3ra-311/22 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr.3ra-311/22 2-20018922-01-3ra-06042022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud.: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului raional Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 13 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul depus de Iurie Grecu, casată integral hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă o decizie nouă, c o n s t a t ă: La 10 februarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva consilierului raional Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 09 ianuarie 2020 s-a adresat consilierului raional Glodeni, Serghei Cobîlaș, cu cerere înregistrată sub nr.G-2-02/5-2, solicitând să-i fie furnizată informație de interes public și anume, care este suma în lei a bugetului Consiliului raional Glodeni și din câte taxe este format pentru perioada anului 2020. Concomitent, a solicitat ca informația să-i fie oferită în scris, expediată la domiciliul său. Prin răspunsul nr.G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020, semnat de președintele raionului Glodeni, Ion Cojocari, i s-a comunicat că bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019, în cadrul ședinței ordinare din 19 decembrie 2019, și publicat pe pagina web a Consiliului raional Glodeni: www.glodeni.md.

I s-a explicat că poate lua cunoștință de deciziile Consiliului raional Glodeni cu privire la aprobarea bugetului raional Glodeni pe anul 2020 (în prima și a doua lectură) pe pagina web menționată la compartimentul „Deciziile Consiliului raional Glodeni”, subcompartimentul „Deciziile din cadrul ședinței ordinare a Consiliului raional Glodeni din 19 decembrie 2019”. 1 Reclamantul nu este de acord cu răspunsul oferit, considerându-l formal, declarativ și contravine legii, deoarece nu a primit informația de interes public solicitată prin cererea din 09 ianuarie 2020, fpat ce contravine art.2 lit.b), art.5 alin.(2) lit.b), art.11 alin.(1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

A susținut că potrivit art.6 lit.b) din Legea nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu legea, alte părți interesate au dreptul să solicite și să obțină informații referitoare la procesul decizional, inclusiv să primească proiectele de decizii însoțite de materialele aferente, în condițiile Legii privind accesul la informație. Totodată, conform art.20 alin.(1) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor juridice.

Iurie Grecu consideră că reieșind din normele de drept enunțate supra, precum și în virtutea art.1 alin.(3), art.15, art.34 alin.(1), art.53 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art.1398 alin.(1) din Codul civil, consilierul raionului Glodeni, Serghei Cobîlaș, folosind situația de serviciu în detrimentul obligațiunilor ce îi revine conform competenței, i-a îngrădit accesul liber la informația solicitată în cererea din 09 ianuarie 2020, prin nesoluționarea acesteia, prin ce i-a cauzat un prejudiciu moral exprimat prin suferințe sufletești, precum și i-a fost lezată onoarea și demnitatea ca cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturi și libertăți fundamentale consacrate în Legea supremă și alte acte normative.

În contextul enunțat, cu trimitere la art.20 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, art.21 alin.(1) și (3) lit.e), art.23 alin.(1) și (2) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, art.1422 alin.(1) și art. 1423 din Codul civil, art.3, art.9, art.17, art.18, art.20, art. 39 alin.(1), art.189 alin.(1) și (2), art.211 alin.(1) lit.a), b),d),e),f) și alin.(2), art.212 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, Iurie Grecu a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității răspunsului nr.G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul garantat la accesul la informație de interes public; sancționarea consilierului raional Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni în conformitate cu art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație; încasarea în mod solidar din contul consilierului raional Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni în beneficiul său sumei de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost respinsa ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu.

Prima instanță a motivat soluția, constatând asupra caracterului deplin al răspunsului nr.G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020 oferit de către autoritatea emitentă la petiția lui Iurie Grecu din 09 ianuarie 2020, or, reclamantul a fost informat că bugetul raionului Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din 19 decembrie 2019 și publicată informația respectivă pe pagina oficială web a Consiliului raional Glodeni, astfel încât toți cetățenii pot lua cunoștință de deciziile cu privire la aprobarea bugetului raional Glodeni pe anul 2020. 2 Prima instanță a concluzionat că răspunsul oferit reclamantului are un caracter deplin, reieșind din conținutul solicitării, este legal, și în termenul prevăzut de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat.

Respectiv, s-a constatat că acțiunile pârâtului sunt în limitele legale, fără a leza raporturile dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a dreptului solicitantului. Nu a fost reținut argumentul reclamantului precum că potrivit art.15 al.(2) din Legea privind accesul la informație, cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor, întrucât nu au fost prezentate probe care atestă calitatea pârâților, consilierul raional Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliul raional Glodeni, ca fiind responsabili de furnizarea informațiilor, adresarea lui Iurie Grecu, fiind înregistrată în registrul de evidență a corespondenței consiliului raional, ultimii având calitatea subiecților legali în raportul pretins.

Cât privește pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 de lei, prima instanță a considerat-o neîntemeiată, deoarece nu s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre faptul nefurnizării informației solicitate și daunelor și mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului, lipsind justificarea necesității obținerii de către reclamant unei asemenea informații solicitate și efectul negativ, real nu doar declarativ, survenit ca rezultat al neobținerii informației solicitate, or, potrivit art.19 alin.(3) din Codul civil, se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții. La 19 noiembrie 2020, Iurie Grecu a depus apel împreună cu motivarea împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de Iurie Grecu, s-a casat integral hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu. La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Iurie Grecu, s-a casat decizia din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 13 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de Iurie Grecu. A fost casată integral hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului raionului Glodeni, Serghei Cobîlaș cu privire la constatarea recunoașterii dreptului vătămat prin îngrădirea accesului la informație, sancționarea pârâtului și repararea prejudiciului moral. S-a constatat îngrădirea de către Consiliul raional Glodeni la accesul lui Iurie Grecu la informație solicitată prin cererea nr.G-2-02/5-2 din 09 ianuarie 2020 prin nefurnizarea acesteia.

S-a anulat actul administrativ 3 de refuz la furnizarea informației lui Iurie Grecu individualizat prin răspunsul nr.G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020. S-a obligat Consiliul raional Glodeni să furnizeze lui Iurie Grecu informația solicitată prin cererea nr.G-2-2-02/5-2 din 09 ianuarie 2020. S-a încasat din contul Consiliului raional Glodeni în beneficiul lui Iurie Grecu suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Judecând cauza în ordine apel, Curtea de Apel Bălți a motivat decizia prin faptul că deși prima instanța a constatat că Iurie Grecu a solicitat o informație de interes public și anume, care este suma în lei a bugetului Consiliului raional Glodeni, din câte taxe este format bugetul pe perioada anului 2020, aplicabilă prezentului caz fiind Legea privind accesul la informație nr.982-XIV din 11 mai 2000, totuși a confundat dreptul cetățeanului la acces la informație, cu dreptul cetățeanului la petiționare, fapt ce a condiționat greșit aplicarea prevederilor art.76 alin.(2) și art.75 din Codul administrativ, cât și faptul constatării că lui Iurie Grecu oficial i-a fost adus la cunoștință răspunsul la cererea nr.G-2- 02/5-2 din 09 ianuarie 2020. În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că cererea lui Iurie Grecu înregistrată cu nr.G-2-02/5-2 din 09 ianuarie 2020, nu poate fi calificată ca petiție și nu poate fi sancționată conform prevederilor art.76 din Codul administrativ, întrucât în esența este o cerere de acces la informații oficiale de interes public.

Instanța de apel a reținut că relevante pentru judecarea prezentei cauze sunt dispozițiile art.4, art.5, art. 6, art.10, art. 11 alin.(1) pct.2-4 din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, art.34 alin.(1) și (2) din Constituția Republicii Moldova De asemenea, instanța de apel a făcut trimitere la hotărârea nr.19 din 22 iunie 2015 pentru interpretarea art.34 alin. (3) din Constituție (accesul la informație), în sensul identificării limitelor restrângerii unor drepturi de acces la informație, unde Curtea Constituțională a notat că dreptul la informație este dreptul de a solicita informații de la autoritățile și instituțiile publice. Acest drept comportă două aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a primi informații.

În acest sens, Curtea Constituțională a menționat că orice autoritate și/sau instituție publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu există un motiv legitim de a refuza aceste solicitări. La fel, Curtea a notat că democrația se bazează pe consimțământul cetățenilor, iar consimțământul necesită o informare prealabilă a cetățenilor cu privire la problemele de interes public, inclusiv în ceea ce ține de utilizarea banilor publici. Prin justificare a interesului se înțelege explicarea și dovada scopului pentru care se cere informația. Solicitantul nu este obligat să dea explicații referitor la scopul utilizării ulterioare a informației, iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicații.

Prin urmare, în documentele ce conțin informația solicitată, este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată. Din cele menționate instanța de apel a concluzionat că, din analiza prevederilor enunțate rezultă că solicitantul este degrevat de obligația de a-și justifica interesul pentru care solicită informația. Mai mult, informația de interes public este acea informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informații care se referă la, sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii 4 autonome care utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

Totodată, instanța de apel a subliniat că, Iurie Grecu în cererea de acces la informație expres a solicitat furnizarea informației la domiciliu, indicând în antetul cererii suficiente date pentru a fi identificat, însă prezentele circumstanțe de fapt au fost omise de instanța de judecată. Instanța de apel a remarcat că dispozițiile art.12 din Legea privind accesul la informație nr.982/2000 expres indică că, informațiile în cauză pot fi solicitate fie în scris, fie pe cale orală. În ceea ce ține de cererea scrisă, aceeași dispoziție prevede că cererea scrisă trebuie să conțină detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate, precum și modalitatea acceptabilă de primire a informației solicitate și datele de identificare ale solicitantului.

Iar, art.13 alin.(1) din Legea nr.982/2000 stabilește modalitățile accesului la informații. Cu trimitere la normele de drept precitate în coroborare cu art.15 alin.(2) din Legea nr.982/2000, instanța de apel a menționat că scopul acestor dispoziții legale este de a obliga autoritatea competentă să satisfacă cererea întocmai, adică toate informațiile solicitate trebuie puse la dispoziția solicitantului, și nu parțial, la fel trebuie respectată modalitatea prevăzută de solicitant a informației solicitate. Instanța de apel a reținut că la caz, Iurie Grecu a respectat condițiile prevăzute la art.12 alin.(2) din Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 în ceea ce ține de cerere, respectiv autoritatea competentă avea obligația de a pune la dispoziția solicitantului informația în forma solicitată.

Instanța de apel a remarcat că potrivit cadrului legal aplicabil speței, președintele raionului Glodeni trebuia să livreze informația solicitată la domiciliul lui Iurie Grecu prin poștă. Consideră că aprecierea instanței de fond precum că informația solicitată de reclamant a fost furnizată integral de către pârâți, reieșind din conținutul solicitării, este absolut eronată. Cu trimitere la prevederile art.189 alin.(2) din Codul administrativ, art.3 și art.20 din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, instanța de apel a precizat că, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al puterii locale, consilierului raional – Cobîlaș Serghei și Consiliul raional Glodeni, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul consiliului raional Glodeni, fiindu-i atribuit număr de intrare G-2-02/5-2.

La cererea depusă de către Iurie Grecu a urmat răspunsul nr.G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020, semnat de Președintele raionului Glodeni, prin care reclamantul a fost informat că bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin Decizia nr.12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din 19.12.2019, și publicată pe pagina web a consiliului raional Glodeni: www.glodeni.md, totodată sugerându-i ideea că în cazul în care dorește să se familiarizeze cu aceasta poate accesa pagina web a administrației publice locale. Subsecvent, instanța de apel a indicat că, Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006 indică asupra semnificației consiliului local – ca autoritate reprezentativă și deliberativă a populației unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau 5 al doilea, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local și a președintelui raionului – ca autoritate publică executivă a consiliului raional.

Instanța de apel a concluzionat că, odată ce Consiliul raional Glodeni, primind, înregistrând în registrul consiliului și acceptând spre examinare cererea lui Iurie Grecu, nu i-a acordat acestuia și informația solicitată de el, iar exponentul autorității publice locale – Președintele r-lui Glodeni în sarcina căruia a fost pusă spre soluționare cererea lui Grecu Iurie, nu i-a furnizat informația în modalitatea cerută/acceptată de el, prin ce Consiliul raional Glodeni a admis încălcarea dreptului lui Iurie Grecu de acces la informație solicitată prin cererea nr. G-2-02/5-2 din 09 ianuarie 2020, se atestă necesitatea anulării actului administrativ de refuz la furnizarea informației lui Grecu Iurie, individualizat prin răspunsul G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020. De asemenea, instanța de apel a conchis că odată ce informația solicitată este de interes public, prin prisma art.206 alin.(1) din Codul administrativ, în condițiile în care Grecu Iurie urmărește scopul obținerii informației oficiale, Consiliul raional Glodeni urmează să-i furnizeze lui Grecu Iurie, în volum deplin, informația solicitată prin cererea G-2-02/5-2 din 09 ianuarie 2020. Distinct, instanța de apel a punctat că o informație ar putea să-i fie oferită solicitantului prin intermediul poștei electronice în situația când acesta indică expres asupra acestui lucru în cererea sa.

În cazul când solicitantul indică expres că informația să-i fie oferită în scris la domiciliu, informarea prin intermediul poștei electronice se va interpreta ca o îngrădire a liberului acces la informația de interes public. Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că, pornind de la prevederile art.15 alin.(1) – (2) din Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație care stipulează că, cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor, prin prisma prevederilor art.189 alin.(2) din Codul administrativ, care indică că, o acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Din considerentele menționat, instanța de apel a subliniat că, consilierul raional Glodeni – Serghei Cobîlaș, în particular, nu este subiect al Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație, odată ce o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă a acestei autorități. Astfel, având în vedere că, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia.

Acest deziderat rezultă din prevederile art.5 alin.(1) din Legea cu privire la accesul la informație, coroborate cu prevederile art.44 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit cărora participanții la procedura administrativă sânt: autoritatea publică, iar, furnizori de informații oficiale sânt: autoritățile publice (centrale și locale), la caz, administrația publică locală, instanța de apel a concluzionat că, consilierul raional Glodeni – Serghei Cobîlaș, în particular, nu este autoritate publică, respectiv față de acesta nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ. 6 Prin urmare, odată ce Grecu Iurie a înaintat acțiunea în contencios administrativ împotriva consilierului raional Glodeni – Serghei Cobîlaș, pretinzând asupra obligării autorității la emiterea actului administrativ/la eliberarea informației oficiale, s-a ajuns la concluzia asupra declarării drept inadmisibile a cerințelor înaintate de Grecu Iurie în raport cu ultimii.

În circumstanțele enunțate, instanța de apel a constatat că, răspunsul eliberat de Consiliul raional Glodeni, nr.G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020 reprezintă un refuz la furnizarea informației solicitate de Iurie Grecu în cererea din 09 ianuarie 2020. Instanța de apel a notat că informația solicitată de reclamant nu este de accesibilitate limitată, cu caracter personal sau exceptată de la protecția Legii privind accesul la informație, ci una oficială de interes public, fapt ce a determinat instanța de judecată să constate încălcarea dreptului lui Iurie Grecu de acces la informație, cu anularea actului administrativ care a îmbrăcat forma unui refuz la furnizarea informației, și obligarea Consiliului raional Glodeni să-i furnizeze reclamantului informația solicitată prin cererea din 09 ianuarie 2020, înregistrată sub nr.G-2-02/5-2.

Concomitent, instanța de apel a considerat întemeiată pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral pentru încălcarea liberului acces la informația de interes public, dar nu în mărimea solicitată. În acest sens, instanța de apel a făcut trimitere la art.24 din Legea privind accesul la informație, art.1998 alin.(1), art.2006 alin.(1) și (2), art. 2036 alin.(1), (2) și (4) și art.2037 din Codul civil, menționând că potrivit legislației pertinente rolul compensației prejudiciului moral nu este unul punitiv sau vindicativ, urmând ca compensația atribuită să acorde suficientă compensare suferințelor suportate de reclamant, fără a depăși această limită în vederea preîntâmpinării unei îmbogățiri fără justă cauză a reclamantului, determinant fiind și faptul că însăși constatarea încălcării dreptului ar putea fi apreciată ca fiind o compensație a suferințelor suportate (cauza Amihalachioaie contra Moldovei).

Instanța de apel a accentuat că, în speță se atestă că lui Iurie Grecu, pentru faptul că i s- a încălcat dreptul de acces la informația de interes public, i-au fost cauzate suferințe de ordin moral, respectiv, autoritatea administrației publice care a recepționat, care urma să soluționeze cererea ultimului și care trebuia să-i expedieze informația solicitată, este pasibilă răspunderii patrimoniale. Prin urmare, Consiliul raional Glodeni urmează să compenseze lui Iurie Grecu prejudiciul moral.

Totodată, instanța de apel a reiterat că, în contextul în care recunoașterea încălcării dreptului reclamantului și înlăturarea acesteia prin prezenta decizie este capabilă să compenseze parțial suferințele suportate de Iurie Grecu, fără a acoperi, însă reieșind din substanța și perioada încălcării admise, integral prejudiciul suferit, echitabilă pentru compensarea prejudiciului moral cauzat ultimului este suma de 100 de lei, care urmează a fi încasată din contul Consiliului raional Glodeni, or, depășirea acesteia fiind contrară scopului acestei categorii de compensații, constituind o îmbogățire fără justă cauză. La 16 februarie 2022, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 13 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în partea prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei decizii noi.

7 În susținerea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, în special art.34 din Constituția Republicii Moldova, art.19 alin.(3), art.1998 alin.(1) și art.2037 din Codul civil. Consideră că partea la proces nu a fost auzită de către instanța de apel, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 CEDO. De fapt, instanța de apel nu a motivat decizia contestată, neoferindu-i niciun răspuns clar și explicit la argumentele sale în partea ce se referă la pretenția privind repararea prejudiciului moral, fiind încălcat în așa mod accesul liber al justiție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 13 ianuarie 2022, în ședință publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată lui Iurie Grecu la 21 ianuarie 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d. 144) . Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 18 martie 2022 lui Iurie Grecu i-a fost notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.150). În condițiile enunțate, recursul (preventiv și motivat) din 16 februarie 2022 a fost depus în conformitate cu art.245 din Codul administrativ.

La 07 aprilie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa consilierului raionului Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliului r-nul Glodeni copia recursului (preventiv și motivat) depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, notificată ultimilor la 14 aprilie 2022 și respectiv la 15 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.153-155), însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). 8 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 9 La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 10