Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.05.2021
casat

3ra-200/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral

HOTĂRÂRE
19.05.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral
Temei legal
Examinarea admisibilităţii acţiunii în contencios administrativ
Citează această cauză
3ra-200/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-200/21 Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani – S. Godorogea Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș DECIZIE 19 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând recursul depus de către Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Iurie Grecu împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi decizii privind declararea acțiunii inadmisibile, c o n s t a t ă: La 15 iulie 2020 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că la 29 iunie 2020 a depus cererea nr.86 către Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru, prin care a solicitat să fie informat cu transparența procesului decizional a desfășurării concursului la funcția publică de asistent social comunitar în s. Ciuciulea, r-nul Glodeni. La 30 iunie 2020, prin scrisoarea nr.287, cererea sa nr.86 a fost redirecționată către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei, conform prevederilor art.74 Cod administrativ. La 09 iulie 2020 a recepționat răspunsul șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu nr.666 din 03 iulie 2020, cu care însă nu este de acord, deoarece în acesta nu se regăsesc informațiile solicitate.

Concomitent, reclamantul a menționat că funcționarul public Ion Crudu, pe marginea examinării informațiilor publice solicitate a interpretat vădit eronat 1 normele imperative garantate de prevederile art.1 alin.(3), art.15, art.34 din Constituția Republicii Moldova, art.2 lit.b), art.5 alin.(2), lit.b), c), e), art.10 alin.(3), art.11 alin.(1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și art.75 alin.(1) lit.d), art.76 alin.(2) Cod administrativ. Astfel, reclamantul consideră că răspunsul este vădit eronat și duce în eroare solicitantul de informație. Mai mult, răspunsul este pur formal, prin care i-a fost îngrădit accesul la informațiile publice, iar după formă și conținut fiind lovit de nulitate și afectat de viciu constituțional.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral Iurie Grecu a indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și alte Legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.20 din Constituția Republicii Moldova, art.21 alin.(1), (3) lit. d), e), art.23 alin.(1), (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art.3, 9, 17, 18, 20, 189 alin.(1), art.211 alin.(1) lit. a), b), d), e), f), g), alin.(2) Cod administrativ, Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității răspunsului șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu nr.666 din 03 iulie 2020 și anularea acestuia; constatarea recunoașterii dreptului vătămat –dreptul la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora, în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 9000 de lei.

Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani acțiunea înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca fiind inadmisibilă. (f.d.26) La 31 iulie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, Iurie Grecu a depus apel, iar la 17 august 2020 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri privind constatarea nulității răspunsului șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu nr.666 din 03 iulie 2020 și anularea acestuia; constatarea recunoașterii dreptului vătămat –dreptul la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora, în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 3000 de lei.

(f.d.29, 44-45) Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 15 decembrie 2020 a casat hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și a emis o nouă decizie, prin care a declarat acțiunea inadmisibilă. ( f.d. 85, 86-95) La 18 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la 22 decembrie 2020 a prezentat motivarea recursului solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se constate recunoașterea dreptului pretins vătămat- dreptul privind accesul la informație și repararea din contul intimaților în mod solidar a prejudiciului moral cauzat în sumă de 4000 de lei (f.d.97-98, 101-104).

2 În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel privind netemeinicia hotărârii instanței de fond. Totodată, declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO. Recurentul a menționat că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și poartă un caracter părtinitor, motiv din care urmează a fi casată. La 19 ianuarie 2021 în adresa șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni, prin intermediul oficiului poștal, iar la 14 mai 2021, la adresa poștei electronice a Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși intimații au recepționat copia recursului, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 decembrie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat prevederilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul la 18 decembrie 2020, iar motivarea recursului la data de 22 decembrie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 24 februarie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate. Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

3 Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. În conformitate cu prevederile art. 194 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți. Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului atestă că la 29 iunie 2020 Iurie Grecu a adresat Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru cererea nr. 86, prin care a solicitat să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării concursului pentru funcția publică de asistent social la Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, cîți candidați au participat la concursul pentru ocuparea funcției respective, numele și CV-urile acestora, întrebările adresate de membrii comisiei (f.d.

5). Prin scrisoarea nr. 290 din 30 iunie 2020, în conformitate cu art. 74 Cod administrativ, Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru a remis în adresa șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu cererea nr. 86 din 29 iunie 2020 depusă de Iurie Grecu (f.d.19). Prin răspunsul Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni Ilie Calistru nr. 287 din 30 iunie 2020, Iurie Grecu a fost informat că în temeiul art. 74 Cod administrativ, cererea sa nr. 86 din 29 iunie 2020 a fost redirecționată către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei, pentru examinare conform competenței (f.d.6).

Prin notificarea nr. 666 din 03 iulie 2020, semnată de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu, lui Iurie Grecu i s-a acordat un termen de 3 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsului și motivarea în scris a obiectului cererii, înregistrată la Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni cu nr. 86 din 29 iunie 2020. Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 29 iunie 2020 Iurie Grecu s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. 666 din 03 iulie 2020 și anularea acestuia, constatarea recunoașterii dreptului vătămat privind accesul la informație, 4 sancționarea pârâților potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul a informație, repararea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani prin hotărârea din data de 30 iulie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu. (f.d. 45, 53-57) Instanța de fond în temeiul Codului administrativ și al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație a concluzionat că autoritatea pârâtă l-a informat pe Iurie Grecu despre necesitatea prezentării motivării obiectului acesteia, iar Iurie Grecu în termenul acordat de autoritatea pârâtă nu a înlăturat neajunsurile. Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral instanța de fond a menționat că aceasta este subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație, care a fost respinsă, motiv din care nu poate fi admisă.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 15 decembrie 2020 a casat hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și a emis o nouă decizie, prin care a declarat acțiunea lui Iurie Grecu inadmisibilă. ( f.d. 92-100) Instanța de apel a menționat că acțiunea reclamantului Iurie Grecu îndreptată împotriva șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu este inadmisibilă, deoarece persoana respectivă în temeiul art. 5, 7, 8, 17, 20, art. 189, alin. (1)-(3) din Codul administrativ nu întrunește calitatea de autoritate publică, respectiv acțiunea în contencios administrativ nu poate fi înaintată împotriva acestuia. La fel, ca inadmisibilă, instanța de apel a declarat și acțiunea reclamantului Iurie Grecu îndreptată împotriva Consiliului local al s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, deoarece Iurie Grecu nu a formulat nici o petiție, în sensul Codului administrativ, în adresa Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Prin urmare, de către autoritatea publică respectivă nu a fost și nici nu putea fi realizată o activitate administrativă sau procedura administrativă. Iar, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ. Referitor la acțiunea reclamantului Iurie Grecu îndreptată împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, privind anularea răspunsului, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și sancționarea pârâților, instanța de apel a menționat că Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, prin răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020, nu s-a expus asupra fondului petiției, dar a constatat că acesta nu conține elementele unei petiții, indicând reclamantului dreptul de a înlătura neajunsurile.

Respectiv, prin emiterea de către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni a răspunsului nr. 666 din 03 iulie 2020, reclamantului nu i se încalcă un drept, ultimul având posibilitatea de a înlătura neajunsurile, după care autoritatea să se expună în fond asupra petiției. Concluzionând, instanța de apel a constatat inadmisibilitatea acțiunii lui Iurie Grecu, în baza prevederilor art. 207 alin. (1) și alin. (2), lit. e) Cod administrativ, deoarece răspunsul contestat nu poate fi obiect al acțiunii în contencios administrativ, prin emiterea acestuia nefiind încălcat un drept al reclamantului. Or, soluția din act/răspuns nu este una pe fond, care ar putea afecta un drept al reclamantului, dar de procedură, stabilită de lege.

Finalmente, instanța de apel a concluzionat că și pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral este inadmisibilă, or, Iurie Grecu în prealabil nu a înaintat această pretenție către pârâți. 5 Analizând legalitatea actului judecătoresc contestat, instanța de recurs consideră eronată soluția instanței de apel, din următoarele considerente. În speță, ambele instanțe au constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație și că aplicabilă speței este Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Totodată, instanțele au confundat dreptul cetățeanului la acces la informație, stabilit în Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 cu dreptul cetățeanului la petiționare, care este reglementat de Codul administrativ.

În sensul art. 10 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. Din sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în nici un fel, cererea. Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că ele se află la dispoziția tuturor.

Totodată, instanța de recurs notează că solicitantul de informații va oferi, în cadrul cererii scrise, detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate. Această obligație nu include necesitatea specificării titlului și/sau numărului de identificare al documentului, în care este inserată informația respectivă. Astfel, este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informației după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menționate. Suficiența și concludenta detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului informației posibilitatea de a identifica ca acționînd cu diligentă, informația solicitată. Insuficiența și neconcludența detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii, dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informației, deoarece informația este nedeterminabilă.

Conform materialelor cauzei, Iurie Grecu, prin cererea depusă a solicitat o informație oficială și anume să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării concursului pentru funcția publică de asistent social la Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, informația câți candidați au participat la concursul pentru ocuparea funcției respective, numele și CV-urile acestora, întrebările adresate de membrii comisiei (f.d.

5). Potrivit art. 1 alin.(1) lit. a)-f) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, prezenta lege reglementează: raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică si/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație; principiile, condițiile, căile și modul de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informații; obligațiile furnizorilor de informații în procesul asigurării accesului la informațiile oficiale; modalitatea apărării dreptului de acces la informație. Conform art. 5 alin.(1), (2) și (3) al aceleiași Legi, subiecți ai prezentei legi sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

6 Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi: orice cetățean al Republicii Moldova; cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova; apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe teritoriul Republicii Moldova. Conform art. 6 al Legii nominalizate, (1) în sensul prezentei legi, informații oficiale sînt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sînt considerate: 1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea): a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris; b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie; c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze; d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism; e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic; 2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la punctul 1) al prezentului alineat; 3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al prezentului alineat.

(3) Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor (persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în ordine generală. În conformitate cu art. 11 alin.(1) pct. 2) și 4) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: să garanteze liberul acces la informație; să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege. Potrivit art. 16 al Legii nominalizate, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea se referă la un 7 volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sînt necesare consultații suplimentare pentru a satisface cererea. Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului inițial. Conform art. 17 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: informația solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; informația solicitată deținută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

La caz, cererea privind accesul la informații depusă de către Iurie Grecu a fost adresată Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni. Constatând că petiția depusă de Iurie Grecu ține de competența altei autorități publice, în conformitate cu art. 74 Cod administrativ, Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, prin scrisoarea nr. 290 din 30 iunie 2020, a remis în adresa șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu cererea nr. 86 din 29 iunie 2020 depusă de Iurie Grecu (f.d.19). Prin răspunsul Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru nr. 287 din 30 iunie 2020, Iurie Grecu, în termenul legal de 3 zile a fost informat că în temeiul art. 74 Cod administrativ, cererea sa nr.86 din 29 iunie 2020 a fost readresată către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei, pentru examinare conform competenței (f.d.6).

Conform art. 43 alin.(1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea stabilite la art.4 alin.(2) din Legea privind descentralizarea administrativă, consiliul raional realizează în teritoriul administrat următoarele competențe de bază: aprobă organigrama și statele de personal ale aparatului președintelui raionului, ale direcțiilor și ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional. Așadar, Direcția asistență socială și protecție a familiei este condusă de șef, numit conform legislației de către Consiliul raional. Șeful Direcției asistență socială și protecție a familiei este responsabil de asigurarea calității managementului, în scopul îndeplinirii funcțiilor și atribuțiilor organului central de specialitate.

În caz de absență temporară motivată, atribuțiile șefului organului local de specialitate sînt exercitate de șeful adjunct sau, după caz, de un alt angajat al organului local de specialitate, desemnat prin ordinul șefului. Astfel, cererea lui Iurie Grecu nr.86 din 29 iunie 2020 cu privire la acces la informație a fost readresată unui exponent al puterii locale. La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020, semnată de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice cererea privind accesul la informații. (f.d.7) Deci, răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020, este semnat de un exponent al autorității publice locale și anume de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu.

8 Fiindcă răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020, este semnat de un exponent al autorității publice locale și anume de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu, se poate concluziona că acest răspuns emană de la autoritatea publică Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu. Articolul 15, alin. (1)- (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor.

Potrivit art. 189, alin. (2) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. Anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta acțiune în instanța de judecată. În concluzie instanța de recurs menționează că nici una din prevederile legale enunțate nu condiționează inadmisibilitatea acțiunii depuse de către Iurie Grecu, iar concluziile instanței de apel precum că Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, prin răspunsul nr. 666 din 03 iulie 2020 nu s-a expus asupra fondului petiției, dar a constatat că acesta nu conține elementele unei petiții, indicând reclamantului dreptul de a înlătura neajunsurile.

Respectiv, prin emiterea de către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, a răspunsului nr. 666 din 03 iulie 2020, reclamantului nu i se încalcă un drept, ultimul având posibilitatea de a înlătura neajunsurile, după care autoritatea se va expune în fond asupra petiției sunt eronate, or, conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Iar, conform art.10 alin. (3) al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea, a adus atingere dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 § 1 din Convenție. Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber pentru un justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși substanța sa (cauza Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009). Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii depuse de Iurie Grecu și nu a judecat în fond cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt 9 complet de judecată, or, lichidarea încălcărilor admise de către instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Iurie Grecu. Se casează decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție Familiei Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan 10

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-06-09
0,98
3ra-494/21 — anularea raspunsului, ingradirea accesului la infoirmatie si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr.3ra-494/21 Instanţa de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi – A. Toderaş, E. Bejenaru, A. Gheorghieş DECIZIE 09 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de conten
CSJ 2021-04-28
0,98
3ra-499/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3ra-499/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud: A. Gheorghieş, D. Stănilă, A. Toderaş) Î N C H E I E R E 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2022-04-06
0,98
3ra-169/22 — privind accesul la informatie, repararea prejudiciului
Dosar nr. 3ra-169/22 2-20080806-01-3ra-16022022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Râșcani (jud. S. Godorogea) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 06 aprilie 2022 mun
CSJ 2022-09-14
0,97
3ra-825/22 — constatarea refuzului dreptului accesului la informatie, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie, sanctionarea paratilor si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat cu obligarea furnizarii informatiei solicitate
Dosarul nr. 3ra-825/22 2-21107350-01-3ra-10082022 prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 14 septembrie 2022 mun
CSJ 2020-03-04
0,97
3r-73/20 — satisfactia echitabila si efectiva a repararii prejudiciului moral cauzat
Dosarul nr. 3r-73/20 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) DECIZIE 4 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă