3d-47/23 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3d-47/23 2-23073222-01-3d-17112023 Î N C H E I E R E 28 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ înaintată de Golubenco Nicolae împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ defavorabil, c o n s t a t ă: La 22 mai 2023, Golubenco Nicolae s-a adresat la Curtea de Apel Chișinău cu acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ,,Cu privire la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii”, menționând ca participanți la proces în calitate de persoane terțe, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat și judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul central), Marina Fondos-Frațman.

În motivarea acțiunii a indicat că, în procedura judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul central), Fondos-Frațman Mariana, se află spre examinare cauza de insolvabilitate nr. 2i-1404/2018 (12-2i-36635-30052018) IFS mun Chisinau DAF Centru împotriva SRL Galsam Service. Reclamantul consideră că judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul central), Fondos-Frațman Mariana, urmează a fi eliberată din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău (sediul central). Astfel, prin decretul Nr. 600 din 07 februarie 2018 a Președintelui Republicii Moldova, dna Fondos-Frațman Mariana a fost numită în funcția de judecător, pe un termen de cinci ani, la Judecătoria Chișinău.

Decretul privind numirea în funcție a unor judecători, emis în privința dnei Fondos-Frațman Mariana, a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 09 februarie 2018. Reclamantul a indicat că, împuternicirile judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul central), Fondos-Frațman Mariana, au expirat la 09 februarie 2023, iar mandatul judecătorului nu a fost prelungit, pe când judecătorul a dispus fixarea pentru data de 27 aprilie 2023, ora 14:30, a ședinței de judecată pe cauza de insolvabilitate nr. 2i1404/2018 (12-2i-36635-30052018) IFS mun Chisinau DAF Centru împotriva 1 SRL Galsam Service, cu citarea lui Golubenco Nicolae, în legătură cu examinarea contestației depuse de SRL ,,Polisimbol” împotriva inacțiunilor administratorului insolvabilității SRL Galsam Service și cererea de alăturare la contestație depusă de Golubenco Natalia.

A insista asupra faptului că, art.11 alin.(1) din Legea Nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, în redacția LP246 din 29.07.22, nu prevede prelungirea automată a mandatului judecătorului expirat. Respectiv, articolul 11 alineatul (1) propoziția a doua din Legea Nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, în redacția LP246 din 29.07.22, se aplică situațiilor născute după data de 26 august 2022 – în acest sens, a se vedea nota informativă la proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative1 (Legea nr.514/1995 privind organizarea judecătorească – art.16, 22; Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului – art.9, 11, 13, ș.a.; ș.a.), din care rezultă că judecătorii din instanțele judecătorești de toate nivelele urmează a fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea CSM.

În astfel de circumstanțe, în viziunea reclamantului judecătorul Fondos-Frațman Mariana deține ilegal funcția de judecător, deoarece împuternicirile d-nei Fondos- Frațman Mariana nu au fost prelungite în modul stabilit de lege. În acest sens, la 26 aprilie 2023, Golubenco Nicolae, prin intermediul poștei electronice, a depus cererea privind eliberarea dnei Fondos-Frațman Mariana din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău (sediul central), pe motiv că mandatul de judecător a fost încetat în urma expirării termenului de 5 ani pentru care a fost numită. Prin răspunsul nr. 1270m/i din 15 mai 2023 a Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, reclamantului i-a fost comunicat că judecătorul Mariana Fondos-Frațman își exercită atribuțiile în cadrul unui mandat valabil.

Reclamantul a considerat că, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, acționând în interesele judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul central), Mariana Fondos-Frațman, contrar prevederilor art.6 lit.a), art.16 alin.(1) din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nu a dispus convocarea ședinței a Consiliului Superior al Magistraturii, cu ordinea de zi: ”Cu privire la constatarea încetării mandatului de judecător al Judecătoriei Chișinău al doamnei Mariana Fondos-Frațman în urma expirării termenului de 5 ani pentru care a fost numită”, fapt ce a știrbit substanțial imaginea Consiliului Superior al Magistraturii.

Or, Consiliul Superior al Magistraturii, urma să adopte hotărârea pe marginea cererii din 26 aprilie 2023 cu privire la constatarea încetării mandatului de judecător al Judecătoriei Chișinău al doamnei Mariana Fondos-Frațman în urma expirării termenului de 5 ani pentru care a fost numită, o hotărâre care ar putea fi contestată 2 conform art.25 din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel reclamantul consideră că Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, și-a asumat rolul de majoritatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, și unipersonal a examinat cererea lui.

În fine, reclamantul a concluzionat că, prin activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, condus de dna Nina Cernat, manifestată prin întocmirea răspunsului nr. 1270m/i din 15 mai 2023 a Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, Golubenco Nicolae, a fost lipsit de dreptul de a fi examinată cererea din 26 aprilie 2023 de către Consiliul Superior al Magistraturii, motiv pentru care, în baza art.224 alin.(1) lit.a) din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, și a solicitat în instanță anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ”Cu privire la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost transmisă după competență la Curtea Supremă de Justiție. La 05 decembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a depus o referință la acțiunea lui Golubenco Nicolae, solicitând declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată consideră că acțiunea urmează a fi declarată inadmisibilă din următoarele motive. Conform art.191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează: în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Art.3 Cod administrativ, prevede că, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art.5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea Art. 20 Cod administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Conform art. 39 Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept 3 vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Art. 189 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ prevede că, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. Conform art.207 alin.(1)-(2) lit. c) și e) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17. Reținând circumstanțele cauzei la normele pre-citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative.

Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere. Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ. Astfel, prevederile art. 17 Cod administrativ, se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ. 4 În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin prezenta acțiune se solicită anularea hotărârii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ,,Cu privire la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 26 aprilie 2023, Golubenco Nicolae, a depus cererea privind eliberarea dnei Fondos-Frațman Mariana din funcția de judecător la Judecătoria Chișinău (sediul central), iar prin răspunsul nr. 1270m/i din 15 mai 2023 a Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, reclamantului i-a fost comunicat că judecătorul Mariana Fondos-Frațman își exercită atribuțiile în cadrul unui mandat valabil.

Reclamantul a concluzionat că, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, a acționat în interesele judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul central), Mariana Fondos-Frațman, contrar prevederilor art.6 lit.a), art.16 alin.(1) din Legea Nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nu a dispus convocarea ședinței, și-a asumat rolul de majoritatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, și unipersonal a examinat cererea lui, fapt ce a știrbit substanțial imaginea Consiliului Superior al Magistraturii, motiv pentru care actul administrativ prin care a fost numită pentru exercitarea interimatului funcției de Președinte a Consiliului, urmează a fi anulat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, Golubenco Nicolae, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat, or, prin adoptarea hotărârii Consiliul Superior al Magistraturii, nu i-a fost încălcat careva drepturi sau libertăți personale. După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege.

În această ordine de idei, Completul judiciar relevă că, normele legale citate interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor nominalizate. În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis.

Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile. 5 Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de Golubenco Nicolae, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Golubenco Nicolae împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ,,Cu privire la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii”, nu răspunde exigenților de admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e), art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Golubenco Nicolae împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr. 95/4 din 16 martie 2023 ,,Cu privire la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii”. Se explică reclamantului Golubenco Nicolae că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 6