3ra-600/21 — cu privire la anularea răspunsului, constatarea faptului lmitării accesului la informații, repararea prejudiciului

3ra-600/21 — cu privire la anularea răspunsului, constatarea faptului lmitării accesului la informații, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-600/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș

DECIZIE

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu

împotriva președintelui raionului Glodeni, Ion Cojocaru, juristului Consiliului raional

Glodeni, Andrei Russu și Consiliului raional Glodeni cu privire la anularea

răspunsului, constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat

hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a emis o

nouă decizie,

constată:

La data de 05 martie 2020 Iurie Grecu a depus acțiunea în procedura

contenciosului administrativ împotriva președintelui raionului Glodeni, Ion Cojocaru,

juristului Consiliului raional Glodeni, Andrei Russu și Consiliului raional Glodeni, prin

care a solicitat anularea răspunsului, constatarea faptului limitării accesului la

informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Iurie Grecu a indicat că la 20 februarie 2020, cu

nr. G-25-02/5-2 a depus cerere către președintele raionului Glodeni Ion Cojocari, prin

care a solicitat furnizarea informației de interes public în formă scrisă, și anume, care

este suma bugetului raional Glodeni pe perioada 2020, din câte taxe este format bugetul

raional Glodeni, care sunt taxele și cât constituie fiecare taxă în parte.

Prin răspunsul nr. G-25-02/5/2 din 25 februarie 2020 președintele raionului

Glodeni i-a comunicat că informația putea fi regăsită pe pagina web a Consiliului

raional Glodeni, descriind pașii necesari pentru a ajunge la informația solicitată. În

plus, Primarul a precizat că „(…) se constată că cererea dumneavoastră este lipsită de

motivarea obiectului acesteia. În cele din urmă, vi se acordă un termen de 5 zile

calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns (…)”.

1

Nefiind de acord cu acest act administrativ, reclamantul a solicitat anularea

acestuia, acțiunea fiind întemeiată în temeiul art.1 alin. (3), art. 15, art. 34 alin.(1), art.

53 alin.(1) al Constituției, art.2 lit. b) al Legii cu privire la accesul la informație și art.

1998 din Codul civil.

Reclamantul a mai enunțat că prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile

pârâților, care i-au îngrădit dreptul la informații de interes public solicitate, astfel

pricinuindu-i suferințe morale, ori în calitate de cetățean al Republicii Moldova, trebuie

să beneficieze de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și alte legi.

În baza celor expuse, reclamantul Iurie Grecu a solicitat constatarea nulității

răspunsului nr. G-25-02/5-2 din 25.02.2020, constatarea recunoașterii dreptului

vătămat (dreptul de acces la informație potrivit art. 34 din Constituția RM),

sancționarea pârâților potrivit art. 24 al Legii privind accesul la informație și încasarea

în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral în mărime de 4000 lei.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva

președintelui raionului Glodeni, Ion Cojocaru, juristului Consiliului raional Glodeni,

Andrei Russu și Consiliului raional Glodeni cu privire la anularea răspunsului,

constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral ca

fiind neîntemeiată. (f.d. 34, 40-44)

Instanța de fond, în temeiul Codului administrativ și a Legii privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11.05.2000 a concluzionat că autoritatea competentă l-a

informat pe Iurie Grecu despre necesitatea prezentării motivării obiectului acesteia, iar

Iurie Grecu în termenul acordat de autoritatea pârâtă nu a înlăturat neajunsurile.

Totodată, instanța de fond a confirmat calitatea de pârât a lui Ion Cojocari și

Andrei Rusu și a evocat că solicitările de încasare a prejudiciului moral înaintate de

reclamant nu sunt întemeiate, lipsind orice justificare. Totodată, a fost în imposibilitate

de a aprecia legătura cauzală între faptul nefurnizării informației solicitate și daunele

și mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului.

La data de 11 noiembrie 2020 Iurie Grecu, conformându-se prevederilor legale cu

privire la termenul de depunere a apelului, a contestat hotărârea instanței de fond.

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a casat hotărârea din 27

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a emis o nouă decizie, prin

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie

Grecu împotriva juristului Consiliului raional Glodeni, Andrei Russu și Consiliului

raional Glodeni privind anularea răspunsului, constatarea faptului limitării accesului la

informație și repararea prejudiciului moral cauzat. S-a declarat inadmisibilă acțiunea

în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva președintelui raionului

Glodeni, Ion Cojocaru, privind repararea prejudiciului moral cauzat. S-a respins

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva președintelui

raionului Glodeni, Ion Cojocaru, privind anularea răspunsului și constatarea faptului

limitării accesului la informație ca fiind neîntemeiată. (f.d. 72, 73-83)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Iurie Grecu a depus recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și a

hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu pronunțarea

unei noi decizii de admitere a acțiunii, precum și repararea în mod solidar de la intimați

a prejudiciului moral în mărime de 8000 lei. (f.d. 88-89, 90)

2

În motivarea recursului recurentul Iurie Grecu a invocat că instanța de apel, cât

și instanța de fond nu s-a expus complet, obiectiv și motivat asupra tuturor pretențiilor

invocate, precum și asupra răspunsului eronat al autorității publice și a competențelor

alesului local.

În opinia recurentului instanțele ierarhic inferioare s-au expus subiectiv,

părtinitor, critic și neobiectiv, fiind dată o apreciere greșită probelor prezentate în

susținerea acțiunii.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 16 martie 2021.

La data de 14 aprilie 2021, în termen, Iurie Grecu a depus recurs și motivarea

recursului. (f.d. 88-89, 90)

La 28 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa președintelui

raionului Glodeni, Ion Cojocari, juristului Consiliului raional Glodeni, Andrei Russu

și Consiliului raional Glodeni copia recursului motivat declarat de către Iurie Grecu,

explicându-le dreptul de a depune referințe, prin care să-și expună poziția procesuală

pe marginea criticilor formulate în recurs. (f.d. 93)

Deși, conform avizului de recepție a corespondenței, președintele raionului

Glodeni, Ion Cojocari, juristul Consiliului raional Glodeni, Andrei Russu au

recepționat copia cererii de recurs la 30 aprilie 2021, nu au făcut uz de dreptul său

procedural de a depune referințe, prin care să-și expună opinia asupra motivelor

formulate în cererea de recurs. (f.d. 102)

Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

către Iurie Grecu împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a numit

spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a casa decizia din 16 martie

2021 a Curții de Apel Bălți, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel din

considerentele ce preced.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie, prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

3

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici

de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura

în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la 20

februarie 2020 Iurie Grecu s-a adresat către președintele raionului Glodeni, Ion

Cojocari cu o cerere, prin care a solicitat să-i fie furnizată în formă scrisă informația

de interes public, și anume, care este suma bugetului raional Glodeni pe perioada 2020,

din câte taxe este format bugetul raional Glodeni, care sunt taxele și cât constituie

fiecare taxă în parte. (f.d. 6)

Prin răspunsul nr. G-25-02/5-2 din 25 februarie 2020, președintele raionului

Glodeni, Ion Cojocari i-a comunicat lui Iurie Grecu că informația solicitată, și anume,

bugetul raional Glodeni pentru anul 2000 a fost aprobat prin decizia nr. 12/3 din 19

decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din 19 decembrie 2019 și publicată pe

pagina web a Consiliului raional Glodeni. Totodată, s-a precizat pașii necesari pentru

a ajunge la informația solicitată.

Primarul raionului Glodeni a mai indicat în răspuns că „ (...) se constată că cererea

dumneavoastră este lipsită de motivarea obiectului acesteia. În cele din urmă, vi se

acordă un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns (...)”.

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea din 20 februarie 2020, Iurie Grecu

s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune față de președintele raionului

Glodeni, Ion Cojocaru, juristul Consiliului raional Glodeni, Andrei Russu și Consiliul

raional Glodeni, prin care a solicitat constatarea nulității răspunsului nr. G-25-02/5-2

din 25.02.2020, constatarea recunoașterii dreptului vătămat (dreptul de acces la

informație potrivit art. 34 din Constituția RM), sancționarea pârâților potrivit art. 24 al

Legii privind accesul la informație și încasarea în mod solidar din contul pârâților a

prejudiciului moral în mărime de 4000 lei.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din 16 martie 2021 a casat hotărârea din 27

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și a emis o nouă decizie, prin

care a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie

Grecu împotriva juristului Consiliului raional Glodeni, Andrei Russu și Consiliului

raional Glodeni privind anularea răspunsului, constatarea faptului limitării accesului la

informație și repararea prejudiciului moral cauzat. A declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva președintelui raionului

Glodeni, Ion Cojocaru, privind repararea prejudiciului moral cauzat. A respins acțiunea

4

în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva președintelui raionului

Glodeni, Ion Cojocaru, privind anularea răspunsului și constatarea faptului limitării

accesului la informație ca fiind neîntemeiată. (f.d. 72, 73-83)

Instanța de apel a confirmat poziția Judecătoriei Drochia, sediul central că atât

petiția adresată de reclamantul Iurie Grecu nu întrunea elementele necesare (motivația

obiectului) și nici nu au fost înlăturate de acesta, cât și că prin răspunsul nr. G-25-02/5-

2, președintele raionului Glodeni a asigurat informarea corectă a petiționarului și a

respectat prevederile art. 15 alin. (3) din Legea privind accesul la informație.

Totuși, Curtea de Apel Bălți a evocat că juristul Consiliului raional Glodeni nu

avea calitate procesuală de pârât, din motiv că acesta nu este o autoritate publică sau o

autoritate asimilată acesteia. În mod egal, instanța de apel a reiterat că în conformitate

cu art. 24 din Legea citată, prezenta dispoziție poate fi aplicată doar dacă se constată

că petiționarul nu a fost informat corect.

Cu privire la cerința de acordare a prejudiciului moral, instanța a reținut că în

conformitate cu art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, acordarea despăgubirilor

pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act

administrativ individual, iar în acest sens, petiționarul care consideră că i s-au lezat

drepturile trebuie să depună o cerere de reparare a prejudiciului de către autoritatea

publică, care emite în acest sens un act administrativ. În plus, potrivit art. 207 alin. (2),

lit. f), acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă dacă nu respectă

procedura prealabilă. Astfel, în speță, Curtea de Apel Bălți a reținut că apelantul nu a

respectat procedura prealabilă prevăzută de lege și respectiv nu avea dreptul la

indemnizarea prejudiciului.

Analizând motivarea dată de către instanțele ierarhic inferioare, instanța de recurs

observă că în speță s-a confundat dreptul de acces la informație, reglementat prin Legea

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație cu dreptul la petiționare

reglementat de Codul administrativ, în special art. 75-76, care stabilesc expres

elementele petiției și sancțiunile pentru lipsa elementelor acesteia.

Din speță rezultă că Iurie Grecu prin cererea depusă a solicitat o informație

oficială, și anume, care este suma bugetului raional Glodeni pe perioada 2020, din câte

taxe este format bugetul raional Glodeni, care sunt taxele și cât constituie fiecare taxă

în parte.

Cererea respectivă nu poate fi calificată ca petiție și nu poate fi sancționată

conform prevederilor art.76 din Codul administrativ.

Cererea, în esența ei, este o cerere de acces la informații oficiale.

Informație oficială este acea informație care privește activitățile sau rezultă din

activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul, forma

sau de modul de exprimare a informației.

Orice informații care se referă la sau rezultă din activitățile unei instituții sau

autorități publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici în sensul Legii

nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată

solicitanților.

Pornind de la obiectivul particular al Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000, Curtea

conchide că aceasta reprezintă legea materială specială, care trebuia aplicată de

instanțele ierarhic inferioare în prezentul litigiu. Astfel, aplicând dispozițiile generale

5

din Codul administrativ, instanțele ierarhic inferioare au interpretat greșit cadrul legal

aplicabil și nu și-au fondat deciziile în baza legii aplicabile.

Curtea reiterează că în conformitate art. 10 din legea menționată supra, orice

persoană poate solicita, fără a-i fi îngrădit dreptul sau de a-l supune justificării

interesului, informații ce se află în posesia furnizorilor de informații, cu excepțiile

stabilite de legislație.

Merită subliniat faptul că comparativ cu dreptul general, aplicat de instanțele de

fond, legea specială prevede expres în alin. (3) al prezentei dispoziții că persoana este

absolvită de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate, respectiv

răspunsul președintelui raionului Glodeni că „(…) se constată că cererea

dumneavoastră este lipsită de motivarea obiectului acesteia. În cele din urmă, vi se

acordă un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns (…)” este

contrar prevederilor Legii privind accesul la informație.

Analizând materialele cauzei, instanța de recurs subliniază că Iurie Grecu în

cererea de acces la informație expres solicită furnizarea informației la domiciliu,

indicând în antetul cererii suficiente date pentru a fi identificat. Prezentele circumstanțe

de fapt au fost omise de instanțele de fond, care nu au tras concluziile necesare,

considerând neîntemeiată acțiunea lui Iurie Grecu odată ce furnizorul de informație i-

a comunicat adresa site-ului unde această informație este plasată.

Instanța de recurs observă că art. 12 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 indică

expres că informațiile în cauză pot fi solicitate fie în scris, fie pe cale orală. În ceea ce

ține de cererea scrisă, aceeași dispoziție prevede că cererea scrisă trebuie să conțină

detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate, precum și

modalitatea acceptabilă de primire a informației solicitate și datele de identificare ale

solicitantului.

Articolul 13, alin. (1) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 a stabilit

modalitățile accesului la informații și anume prin audierea informației pasibile de o

expunere verbală; examinarea documentului (unor părți ale acestuia) la sediul

instituției; eliberarea copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți

ale acestora); eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale

acestora) într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată suplimentară;

expedierea prin poștă (inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document, informație

(de pe unele părți ale acestora), copiei de pe traducerea documentului, informației într-

o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă.

În conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000, cererea

scrisă care satisface condițiile enunțate în art. 12, alin. (2) din aceeași Lege, este

examinată și satisfăcută de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor.

Instanța de recurs consideră necesar să explice prezenta dispoziție. De fapt, scopul

prezentei dispoziții era de a obliga autoritatea competentă să satisfacă cererea întocmai,

adică dacă de referit la prevederile art. 12, alin. (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai

2000, toate informațiile solicitate trebuie puse la dispoziția solicitantului, și nu parțial,

la fel trebuie respectată modalitatea prevăzută de solicitant a informației solicitate.

În speță, solicitantul a respectat condițiile prevăzute la art. 12, alin. (2) din Legea

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 în ceea ce ține de cerere, respectiv autoritatea competentă

avea obligația de a pune la dispoziția solicitantului informația în forma solicitată.

Astfel, instanța de recurs a reținut că instanțele ierarhic inferioare nu au tras concluziile

6

necesare din prezenta dispoziție, or aplicând-o la speță, președintele raionului Glodeni

trebuia să livreze informația solicitată la domiciliu prin poștă. Aprecierea instanței de

apel precum că informația solicitată este furnizată pe pagina web a autorității publice,

care poate fi accesată de cetățeni, este absolut eronată.

În acest sens, pornind de la art. 34, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova,

care prevede expres că dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes

public nu poate fi îngrădit, instanța de recurs consideră că în speță răspunsul, prin care

autoritatea a informat doar pagina web pe care poate fi accesată informația solicitată,

constituie un impediment la informarea corectă a solicitantului. Utilajele tehnice, chiar

dacă sunt indispensabile pentru viața de zi cu zi, nu se află la domiciliul fiecărui

cetățean, inclusiv din motive economice, alții nu cunosc cum să le folosească, or

condiționarea informației printr-un minim de bunăstare socială sau cunoștințe

informatice îngrădește dreptul oricărei persoane de a avea acces la informație, fiind

contrară scopului urmărit de Legea privind accesul la informație.

În același timp, instanța de recurs nu se opune informării prin adresa electronică,

nici faptului ca autoritatea să expedieze instrucțiuni cum pot fi accesate aceste

informații prin internet, atât timp cât reclamantul o solicită expres în cerere. În

schimb, dacă se solicită ca informațiile să fie oferite în scris la domiciliu, primele două

ipoteze s-ar interpreta în îngrădirea accesului la informație de interes public. Cu atât

mai mult, reclamantul în acțiune a indicat că nu dispune de calculator pentru a accesa

pagina web recomandată de furnizorul de informații.

Astfel, pretenția lui Iurie Grecu privind constatarea faptului încălcării dreptului la

informații oficiale prematur a fost respinsă de instanțe.

Luând în considerație că această pretenție este succedată de alte pretenții, care de

asemenea nu au fost examinate de instanțele ierarhic inferioare, instanța de recurs nu

se va expune asupra temeiniciei acestora anticipat examinării întregului fond.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000, Curtea

Supremă de Justiție la caz nu poate satisface pretenția de a decide aplicarea unor

sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze,

pornind de la aplicarea Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000, urmează să determine

suveran dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de recurs

reține că Curtea de Apel Bălți acest capăt de cerere l-a declarat inadmisibil prin prisma

art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ, motivând că

reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit de legea generală.

Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia

generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială

reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

La speță, contenciosului legat de accesul la informație se aplică legea materială

specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Potrivit art. 21 din această lege persoana care se consideră lezată într-un drept sau

interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe

cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice

acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor

de acces la informații, dar în special cu privire la:

7

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la

dispoziția furnizorului de informații;

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii privind accesul la informație, instanța de

recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin prezenta Lege este eficientizarea

procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a) din Legea menționată supra, dar de

asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării dreptului la informație, care include

și include repararea prejudiciului. Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și

complică procedura administrativă, Curtea a conchis că legea prevede implicit

exercitarea prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură

prealabilă, altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează că art. 23, alin. (1) din prezenta Lege

dispune că acțiunea ce privește constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

care include și cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța de contencios

administrativ. În plus, art. 24 din prezenta Lege prevede expres că instanța de judecată

decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului

cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază

dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii

solicitantului.

Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a

solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată încălcarea

dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza informația.

Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța de recurs a

constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se supune aceluiași

regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de acces la informație,

adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, Curtea consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a se pronunța pe

fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost respectată este

absolut eronată, or procedura prealabilă nu este impusă de Legea specială nr. 982-XIV

din 11 mai 2000.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea și neîntemeiată, a

adus atingere dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 §

1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor

interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

8

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță

să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber pentru un

justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși substanța sa (cauza

Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Curtea de Apel Bălți

nu s-a pronunțat pe fondul pretenției de reparare a prejudiciului, iar pretențiile de

constatare a încălcării dreptului la acces la informație au fost eronat respinse ca

neîntrunind elementele unei petiții, corectarea erorii instanței de apel la judecarea

cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, nefiind examinat fondul litigiului, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia necesității admiterii recursului, casării integrale a deciziei din data de 16

martie 2021 a Curții de Apel Bălți și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă

judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată, ori lichidarea încălcărilor admise

de către instanța de apel nu este posibilă în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din data de 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu împotriva

președintelui raionului Glodeni, Ion Cojocaru, juristului Consiliului raional Glodeni,

Andrei Russu și Consiliului raional Glodeni cu privire la anularea răspunsului,

constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral, cu

remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

9