3ra-169/22 — privind accesul la informatie, repararea prejudiciului

3ra-169/22 — privind accesul la informatie, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-169/22

2-20080806-01-3ra-16022022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Râșcani (jud. S. Godorogea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Iurie Grecu împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni,

șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni și

Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și

repararea echitabilă a prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

casat hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, șefului-adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu și Consiliului raional

Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea echitabilă a

prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii a relatat că, la 29 iunie 2020 a depus cererea xxx către

Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni - Ilie Calistru, prin care a solicitat să fie informat

cu transparența procesului decizional a desfășurării concursului la funcția publică de

asistent social comunitar în s. Ciuciulea, r-nul Glodeni. La 30 iunie 2020, prin

scrisoarea nr.287, cererea sa xxx a fost redirecționată către Direcția Asistență Socială

și Protecția Familiei, conform prevederilor art.74 Cod administrativ. La 09 iulie 2020

a recepționat răspunsul șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni xxx din 03 iulie 2020, cu care însă nu este de acord, deoarece în

acesta nu se regăsesc informațiile solicitate.

Concomitent, reclamantul a menționat că funcționarul public Ion Crudu, pe

marginea examinării informațiilor publice solicitate a interpretat vădit eronat normele

imperative garantate de prevederile art.1 alin.(3), art.15, art.34 din Constituția

Republicii Moldova, art.2 lit.b), art.5 alin.(2), lit.b), c), e), art.10 alin.(3), art.11

alin.(1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și art.75

alin.(1) lit.d), art.76 alin.(2) Cod administrativ.

1

Astfel, reclamantul consideră că răspunsul duce în eroare solicitantul de

informație. Mai mult, răspunsul este pur formal, prin care i-a fost îngrădit accesul la

informațiile publice, iar după formă și conținut fiind lovit de nulitate și afectat de

viciu constituțional.

În susținerea pretenției privind repararea prejudiciului moral, Iurie Grecu a

indicat că prin acțiunile și inacțiunile pârâților i s-a îngrădit dreptul la informațiile de

interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată

onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova, care trebuie să

beneficieze de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și alte Legi.

Întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.20 din Constituția Republicii Moldova,

art.21 alin.(1), (3) lit. d), e), art.23 alin.(1), (2) din Legea privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art.3, 9, 17, 18, 20, 189 alin.(1), art.211 alin.(1) lit. a),

b), d), e), f), g), alin.(2) Cod administrativ, Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității

răspunsului xxx din 03 iulie 2020 a șefului-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, Ion Crudu și anularea acestuia, constatarea și

recunoașterea dreptului vătămat – dreptul la informație, sancționarea pârâților potrivit

art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000 și repararea

din contul acestora, în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de 9000 de lei.

Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani acțiunea

înaintată de către Iurie Grecu s-a respins ca fiind inadmisibilă (f.d.26).

Pentru a hotăra astfel, instanța a reținut că, deoarece reclamantul Iurie Grecu nu

a înlăturat neajunsurile în cererea sa, adică nu a expus motivul obiectului cerinței sale,

fapt pentru care cererea sa nu a fost examinată de către Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, acțiunea în contencios administrativ este inadmisibilă.

Pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie

revendicat de către reclamant un drept propriu și să existe o activitate administrativă,

desfășurată de către o autoritate publică.

Instanța a concluzionat că nefurnizarea petiționarului a unui răspuns de către

Primăria satului Ciuciulea r-nul Glodeni sau Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni pe marginea cererii adresate, nu constituie un drept vătămat în

sensul art.17 Cod administrativ. Corespunzător, în situația în care reclamantul nu a

revendicat, în prezentul proces, încălcarea vreunui drept al său prin activitatea

administrativă a Primăriei satului Ciuciulea r-nul Glodeni și a Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Glodeni, instanța de judecată a constatat inadmisibilitatea

prezentei acțiuni.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța a reținut că

așa cum aceasta reprezintă o pretenție subsecventă pretenției privind constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, care a fost respinsă, pe cale de consecință,

nu urmează a fi admisă.

La 31 iulie 2020, Iurie Grecu a depus apel, iar la 17 august 2020 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

Râșcani, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii (f.d.29, 44-45).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din 15 decembrie 2020 a casat hotărârea din 30

iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani și a emis o nouă decizie, prin care a

declarat acțiunea inadmisibilă ( f.d. 85, 86-95).

2

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Iurie Grecu. A fost casată decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, șefului-

adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecție Familiei Glodeni, Ion Crudu și

Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și

repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea

din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă

decizie, prin care a fost constatată îngrădirea de către Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Glodeni și Consiliul raional Glodeni a accesului la informație

admisă în privința lui Iurie Grecu, exprimată prin nefurnizarea informației solicitate

prin cererea xxx din 29.06.2020, redirecționată Direcției Asistență Socială și Protecție

a Familiei Glodeni. A fost obligată Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Glodeni și Consiliul raional Glodeni, să-i furnizeze lui Iurie Grecu informația

solicitată prin cererea xxx din 29.06.2020, redirecționată Direcției Asistență Socială și

Protecție a Familiei Glodeni și s-a încasat de la Direcția Asistență Socială și Protecție

a Familiei Glodeni și Consiliul raional Glodeni, în beneficiul lui Iurie Grecu,

prejudiciul moral a câte 100 (una sută) lei.

Instanța de apel a reținut că, Iurie Grecu a solicitat o informație și că aplicabilă

speței este Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Din

sensul legii rezultă că solicitantul nu trebuie să-și justifice, în nici un fel, cererea.

Informațiile de interes public pot fi solicitate și numai din „simpla curiozitate”,

întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că ele se află la

dispoziția tuturor.

Totodată, instanța de apel a notat că solicitantul de informații a oferit, în cadrul

cererii scrise, detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației

solicitate. Această obligație nu include necesitatea specificării titlului și/sau

numărului de identificare al documentului, în care este inserată informația respectivă.

Astfel, este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informației pe

motiv de neindicare în cerere a elementelor menționate. Suficiența și concludență

detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului posibilitatea de a

identifica, acționând cu diligență, informația solicitată. Insuficiența detaliilor indicate

nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii, dar poate constitui un

temei de refuz în furnizarea informației.

Astfel, instanța a stabilit că Iurie Grecu a solicitat o informație oficială și anume

să i se prezinte procesul-verbal al desfășurării concursului pentru funcția publică de

asistent social la Primăria s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, informația câți candidați au

participat la concursul pentru ocuparea funcției respective, numele și CV-urile

acestora, întrebările adresate de membrii comisiei (f.d.5). Cererea privind accesul la

informații depusă de către Iurie Grecu a fost adresată Primarului s. Ciuciulea, r-nul

Glodeni. Constatând că cererea depusă de Iurie Grecu ține de competența altei

autorități publice, în conformitate cu art.74 Cod administrativ, Primarul s. Ciuciulea,

r-nul Glodeni, prin scrisoarea nr.290 din 30 iunie 2020, a remis în adresa șefului-

adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, cererea xxx din 29

iunie 2020 depusă de Iurie Grecu (f.d.19).

3

Așadar, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei este condusă de șef,

numit conform legislației de către Consiliul raional. Șeful Direcției Asistență Socială

și Protecția Familiei este responsabil de asigurarea calității managementului, în scopul

îndeplinirii funcțiilor și atribuțiilor organului central de specialitate. În caz de absență

temporară motivată, atribuțiile șefului organului local de specialitate sunt exercitate

de șeful adjunct sau, după caz, de un alt angajat al organului local de specialitate,

desemnat prin ordinul șefului. Astfel, cererea lui Iurie Grecu xxx din 29 iunie 2020 cu

privire la accesul la informație a fost readresată unui exponent al puterii locale. La

cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul xxx din 03 iulie 2020, semnată

de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, Ion

Crudu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice cererea privind accesul la

informații (f.d.7).

Colegiul specializat a conchis că o acțiune în contencios administrativ poate fi

îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea

administrativă a acestei autorități. Or, într-o acțiune în contencios administrativ,

calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată

acesteia. Fiindcă răspunsul xxx din 03 iulie 2020, este semnat de un exponent al

autorității publice locale și anume de șeful-adjunct al Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni, s-a concluzionat că acest răspuns emană de la autoritatea

publică Consiliul raional Glodeni și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni (asimilată autorității deliberative), care și-a asumat obligația de a examina

cererea lui Iurie Grecu.

În atare ordine de idei, Colegiul civil și de contencios a constatat îngrădirea de

către Consiliul raional Glodeni și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni a accesului la informație admisă în privința lui Iurie Grecu, exprimată prin

nefurnizarea informației solicitate prin cererea xxx depusă la 29.06.2020, din care

considerente a anulat actul administrativ de refuz la furnizarea informației lui Iurie

Grecu, individualizat prin răspunsul xxx din 30.07.2020.

Mai mult, a stabilit că odată ce informația solicitată este de interes public, prin

prisma art.206 alin.(1) Cod administrativ, în condițiile în care Iurie Grecu urmărește

scopul obținerii informației oficiale, pretenție care este subsecventă acțiunii în

obligare, Colegiul a concluzionat că autoritatea urmează să furnizeze lui Iurie Grecu,

în volum deplin informația solicitată prin cererea xxx depusă la 29.06.2020.

În ceea ce privește pretenția reclamantului/apelant Iurie Grecu privind repararea

prejudiciului moral pentru încălcarea liberului acces la informația de interes public,

Colegiul specializat a constatat ca fiind întemeiată.

În speță s-a stabilit că lui Iurie Grecu, pentru faptul că i s-a încălcat dreptul de

acces la informația de interes public, i-au fost cauzate suferințe de ordin moral,

respectiv, autoritatea administrației publice locale - Consiliul raional Glodeni și

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni este pasibilă răspunderii

patrimoniale.

Totodată, în contextul în care recunoașterea încălcării dreptului apelantului și

înlăturarea acesteia prin prezenta decizie este capabilă să compenseze parțial

suferințele suportate de Iurie Grecu, a fost apreciată ca fiind echitabilă suma de 100

lei pentru compensarea prejudiciului moral cauzat apelantului ce urmează a fi încasată

de la fiecare în parte, adică de la Consiliul raional Glodeni și Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Glodeni.

4

La 01 februarie 2022, Iurie Grecu, în conformitate cu art.245 alin.(1) din Codul

administrativ, a depus la Curtea de Apel Bălți recurs nemotivat împotriva deciziei

instanței de apel.

La 24 februarie 2022, la Curtea Supremă de Justiție a parvenit scrisoarea xxx din

21 februarie 2021 a Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții

de Apel Bălți prin care a fost remis recursul motivat depus de Iurie Grecul, la Curtea

de Apel Bălți, la 16 februarie 2022 sub xxx (f.d.193-196).

În motivarea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel în partea ce ține de suma încasată cu titlul de prejudiciu moral,

declarând că prejudiciul în mărime de 100 lei încasat de instanță, este unul mizer și nu

aduce satisfacției echitabilă drepturilor îngrădite, a suferințelor morale suportate,

cauzate onoarei și demnității sale.

A solicitat casarea parțială a deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel

Bălți și încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 3000 lei, prin atribuirea a

câte 1000 lei din partea fiecărui intimat.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 23 decembrie 2021.

Dispozitivul deciziei a fost recepționat de recurent la 03 februarie 2022 (f.d.170).

La 01 februarie 2022, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat (f.d.188,189).

La 31 ianuarie 2022, Iurie Grecu a recepționat copia decizii motivate a Curții de

Apel Bălți (f.d.187).

La 24 februarie 2022, la Curtea Supremă de Justiție a parvenit scrisoarea xxx din

21 februarie 2021 a Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții

de Apel Bălți prin care a fost remis recursul motivat depus de Iurie Grecul, la Curtea

de Apel Bălți, la 16 februarie 2022 sub xxx (f.d.193-196). Astfel, recursurile sunt

apreciate ca fiind depuse în termen.

La 01 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

recursul depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

(f.d. 197), însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus

referință.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

5

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

6

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

7