3d-35/24 — Contestarea actului administrativ

La 06 iunie 2024, Gheorghe Sobieski-Camerzan a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, solicitând instanței de judecată pronunțarea hotărârii, prin care să fie anulată integral hotărârea emisă de Consiliul Superior al Procurorilor la 30 mai 2024, prin care s-au aprobat rezultatele concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General (f.d. 1).

Prin încheierea din 17 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Gheorghe Sobieski-Camerzan i s-a acordat termen până la data de 01 iulie 2024, ora 17:00, pentru prezentarea, a documentului în original, care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei, pentru depunerea cererii de chemare în judecată (f.d. 7-8).

Astfel, încheierea menționată a fost expediată reclamantului și prin intermediul oficiului poștal, la adresa de domiciliu indicată în buletinul de identitate și în cererea de chemare în judecată. Iar, la data de 20 iunie 2024, aceasta a fost recepționată de către reclamantul Gheorghe Sobieski- Camerzan, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8011733702AS (f.d. 10).

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. 1 Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.”

Art. 212 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr. 213/2023.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul. Prin derogare de la alin. (1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul de stat. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „Se impune taxă de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.” 2

Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita respingerea ca inadmisibilă. Respectiv, deficiențele procedurale identificate trebuie corectate de către reclamant prompt pentru a evita întâmpinarea problemelor în viitor.

Articolul 207 din Codul administrativ stabilește importanța respectării cerințelor procedurale în contenciosul administrativ și asigură că instanța are un rol activ în verificarea conformității cererilor înainte de a se pronunța asupra fondului.

În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a prezentat documentul original care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Gheorghe Sobieski-Camerzan. Motivul constă în faptul că cererea a fost depusă fără prezentarea documentului original care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 de lei la depunerea cererii. Acest neajuns determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, conform art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. 3

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine în exclusivitate reclamantului Gheorghe Sobieski-Camerzan, care nu a întreprins nicio acțiune procesuală. Potrivit jurisprudenței CEDO, reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță și de a corecta neajunsurile în termenul procedural. În acest context, comportamentul său a manifestat o rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4