3d-71/24 — contestarea actului administrativ

La data de 7 august 2024, Alexei Galițchi a depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, solicitând următoarele (f.d. 1-10): − Admiterea contestației; − Anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-201/24 din 8 iulie 2024, considerată de reclamant ca fiind ilegală și aberantă, cu restituirea speței Consiliului Superior al Procurorilor pentru reexaminare, cu participarea obligatorie a avocatului Nicolae Daniliuc.

Prin încheierea din 30 august 2024 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Alexei Galițchi i s-a acordat un termen de 5 zile, calculat de la data primirii încheierii, pentru a remedia neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea constau în: prezentarea copiei actului administrativ contestat, a copiei actului de identitate și a bonului de plată care confirmă achitarea taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție (f.d. 15-16).

La data de 30 august 2024, ora 13:57, încheierea menționată a fost expediată reclamantului Alexei Galițchi prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de chemare în judecată „nicolai99999@mail.ru” (f.d.17).

La data de 31 august 2024, ora 11:29, reclamantul a confirmat primirea mesajului printr-un răspuns: „Am recepționat, mersi mult” (f.d. 18).

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.”

Art. 212 alin. (1) lit. și e) din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Art. 2 alin. (1) și (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.

Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 30 august 2024 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Alexei Galițchi i s-a acordat un termen de 5 zile, calculat de la data primirii încheierii, pentru a remedia neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea constau în: prezentarea copiei actului administrativ contestat, a copiei actului de identitate și a bonului de plată care confirmă achitarea taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție (f.d. 15-16).

La 30 august 2024, ora 13:57, încheierea menționată a fost expediată reclamantului Alexei Galițchi prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de chemare în judecată „nicolai99999@mail.ru” (f.d. 17).

Pe 31 august 2024, ora 11:29, reclamantul a confirmat primirea mesajului printr-un răspuns: „Am recepționat, mersi mult” (f.d. 18).

La 2 septembrie 2024, reclamantul Alexei Galițchi a prezentat instanței de judecată copia buletinului de identitate (f.d. 22) și copia hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-201/24 din 8 iulie 2024 (f.d. 23-28).

Completul de judecată constată că reclamantul Alexei Galițchi a omis să prezinte bonul de plată care confirmă achitarea taxei de timbru. Totuși, prin cererea depusă la data de 2 septembrie 2024, acesta și-a exprimat dezacordul față de dispoziția instanței care îl obliga să achite taxa de timbru, fără a indica motive plauzibile care să justifice scutirea de la plata acesteia (f.d. 19-21).

Articolul 207 din Codul administrativ reglementează regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.

În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței. 3

În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor și respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.

Astfel, Completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.

În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a prezentat documentul original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 (două sute) de lei.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Alexei Galițchi. Această soluție se bazează pe faptul că cererea a fost înaintată fără prezentarea documentului original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 de lei. De asemenea, în termenul stabilit de instanță, reclamantul a refuzat nejustificat să remedieze acest neajuns, deși i s-a acordat posibilitatea să o facă. Aceste deficiențe, combinate cu refuzul reclamantului de a se conforma cerințelor legale, determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit.h) din Codul administrativ, fapt ce împiedică continuarea procedurii judiciare.

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine în totalitate reclamantului Alexei Galițchi, care nu a întreprins nicio acțiune procesuală pentru remedierea neajunsurilor. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale. 4

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexei Galițchi împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5