3ra-499/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-499/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, D. Stănilă, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a

Familiei Glodeni, Ion Crudu și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea

recunoașterii dreptului pretins vătămat, prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la

informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la

informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată integral hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

și a fost emisă o nouă decizie, prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La data de 17 iunie 2020, Iurie Grecu, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni

Ion Crudu și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni privind

constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii

dreptului pretins vătămat, prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la informație,

sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație,

repararea în mod solidar a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Iurie Grecu a indicat că la data de 09 iunie 2020

a depus cerere înregistrată cu nr. 298 la Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Glodeni, în care a solicitat să fie informat despre deciziile luate de către

Consiliul raional Glodeni privind situația de pandemie (COVID-19), din perioada

martie – mai 2020.

1

Reclamantul a indicat că la data de 10 iunie 2020 cu nr. 548 a primit răspuns,

prin care a fost menționat că pârâta Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Glodeni nu i-a cerut acordul să redreseze cererea la Consiliul raional Glodeni. În astfel

de situație, pârâții au îngrădit dreptul reclamantului prevăzut la art. 1 alin. (3), 15 din

Constituția Republicii Moldova și art. 17 din Legea privind accesul la informație. Pe

marginea examinării cererii reclamantului, pârâții nu și-au onorat obligațiile de

serviciu.

Reclamantul Iurie Grecu a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității

răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins

vătămat, prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la informație, sancționarea

pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod

solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 4000 de lei.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva șefului adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu și Direcției Asistență

Socială și Protecție a Familiei Glodeni, privind constatarea nulității răspunsului nr. 541

din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat, prevăzut la art.

17 din Legea privind accesul la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din

Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral

estimat în sumă de 4000 de lei (f.d. 31, 35-39).

La data de 03 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii din

17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central. (f.d.41) Ulterior, la data de

07 decembrie 2020, Iurie Grecu a depus motivarea apelului, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărârii prin care să fie

admisă cererea de chemare în judecată (f.d. 42-43).

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul depus

de Iurie Grecu, a fost casată integral hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central și a fost pronunțată o nouă decizie prin care acțiunea a fost

declarată inadmisibilă (f.d. 58, 67-75).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin cererea din

09 iunie 2020, înregistrată de Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni

cu nr. de intrare 298, a solicitat de la șeful Direcției Asistență Socială și Protecție a

Familiei Glodeni, Ion Crudu să fie informat despre deciziile emise de către Consiliul

raional Glodeni în perioada martie 2020 – mai 2020, cu referire la perioada de

pandemie (COVID-19).

Din considerentul că informația solicitată de Iurie Grecu prin cererea nr. 298 din

09 iunie 2020, ține de competența Consiliului raional Glodeni, care conform art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,

are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local,

cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice, șeful adjunct al

Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu a expediat după

competență cererea lui Iurie Grecu, fapt despre care a fost informat în termen

solicitantul, astfel, nefiind vătămat dreptul apelantului privind accesul la informație.

Instanța de apel a reținut, că este neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

depusă de Iurie Grecu împotriva șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și

2

Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu, Direcției Asistență Socială și Protecție a

Familiei Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020,

constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat prevăzut la art. 17 din Legea privind

accesul la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul

la informație.

Cu referire la cerința lui Iurie Grecu cu privire la acordarea

despăgubirilor/prejudiciului moral cauzat în mărime de 4000 de lei, instanța de apel a

constatat, că aceasta urmează a fi declarată inadmisibilă. Iurie Grecu a înaintat în

instanța de judecată cerințe, în procedura contenciosului administrativ, ce țin de

încasarea solidară a prejudiciului moral în mărime de 4000 de lei din contul șefului

adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni Ion Crudu și din

contul Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni.

Instanța de apel a mai constatat că atunci când o persoană care își revendică

drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ

individual, fie prin activitatea administrativă, pretinde, totodată, și repararea

prejudiciului cauzat prin activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o

cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest

sens, care, conform art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, este un act administrativ.

Instanța de apel a reținut că pentru a pretinde încasarea careva sume cu titlu de

prejudiciu, reclamantul urma să respecte procedura prealabilă prevăzută de lege, și

anume, să-i adreseze autorității pîrîte o cerere de reparare a prejudiciului, iar ulterior,

în cazul dezacordului cu actul administrativ individual emis de aceasta, putea să-l

conteste în instanța de contencios administrativ.

La data de 25 februarie 2021 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din

16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a

acțiunii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

cererea de chemare în judecată și în cererea de apel motivată anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea

obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 16 februarie 2021, fiind

notificată lui Iurie Grecu, prin intermediul oficiului poștal, la data de 24 februarie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat, la materialele cauzei (f.d. 63). Astfel,

recursul depus de Iurie Grecu la 25 februarie 2021, este depus în termen.

La 01 aprilie 2021 în adresa intimatei Direcției Asistențe Sociale și Protecție a

3

Familiei Glodeni a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 78).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

4

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Iurie Grecu.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5