3d-10/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- consecintele neindeplinirii cerintelor instantei de judecata asupra admisibilitatii actiunii in contencios administrativ. Achitarea taxei de timbru conditie obligatorie pentru punerea pe rol a unei actiuni de contencios administrativ. Cerintele legale privind semnarea cererii de chemare in judecata.
3d-10/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios
administrativ depuse de Vasile Moldovan împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului
administrativ,
(Dosarul nr. 3d-10/24
NR. PIGD 2-24014120-01-3d-05022024)
Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de judecată asupra
admisibilității acțiunii în contencios administrativ. Achitarea taxei de
timbru – condiție obligatorie pentru punerea pe rol a unei acțiuni de
contencios administrativ. Cerințele legale privind semnarea cererii
de chemare în judecată.
16 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios
administrativ depusă de Vasile Moldovan împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 februarie 2024, Vasile Moldovan a depus la Curtea Supremă de
Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor solicitând instanței de judecată (f.d. 1-6):
- Anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-4/2024
din 11 ianuarie 2024, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată
adresarea lui Vasile Moldovan;
- Obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să examineze în
ședința publică adresarea lui Vasile Moldovan cu privire la tragerea
la răspundere disciplinară a Procurorului General interimar, Ion
Munteanu;
- Examinarea prezentei acțiuni cu participarea lui Vasile Moldovan.
Prin încheierea din 19 februarie 2024 a Curții Supreme de Justiție,
reclamantului Vasile Moldovan i s-a acordat un termen de 5 zile
calendaristice, calculate de la data primirii încheierii, pentru a înlătura
neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea includ: prezentarea
cererii de chemare în judecată fie semnată electronic, fie pe suport de hârtie
cu semnătură olografă, precum și prezentarea bonului de plată care confirmă
achitarea taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție (f.d. 9-11).
La data de 19 februarie 2024, încheierea menționată a fost expediată
reclamantului prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de
chemare în judecată „moldovan-vasile@bk.ru” (f.d. 12). Cu toate acestea,
reclamantul nu a confirmat primirea mesajului.
Astfel, încheierea menționată a fost expediată reclamantului și prin
intermediul oficiului poștal, la adresa de domiciliu indicată în buletinul de
identitate și în cererea de chemare în judecată. Iar, la data de 09 martie 2024,
aceasta a fost recepționată de către reclamantul Vasile Moldovan, fapt ce se
confirmă prin avizul de recepție nr. DS8011470533AS (f.d. 14).
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 72 alin. (3) din Codul administrativ:
„Dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor
legale stabilite pentru un document electronic.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea
de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și
art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța
de judecată.
Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) –
h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași
acțiune.”
Art. 211 alin. (2) din Codul administrativ:
„Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul
lui legal ori împuternicit.”
Art. 212 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ:
„La cererea de chemare în judecată se anexează: dovada achitării taxei de stat și/sau
a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr. 213/2023.”
Art. 213 din Codul administrativ:
„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1)
și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru
înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”
Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
2
Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,
precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile
prevăzute de prezenta lege. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici
nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul.
Prin derogare de la alin. (1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și
instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul
de stat.
Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
Art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Se impune taxă de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile
reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și
alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor
executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de
judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”
Art. 43 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de
încredere nr. 124 din 19 mai 2022:
„Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ
următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de
persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul
echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura
electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului
sigiliului electronic indicat în document.”
Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și
serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022:
„Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat,
după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură
olografă, iar modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor
judiciare este reglementat de legislația procesuală, făcându-se astfel trimitere la
prevederile art. 171 din Codul de procedură civilă, ce reglementează condițiile depunerii
cererilor în instanțele judecătorești, prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor.”
Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din
Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.”
Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
3
„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or
în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau
la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată evidențiază importanța efectuării unei
verificări a cererii de chemare în judecată din oficiu pentru a asigura că toate
condițiile legale sunt îndeplinite înainte de a lua o decizie asupra fondului
acțiunii. Aceasta acțiune asigură menținerea integrității procesului judiciar și
evită acceptarea acțiunilor care nu respectă cerințele legale.
Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în
judecată este esențială pentru a evita respingerea ca inadmisibilă. Respectiv,
deficiențele procedurale identificate trebuie corectate de către reclamant
prompt pentru a evita întâmpinarea problemelor în viitor.
Articolul 207 din Codul administrativ stabilește importanța respectării
cerințelor procedurale în contenciosul administrativ și asigură că instanța are
un rol activ în verificarea conformității cererilor înainte de a se pronunța
asupra fondului.
În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că,
în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a prezentat
documentul original care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200
(două sute) de lei, precum și cererea de chemare în judecată, fie semnată
electronic, fie pe suport de hârtie cu semnătură olografă.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de
Vasile Moldovan. Motivul constă în faptul că cererea a fost depusă fără
semnătură olografă sau electronică avansată calificată, contrar prevederilor
articolelor 40 și 43 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de
încredere nr. 124 din 19 mai 2022, și fără prezentarea documentului original
care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 de lei la depunerea
cererii. Aceste neajunsuri determină declararea acțiunii ca inadmisibilă,
conform art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de
instanță revine în exclusivitate reclamantului Vasile Moldovan, care nu a
întreprins nicio acțiune procesuală. Potrivit jurisprudenței CEDO,
4
reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță și de a
corecta neajunsurile în termenul procedural. În acest context,
comportamentul său a manifestat o rea-credință în exercitarea drepturilor
sale procedurale.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Vasile Moldovan împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la
contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
5