3d-56/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- inadmisibilitatea actiunii in contencios administrativ, conform art. 207 alin. 2 lit. e din Codul administrativ, atunci cind reclamantul nu poate demonstra ca activitatea administrativa a incalcat un drept, conform prevederilor art. 17 din Codul administrativ
3d-56/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios
administrativ depuse de Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea
actului administrativ,
(Dosarul nr. 3d-56/23
NR. PIGD 2-23177396-01-3d-12122023)
Inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ, conform
art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, atunci când
reclamantul nu poate demonstra că activitatea administrativă a
încălcat un drept, conform prevederilor art. 17 din Codul
administrativ.
16 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios
administrativ depusă de Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 decembrie 2023, Gheorghe Sobieski-Camerzan a depus la
Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii solicitând instanței de judecată (f.d. 2):
- Anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din
24 noiembrie 2023 privind numirea doamnei Viorica Puica în
funcția de judecător la Curtea Constituțională.
La 26 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a depus
referință asupra acțiunii, solicitând declararea ei ca fiind inadmisibilă (f.d. 9-
13).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri
irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”
Art. 3 din Codul administrativ:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
1
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 39 alin (2) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă”
Art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică
nu a soluționat în termen legal o cerere.”
Art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când
reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în
sensul art. 17.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Relaționând circumstanțele cauzei la normele de drept nominalizate
supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul
dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este
revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității
administrative.
Astfel, reclamantul care inițiază o acțiune în contencios administrativ
trebuie să demonstreze și să justifice procedural, în cadrul testului de
admisibilitate, că activitatea administrativă contestată sau refuzul autorității
administrative de a soluționa o cerere în termenul legal afectează un drept
subiectiv propriu.
Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios
administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv
vătămat.
Așadar, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ,
reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin
activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei
cereri.
2
În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul
administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din
Codul administrativ.
Prevederile art. 17 din Codul administrativ, se referă la orice drept
subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul
substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează
statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică.
Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural
reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale
judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul
administrativ.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, prin prezenta acțiune reclamantul Gheorghe Sobieski-
Camerzan solicită, anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 534/35 din 24 noiembrie 2023 cu privire la desfășurarea concursului
pentru desemnarea unui judecător la Curtea Constituțională a Republicii
Moldova.
Astfel, raportând normele de drept pre-citate circumstanțelor cauzei,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reieșind din dispozițiile
art. 207 alin. (2) lit. e) în coroborare cu art. 39 alin. (2), art. 17 și 189
alin. (1) și (2) din Codul administrativ, atestă că, sesizarea instanței de
judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui
drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin
refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere,
implică existența obligatorie a două condiții, și anume existența vătămării
unui drept recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să
fie cauzat printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității
administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.
În sensul legislației în vigoare, revendicarea dreptului trebuie să se
deducă din susținerile formulate prin acțiunea înaintată în judecată, inclusiv
și cea cu caracter normativ, în conținutul căreia urmează a fi arătată
vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. 17,
39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui
drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa
numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și
acțiunile populare (actio popularis).
Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene
a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată
declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare
3
ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind
insuficiente simplele bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH
împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr.
45572/00).
Raportând la caz cadrul legal, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție, constată că Gheorghe Sobieski-Camerzan în acțiunea
de contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat
prin actul administrativ contestat, or, prin adoptarea hotărârii Consiliul
Superior al Magistraturii, nu se constată că i-au fost încălcate careva drepturi
sau libertăți personale. Acest lucru nu se deduce nici din cererea de chemare
în judecată a lui Gheorghe Sobieski-Camerzan. La rândul său argumentul
reclamantului că judecătorul Viorica Puica la 13 septembrie 2022 și la 17
octombrie 2022, intenționat a pronunțat încheieri constare art. 20 din
Constituția Republicii Moldova, cu scopul de a-i îngrădi accesul la justiție,
nu justifică interesul lui Gheorghe Sobieski-Camerzan la anularea hotărârii
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 534/35 din 24 noiembrie 2023.
Iar, după cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele
administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora
nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege. În
această ordine de idei, completul judiciar relevă că, normele legale citate
interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului
pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea
apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea
administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria acțiunilor
în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul
administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor
nominalizate. În contextul celor supramenționate, instanța de judecată reține
că, prevederile legale pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea
acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis.
Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul
acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept
subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.
Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Gheorghe Sobieski-Camerzan, nu întrunește condițiile
procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea
fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece
chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul
administrativ.
4
Raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai
sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că,
acțiunea înaintată de Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 534/35 din 24 noiembrie 2023 cu privire la desfășurarea
concursului pentru desemnarea unui judecător la Curtea Constituțională a
Republicii Moldova, nu răspunde exigenților de admisibilitate, motiv din
care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din
Codul administrativ.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea
fondului cauzei de contencios administrativ atât din perspectiva
circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) și 230
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
5