, semnată de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni, Ion Crudu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice

cererea privind accesul la informații. (f.d.7)

Deci, răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020, este semnat de un exponent al

autorității publice locale și anume de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu.

8

Fiindcă răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020, este semnat de un exponent al

autorității publice locale și anume de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu, se poate concluziona că acest răspuns emană

de la autoritatea publică Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni,

care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Articolul 15, alin. (1)- (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație

vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici

responsabili de furnizarea informațiilor.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în

instanța de judecată.

În concluzie instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale

enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar

concluziile instanței de apel precum că Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni, prin răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020 nu s-a expus asupra

fondului petiției, dar a constatat că acesta nu conține elementele unei petiții,

indicând reclamantului dreptul de a înlătura neajunsurile. Respectiv, prin emiterea

de către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, a răspunsului

nr. 666 din 03 iulie 2020, reclamantului nu i se încalcă un drept, ultimul având

posibilitatea de a înlătura neajunsurile, după care autoritatea se va expune în fond

asupra petiției sunt eronate, or, conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat

este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce

atingere prin activitate administrativă.

Iar, conform art.10 alin. (3) al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, orice persoană care solicită acces la informații în

conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul

pentru informațiile solicitate.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere

dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din

Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea

neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de

lege.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o

instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul

liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși

substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

acțiunii depuse de Iurie Grecu și nu a judecat în fond cauza, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 15 decembrie 2020 a Curții

de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

9

complet de judecată, or, lichidarea încălcărilor admise de către instanța de apel nu

este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu

împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, șefului-adjunct

al Direcției Asistență Socială și Protecție Familiei Glodeni, Ion Crudu și

Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și

repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat, cu restituirea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

10