3d-47/23 — Contestarea actului administrativ

3d-47/23 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3d-47/23

2-23073222-01-3d-17112023

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în

contencios administrativ înaintată de Golubenco Nicolae împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ defavorabil,

c o n s t a t ă:

La 22 mai 2023, Golubenco Nicolae s-a adresat la Curtea de Apel Chișinău cu

acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr. 95/4 din 16 martie 2023 ,,Cu privire la desemnarea exercitării interimatului

funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii”, menționând ca

participanți la proces în calitate de persoane terțe, Președintele interimar al Consiliului

Superior al Magistraturii, Nina Cernat și judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul

central), Marina Fondos-Frațman.

În motivarea acțiunii a indicat că, în procedura judecătorului Judecătoriei

Chișinău (sediul central), Fondos-Frațman Mariana, se află spre examinare cauza de

insolvabilitate nr. 2i-1404/2018 (12-2i-36635-30052018) IFS mun Chisinau DAF

Centru împotriva SRL Galsam Service.

Reclamantul consideră că judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul central),

Fondos-Frațman Mariana, urmează a fi eliberată din funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău (sediul central).

Astfel, prin decretul Nr. 600 din 07 februarie 2018 a Președintelui Republicii

Moldova, dna Fondos-Frațman Mariana a fost numită în funcția de judecător, pe un

termen de cinci ani, la Judecătoria Chișinău. Decretul privind numirea în funcție a

unor judecători, emis în privința dnei Fondos-Frațman Mariana, a fost publicat în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 09 februarie 2018.

Reclamantul a indicat că, împuternicirile judecătorului Judecătoriei Chișinău

(sediul central), Fondos-Frațman Mariana, au expirat la 09 februarie 2023, iar

mandatul judecătorului nu a fost prelungit, pe când judecătorul a dispus fixarea pentru

data de 27 aprilie 2023, ora 14:30, a ședinței de judecată pe cauza de insolvabilitate

nr. 2i1404/2018 (12-2i-36635-30052018) IFS mun Chisinau DAF Centru împotriva

1

SRL Galsam Service, cu citarea lui Golubenco Nicolae, în legătură cu examinarea

contestației depuse de SRL ,,Polisimbol” împotriva inacțiunilor administratorului

insolvabilității SRL Galsam Service și cererea de alăturare la contestație depusă de

Golubenco Natalia.

A insista asupra faptului că, art.11 alin.(1) din Legea Nr. 544 din 20.07.1995 cu

privire la statutul judecătorului, în redacția LP246 din 29.07.22, nu prevede

prelungirea automată a mandatului judecătorului expirat. Respectiv, articolul 11

alineatul (1) propoziția a doua din Legea Nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul

judecătorului, în redacția LP246 din 29.07.22, se aplică situațiilor născute după data

de 26 august 2022 – în acest sens, a se vedea nota informativă la proiectul Legii

pentru modificarea unor acte normative1 (Legea nr.514/1995 privind organizarea

judecătorească – art.16, 22; Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului –

art.9, 11, 13, ș.a.; ș.a.), din care rezultă că judecătorii din instanțele judecătorești de

toate nivelele urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de

către Președintele Republicii Moldova, la propunerea CSM.

În astfel de circumstanțe, în viziunea reclamantului judecătorul Fondos-Frațman

Mariana deține ilegal funcția de judecător, deoarece împuternicirile d-nei Fondos-

Frațman Mariana nu au fost prelungite în modul stabilit de lege.

În acest sens, la 26 aprilie 2023, Golubenco Nicolae, prin intermediul poștei

electronice, a depus cererea privind eliberarea dnei Fondos-Frațman Mariana din

funcția de judecător la Judecătoria Chișinău (sediul central), pe motiv că mandatul de

judecător a fost încetat în urma expirării termenului de 5 ani pentru care a fost numită.

Prin răspunsul nr. 1270m/i din 15 mai 2023 a Președintelui interimar al

Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, reclamantului i-a fost comunicat că

judecătorul Mariana Fondos-Frațman își exercită atribuțiile în cadrul unui mandat

valabil.

Reclamantul a considerat că, Președintele interimar al Consiliului Superior al

Magistraturii, Nina Cernat, acționând în interesele judecătorului Judecătoriei Chișinău

(sediul central), Mariana Fondos-Frațman, contrar prevederilor art.6 lit.a), art.16

alin.(1) din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, nu a dispus convocarea ședinței a Consiliului Superior al Magistraturii,

cu ordinea de zi: ”Cu privire la constatarea încetării mandatului de judecător al

Judecătoriei Chișinău al doamnei Mariana Fondos-Frațman în urma expirării

termenului de 5 ani pentru care a fost numită”, fapt ce a știrbit substanțial imaginea

Consiliului Superior al Magistraturii.

Or, Consiliul Superior al Magistraturii, urma să adopte hotărârea pe marginea

cererii din 26 aprilie 2023 cu privire la constatarea încetării mandatului de judecător

al Judecătoriei Chișinău al doamnei Mariana Fondos-Frațman în urma expirării

termenului de 5 ani pentru care a fost numită, o hotărâre care ar putea fi contestată

2

conform art.25 din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii. Astfel reclamantul consideră că Președintele interimar al Consiliului

Superior al Magistraturii, Nina Cernat, și-a asumat rolul de majoritatea membrilor

Consiliului Superior al Magistraturii, și unipersonal a examinat cererea lui.

În fine, reclamantul a concluzionat că, prin activitatea Consiliului Superior al

Magistraturii, condus de dna Nina Cernat, manifestată prin întocmirea răspunsului nr.

1270m/i din 15 mai 2023 a Președintelui interimar al Consiliului Superior al

Magistraturii, Nina Cernat, Golubenco Nicolae, a fost lipsit de dreptul de a fi

examinată cererea din 26 aprilie 2023 de către Consiliul Superior al Magistraturii,

motiv pentru care, în baza art.224 alin.(1) lit.a) din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii, și a solicitat în instanță anularea

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ”Cu privire

la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al

Magistraturii”.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost

transmisă după competență la Curtea Supremă de Justiție.

La 05 decembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a depus o referință la

acțiunea lui Golubenco Nicolae, solicitând declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată consideră că acțiunea

urmează a fi declarată inadmisibilă din următoarele motive.

Conform art.191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează: în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în

contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Art.3 Cod administrativ, prevede că, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art.5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea

actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în

regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

Art. 20 Cod administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 39 Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept

3

vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Art. 189 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ prevede că, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere.

Conform art.207 alin.(1)-(2) lit. c) și e) Cod administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când: la aceeași sau la altă instanță de

judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași

temeiuri de drept; reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Reținând circumstanțele cauzei la normele pre-citate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii

în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în

contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul

de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere

prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de

a soluționa în termenul legal o cerere.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie

să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea

acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său,

căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul administrativ,

acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ.

Astfel, prevederile art. 17 Cod administrativ, se referă la orice drept subiectiv

reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial

reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al

persoanelor care participă la viața juridică.

Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează

doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a

unui drept subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ.

4

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, prin prezenta acțiune se solicită anularea hotărârii nr. 95/4 din 16 martie

2023 ,,Cu privire la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al

Consiliului Superior al Magistraturii”.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 26 aprilie

2023, Golubenco Nicolae, a depus cererea privind eliberarea dnei Fondos-Frațman

Mariana din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău (sediul central), iar prin

răspunsul nr. 1270m/i din 15 mai 2023 a Președintelui interimar al Consiliului

Superior al Magistraturii, Nina Cernat, reclamantului i-a fost comunicat că judecătorul

Mariana Fondos-Frațman își exercită atribuțiile în cadrul unui mandat valabil.

Reclamantul a concluzionat că, Președintele interimar al Consiliului Superior al

Magistraturii, Nina Cernat, a acționat în interesele judecătorului Judecătoriei Chișinău

(sediul central), Mariana Fondos-Frațman, contrar prevederilor art.6 lit.a), art.16

alin.(1) din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, nu a dispus convocarea ședinței, și-a asumat rolul de majoritatea

membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, și unipersonal a examinat cererea lui,

fapt ce a știrbit substanțial imaginea Consiliului Superior al Magistraturii, motiv

pentru care actul administrativ prin care a fost numită pentru exercitarea interimatului

funcției de Președinte a Consiliului, urmează a fi anulat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, Golubenco

Nicolae, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept

personal vătămat prin actul administrativ contestat, or, prin adoptarea hotărârii

Consiliul Superior al Magistraturii, nu i-a fost încălcat careva drepturi sau libertăți

personale.

După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative

urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate

careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege. În această ordine de idei, Completul

judiciar relevă că, normele legale citate interzic un contencios obiectiv de legalitate și

denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv,

implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin

activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria

acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor nominalizate.

În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale

pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ

populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios

administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să

revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii

inadmisibile.

5

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Golubenco Nicolae, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind

admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la

examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea

acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul

administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea

înaintată de Golubenco Nicolae împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la anularea hotărârii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ,,Cu privire la desemnarea

exercitării interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al

Magistraturii”, nu răspunde exigenților de admisibilitate, motiv din care urmează a fi

declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei

de contencios administrativ atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și

motivelor de drept.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e), art. 230 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Golubenco Nicolae împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărârii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ,,Cu privire la desemnarea exercitării

interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Se explică reclamantului Golubenco Nicolae că declararea acțiunii inadmisibilă

în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea

adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6