3d-72/23 — contestarea actului administrativ

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depuse de Nicolae Golubenco împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, terț judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ala

Malîi cu privire la contestarea actului administrativ,

(Dosarul nr. 3d-72/23

NR. PIGD 2-23187295-01-3d-28122023)

Inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ, conform

art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, atunci când

reclamantul nu poate demonstra că activitatea administrativă a

încălcat un drept, conform prevederilor art. 17 din Codul

administrativ.

16 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depusă de Nicolae Golubenco împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, terț judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ala

Malîi

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț

judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi privind anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 39/3 din 23 ianuarie 2018 „Cu

privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de

judecător la Curtea de Apel Chișinău” (f.d. 3-6).

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi, se află spre examinare în

ordine de recurs cauza civilă Golubenco Nicolae vs. Judecătorul Fondos-

Frațman Mariana – Acțiuni privind încasarea prejudiciului moral, dosarul nr.

2r-3051/23 (2-23040695-02-2r-25082023).

dreptului la un proces echitabil în fața unei „instanțe instituite de lege”, pe

motiv că judecătorul Ala Malîi, care participă la examinarea în ordine de

recurs a cauzei civile Golubenco Nicolae vs. Judecătorul Fondos-Frațman

Mariana - Acțiuni privind încasarea prejudiciului moral, exercită ilegal

funcția de judecător.

judecător, pînă la atingerea plafonului de vârstă, invocând în acest sens că

judecătorul Ala Malîi a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea

plafonului de vârstă, cu 12 zile înainte de expirarea termenului de 5 ani, fapt

ce contravine prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea Nr. 544 din 20 iulie

1995 cu privire la statutul judecătorului.

2018 nu putea și nu trebuia să activeze în sistemul judecătoresc. Justiția în

Curtea de Apel Chișinău nu ar trebui să fie înfăptuită de judecători care au

1

fost numiți în această funcție în mod ilegal. Însă, Consiliul Superior al

Magistraturii la adoptarea hotărârii nr. 39/3 din 23 ianuarie 2018, prin care

s-a propus Președintelui Republicii Moldova numirea în funcția de judecător

la Curtea de Apel Chișinău, a judecătorului de la Judecătoria Chișinău, Ala

Malîi, înaintând proiectul decretului respectiv, nu a ținut cont de faptul că

doamna Ala Malîi a fost numită ilegal în funcția de judecător, până la

atingerea plafonului de vârstă, circumstanță care nu permitea să participe la

concurs pentru suplinirea unei funcții vacante de judecător la Curtea de Apel

Chișinău.

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 39/3 din 23 ianuarie 2018,

motiv pentru care a solicitat anularea acesteia.

referință asupra acțiunii, solicitând declararea ei ca fiind inadmisibilă

(f.d. 14-16).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice

și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale

și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

2

„Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică

nu a soluționat în termen legal o cerere.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în

sensul art. 17.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul

dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este

revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității

administrative.

trebuie să demonstreze și să justifice procedural, în cadrul testului de

admisibilitate, că activitatea administrativă contestată sau refuzul autorității

administrative de a soluționa o cerere în termenul legal afectează un drept

subiectiv propriu.

administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv

vătămat.

reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin

activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri.

3

administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din

Codul administrativ.

subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul

substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează

statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică.

reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale

judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul

administrativ.

Justiție reține că, prin prezenta acțiune reclamantul Nicolae Golubenco

solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 39/3 din

23 ianuarie 2018 „Cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea

funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reieșind din dispozițiile

art. 207 alin. (2) lit. e) în coroborare cu art. 39 alin. (2), art. 17 și art. 189

alin. (1) și (2) din Codul administrativ, atestă că, sesizarea instanței de

judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui

drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin

refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere,

implică existența obligatorie a două condiții, și anume existența vătămării

unui drept recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să

fie cauzat printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității

administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

deducă din susținerile formulate prin acțiunea înaintată în judecată, inclusiv

și cea cu caracter normativ, în conținutul căreia urmează a fi arătată

vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. 17,

39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui

drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa

numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și

acțiunile populare (actio popularis).

a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată

declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare

4

ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind

insuficiente simplele bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH

împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr.

45572/00).

Supreme de Justiție, constată că Nicolae Golubenco în acțiunea de

contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat

prin actul administrativ contestat, or, prin adoptarea hotărârii Consiliul

Superior al Magistraturii, nu se constată că lui Nicolae Golubenco i-au fost

încălcat careva drepturi sau libertăți personale. Acest lucru nu se deduce nici

din cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Golubenco. La rândul său

argumentul reclamantului că în procedura judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Ala Malîi, se află spre examinare în ordine de recurs cauza civilă

Golubenco Nicolae vs. Judecătorul Fondos-Frațman Mariana – Acțiuni

privind încasarea prejudiciului moral, nu justifică interesul personal lui

Nicolae Golubenco la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 39/3 din 23 ianuarie 2018.

administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora

nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege. În

această ordine de idei, completul judiciar relevă că, normele legale citate

interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului

pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea

apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea

administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria acțiunilor

în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor

nominalizate. În contextul celor supramenționate, instanța de judecată reține

că, prevederile legale pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea

acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis.

Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul

acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept

subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.

înaintată de Nicolae Golubenco, nu întrunește condițiile procedurale pentru

a fi apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de

5

contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de

procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că,

acțiunea înaintată de Nicolae Golubenco împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 39/3 din 23 ianuarie 2018 „Cu privire la desfășurarea concursului pentru

suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău”, nu

răspunde exigenților de admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

menționează că declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea

fondului cauzei de contencios administrativ atât din perspectiva

circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Nicolae Golubenco împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț

judecătorul Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi cu privire la contestarea actului

administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6