3ra-499/21 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-499/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, D. Stănilă, A. Toderaș) Î N C H E I E R E 28 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat, prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată integral hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie, prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La data de 17 iunie 2020, Iurie Grecu,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni Ion Crudu și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat, prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Iurie Grecu a indicat că la data de 09 iunie 2020 a depus cerere înregistrată cu nr. 298 la Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, în care a solicitat să fie informat despre deciziile luate de către Consiliul raional Glodeni privind situația de pandemie (COVID-19), din perioada martie – mai 2020. 1 Reclamantul a indicat că la data de 10 iunie 2020 cu nr. 548 a primit răspuns, prin care a fost menționat că pârâta Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni nu i-a cerut acordul să redreseze cererea la Consiliul raional Glodeni. În astfel de situație, pârâții au îngrădit dreptul reclamantului prevăzut la art. 1 alin. (3), 15 din Constituția Republicii Moldova și art. 17 din Legea privind accesul la informație.

Pe marginea examinării cererii reclamantului, pârâții nu și-au onorat obligațiile de serviciu. Reclamantul Iurie Grecu a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat, prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 4000 de lei.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, privind constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat, prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la informație, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat în sumă de 4000 de lei (f.d.

31, 35-39). La data de 03 decembrie 2020 Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central. (f.d.41) Ulterior, la data de 07 decembrie 2020, Iurie Grecu a depus motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărârii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată (f.d. 42-43). Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul depus de Iurie Grecu, a fost casată integral hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost pronunțată o nouă decizie prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă (f.d. 58, 67-75).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin cererea din 09 iunie 2020, înregistrată de Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni cu nr. de intrare 298, a solicitat de la șeful Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu să fie informat despre deciziile emise de către Consiliul raional Glodeni în perioada martie 2020 – mai 2020, cu referire la perioada de pandemie (COVID-19).

Din considerentul că informația solicitată de Iurie Grecu prin cererea nr. 298 din 09 iunie 2020, ține de competența Consiliului raional Glodeni, care conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice, șeful adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu a expediat după competență cererea lui Iurie Grecu, fapt despre care a fost informat în termen solicitantul, astfel, nefiind vătămat dreptul apelantului privind accesul la informație.

Instanța de apel a reținut, că este neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu împotriva șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și 2 Protecție a Familiei Glodeni, Ion Crudu, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr. 541 din 09 iunie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat prevăzut la art. 17 din Legea privind accesul la informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la informație. Cu referire la cerința lui Iurie Grecu cu privire la acordarea despăgubirilor/prejudiciului moral cauzat în mărime de 4000 de lei, instanța de apel a constatat, că aceasta urmează a fi declarată inadmisibilă.

Iurie Grecu a înaintat în instanța de judecată cerințe, în procedura contenciosului administrativ, ce țin de încasarea solidară a prejudiciului moral în mărime de 4000 de lei din contul șefului adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni Ion Crudu și din contul Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni. Instanța de apel a mai constatat că atunci când o persoană care își revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual, fie prin activitatea administrativă, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest sens, care, conform art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, este un act administrativ.

Instanța de apel a reținut că pentru a pretinde încasarea careva sume cu titlu de prejudiciu, reclamantul urma să respecte procedura prealabilă prevăzută de lege, și anume, să-i adreseze autorității pîrîte o cerere de reparare a prejudiciului, iar ulterior, în cazul dezacordului cu actul administrativ individual emis de aceasta, putea să-l conteste în instanța de contencios administrativ. La data de 25 februarie 2021 Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel motivată anexate la dosar, suplimentar invocându-se că instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 16 februarie 2021, fiind notificată lui Iurie Grecu, prin intermediul oficiului poștal, la data de 24 februarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat, la materialele cauzei (f.d. 63). Astfel, recursul depus de Iurie Grecu la 25 februarie 2021, este depus în termen. La 01 aprilie 2021 în adresa intimatei Direcției Asistențe Sociale și Protecție a 3 Familiei Glodeni a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

78). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 4 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 5