3ra-825/22 — constatarea refuzului dreptului accesului la informatie, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie, sanctionarea paratilor si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat cu obligarea furnizarii informatiei solicitate

3ra-825/22 — constatarea refuzului dreptului accesului la informatie, recunoasterea dreptului vatamat de acces la informatie, sanctionarea paratilor si repararea in mod solidar a prejudiciului moral cauzat cu obligarea furnizarii informatiei solicitate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-825/22

2-21107350-01-3ra-10082022

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Directorului-adjunct al Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu și Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Glodeni privind constatarea refuzului dreptului

accesului la informație, recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație,

sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat, cu

obligarea furnizării informației solicitate,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat

integral încheierea și hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central și s-a emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 19 iulie 2021 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Directorului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni

Ion Crudu și Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni privind

constatarea refuzului dreptului accesului la informație, recunoașterea dreptului

vătămat de acces la informație, sancționarea pârâților și repararea în mod solidar a

prejudiciului moral cauzat, cu obligarea furnizării informației solicitate.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la

25 iunie 2021 a depus în adresa Directorului-adjunct al Direcției Asistență Socială

și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu cererea privind accesul la informație

nr.675, prin care a solicitat să fie informat cu transparența procesului decizional a

informațiilor publice, privind declararea averii și conflictului de interese din

perioada anului 2020.

Invocând dispozițiile art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (1) ale Legii privind accesul

la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art.97 alin. (3) din Codul administrativ,

1

reclamantul a susținut că răspuns la cererea înaintată nu a primit, deși urma să-l

primească la data de 15 iulie 2021.

Astfel, în opinia reclamantului, pârâții în calitate de autoritate publică,

folosind situația de serviciu, cu rea credință, în detrimentul obligațiilor ce le revin,

contrar dispozițiilor art. 22 alin.(1) lit. a), b) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 8 alin. (1) din Codul

de conduită a funcționarului public, art. 11 alin. (3) art.15 alin. (3), art. 16 alin. (1)

ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art.5, 7, 8 din

Codul administrativ, i-au îngrădit dreptul de acces la informație, astfel cauzându-i

un prejudiciu moral considerabil, pe care îl estimează la suma de 3000 de lei.

Altfel spus, prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților, care

i-au îngrădit dreptul la informațiile de interes public solicitate, astfel cauzându-i

suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea de cetățean al

Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de

Constituția Republicii Moldova și alte legi.

Având în vedere cele enunțate, Iurie Grecu a solicitat constatarea refuzului

dreptului accesului la informație, recunoașterea dreptului vătămat de acces la

informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 al Legii privind accesul la

informație nr.982 din 11 mai 2000 și repararea din contul acestora, în mod solidar

a prejudiciului moral în sumă de 3000 de lei, cu obligarea furnizării informației

solicitate.

Prin încheierea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

s-a declarat inadmisibilă spre examinare acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Iurie Grecu împotriva Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, privind constatarea refuzului dreptului accesului la informațiile solicitate,

constatarea recunoașterii dreptului vătămat-dreptul de acces la informație,

sancționarea pârâților conform art.24 al Legii privind accesul la informație nr.982

din 11 mai 2000, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție echitabilă la repararea

prejudiciului moral cauzat în mod solidar în mărime de 3000 de lei, obligarea

furnizării informației (f.d.33-38).

Prin hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva

Directorului adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni,

Ion Crudu, privind constatarea refuzului dreptului accesului la informațiile

solicitate, constatarea recunoașterii dreptului vătămat-dreptul de acces la

informație, sancționarea pârâților conform art.24 al Legii privind accesul la

informație nr.982 din 11 mai 2000, obligarea pârâților cu titlu de satisfacție

echitabilă la repararea prejudiciului moral cauzat în mod solidar în mărime de 3000

de lei, obligarea furnizării informației (f.d.39, 44-52).

La 28 decembrie 2021 Iurie Grecu a contestat cu recurs încheierea din

13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând anularea

acesteia cu emiterea unei noi decizii (f.d.54-57).

La 27 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Iurie Grecu a depus apel și motivarea apelului împotriva hotărârii

din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea

hotărârii contestate și emiterea unei decizii noi privind recunoașterea dreptului

vătămat la informație, constatarea nesoluționării cererii privind accesul la

informație, sancționarea pârâților potrivit art. 24 din Legea privind accesul la

2

informație nr. 982 din 11 mai 2000 și obligarea acestora să-i furnizeze informația

solicitată, iar cu titlu de satisfacție echitabilă să-i repare în mod solidar prejudiciul

moral cauzat în mărime de 3000 de lei (f.d.58-60).

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți s-au casat integral

încheierea și hotărârea din 13 decembrie 2021 ale Judecătoriei Drochia, sediul

Central și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu împotriva Directorului-adjunct al

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni – Ion Crudu, cu privire la

îngrădirea accesului la informație, obligarea furnizării informației solicitate și

repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral cauzat.

S-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Grecu

împotriva Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, cu privire la

îngrădirea accesului la informație, obligarea furnizării informației solicitate,

repararea echitabilă și efectivă a prejudiciului moral (f.d.89-97).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind greșite

concluziile primei instanțe, deduse din aplicarea și interpretarea eronată a normelor

de drept material și procedural.

Astfel, invocând dispozițiile art. 5, 7, 8, 17, art. 44 alin. (1), art. 189

alin. (1)-(3), art. 204, art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, art. 4, 5

alin. (2) lit. b), art. 6 alin. (1), art. 10 alin. (1), art.15, 21 alin.(1), art. 23 alin. (1)

din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 34 din

Constituția Republicii Moldova, instanța ierarhic inferioară a relevat că calitatea de

pârât în cadrul procedurii de contencios administrativ o poate avea doar o

autoritate publică, dar nu angajații acesteia, după cum este Directorul-adjunct al

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni – Ion Crudu, care este un

exponent al autorității publice - Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, exercitând sarcinile stabilite de către autoritatea publică din care face

parte, iar în caz de dezacord cu acțiunile întreprinse de acest funcționar, calitatea

de pârât urmează să o dețină autoritatea publică din care face parte, dar nu

funcționarul acestei entități publice.

Reieșind din cele enunțate, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, instanța de apel a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Iurie

Grecu împotriva Directorului-adjunct al Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni – Ion Crudu, pe motiv că acțiunea a fost inițiată împotriva unui

funcționar public, iar pentru a fi examinate în procedura contenciosului

administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei autorități publice și

nicidecum împotriva unor persoane fizice.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că Iurie Grecu a formulat pretenții și

față de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, prin care a solicitat

constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație;

sancționarea pârâților potrivit prevederilor art.24 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000 și încasarea în mod solidar din contul acestora

a prejudiciului moral în mărime de 3000 de lei

Aici, făcând trimitere la dispozițiile art.19 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, instanța ierarhic inferioară a enunțat că, prin

cererea din 25 iunie 2022, Iurie Grecu a solicitat declarațiile de avere și conflict de

interese ale angajaților Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni,

din perioada anului 2020, prezentate în formă scrisă, cu recepționare la domiciliu.

3

Prin răspunsul oferit lui Iurie Grecu, Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Glodeni l-a informat că asemenea informații se dețin în Registrul

electronic al subiecților declarării averii și a intereselor personale ținut de

Autoritatea Națională de Integritate, și fiind o informație publică, ar putea să fie

accesată pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate https://portal-

declarații.ani.

Prin urmare, instanța de apel a opinat că odată ce informația solicitată de

Iurie Grecu nu este deținută de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni, aceasta nu poate fi obligată la eliberarea informației pe care n-o deține.

Însă, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Glodeni, în mod expres și cu

trimitere la actele normative, l-a informat pe Iurie Grecu unde ar putea să fie găsită

această informație.

De altfel, instanța ierarhic inferioară a conchis că prima instanță just a

respins pretenția lui Iurie Grecu privind încasarea prejudiciului moral cauzat.

Or, autoritatea pârâtă a expediat în adresa lui Iurie Grecu răspuns la cererea

înaintată, unde se indică asupra refuzului de a-i elibera informația solicitată pe

motiv că nu este deținută de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Glodeni.

Subsecvent, invocând dispozițiile art.19 alin.(1) și (3), art.1998 alin.(1) din

Codul civil, Curtea de Apel Bălți a concluzionat că, deoarece nu s-a constatat

încălcarea dreptului reclamantului/apelantului de acces la informație, nu există

temeiuri de a-i compensa suferințele morale, prin încasarea prejudiciului moral,

conform art.24 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000,

acestea fiind subsecvente pretenției privind constatarea încălcării dreptului de

acces la informație.

În final, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a supus unei analize

minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate supra, care, însă, necesitau a

fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor

aspectelor importante pentru soluționarea litigiului, adoptând astfel actele

judecătorești, care vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, motiv pentru care a

casat încheierea și hotărârea din 13 decembrie 2021 ale Judecătoriei Drochia,

sediul Central și a emis o nouă decizie.

La 15 iunie 2022 Iurie Grecu a depus recurs, iar la 30 iunie 2022 a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei decizii noi privind constatarea nesoluționării cererii, recunoașterii

dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, obligarea intimaților să-i

furnizeze informația solicitată și să-i repare în mod solidar prejudiciul moral cauzat

în mărime de 3000 de lei.

În susținerea recursului, Iurie Grecu a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, deoarece instanța ierarhic inferioară a omis să se pronunțe

complet, obiectiv și motivat asupra pretențiilor invocate, dar și a obligațiilor

intimaților prevăzute de art. 34 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art.5

alin. (2), art. 11 alin. (1) ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, precum și art. 5, 68 din Codul administrativ.

Subsecvent, recurentul a invocat că, instanța de apel nu a elucidat, determinat

pe deplin, complet și obiectiv toate circumstanțele importante cauzei, motiv pentru

care concluziile enunțate în decizia contestată sunt contrare acestora.

4

Complementar, recurentul a adăugat că Curtea de Apel Bălți a interpretat

eronat normele de drept material, respectiv nu și-a onorat obligațiunile și

competențele prevăzute de art. 22 în coroborare cu art.219 din Codul administrativ,

prin ce i-a îngrădit dreptul de acces la justiție.

În final, Iurie Grecu a susținut că pe parcursul examinării cauzei, poziția sa ca

parte în proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o violare a dreptului său la un

proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

La 10 august 2022 în adresa Directorului-adjunct al Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Glodeni Ion Crudu și Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Glodeni a fost expediată copia recursului depus de Iurie Grecu,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși intimații au recepționat copia recursului depus de Iurie Grecu, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei, aceștia nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 19 mai 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, Iurie Grecu a recepționat copia

dispozitivului deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți la data de

26 mai 2022, iar decizia motivată la 01 august 2022, prin intermediul oficiului

poștal, fapte confirmate prin avizele de recepție, anexate la dosar (f.d.100, 105).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Iurie Grecu s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul la 15 iunie 2022, iar motivarea

recursului la 30 iunie 2022.

Examinând temeiurile recursului depus de Iurie Grecu în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

5

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu este

inadmisibilă.

6

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

7