03d-40/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 03d-40/23 (2-23158677-01-3d-08112023)

Î N C H E I E R E

04 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în

contencios administrativ înaintată de Sobieski-Camerzan Gheorghe împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ

defavorabil,

c o n s t a t ă :

La 20 octombrie 2023, Sobieski-Camerzan Gheorghe a expediat prin poștă la

Curtea de Apel Chișinău o acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

327/19 din 09 august 2023, acțiunea fiind înregistrată la 23 octombrie 2023.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09 august 2023, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 327/19, prin care a dispus anularea

suspendării din funcție a judecătorului Brînza Liubovi, dispusă prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 454/22 din 23 octombrie 2018, care

a fost publicată pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii la 22

septembrie 2023.

Potrivit reclamantului, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea

nr. 327/19 din 09 august 2023 în baza sentinței Judecătoriei Chișinău din 17 martie

2021, prin care Brînza Liubovi a fost achitată într-o cauză penală, precum și în baza

deciziei Curții de Apel Comrat din 28 iunie 2023, prin care de asemenea a fost

achitată. Reclamantul consideră că actele judecătorești menționate au fost adoptate

cu erori grave, cauzând efecte juridice ce dăunează întregii societăți.

Astfel, având în vedere că Brînza Liubovi a activat în funcția de judecător la

Curtea de Apel Chișinău, reclamantul a invocat că instanțele de judecată au

favorizat-o în toate fazele procesului penal, fapt care, în opinia reclamantului,

trebuie pedepsit de către Consiliul Superior al Magistraturii.

1

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 16 (2), 20, 123

din Constituția Republicii Moldova, art. 6, 14, 17 din CEDO, art. 36, 39 din Codul

administrativ.

Reieșind din cele expuse, Sobieski-Camerzan Gheorghe a solicitat anularea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 327/19 din 09 august

2023.

Prin scrisoarea din 27 octombrie 2023 a președintelui interimar al Curții de

Apel Chișinău, cauza a fost transmisă după competență la Curtea Supremă de

Justiție.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată consideră că acțiunea

urmează a fi declarată inadmisibilă din următoarele motive.

Conform art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează: în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în

contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Articolul 3 din Codul administrativ prevede că, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor

și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont

de interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 20 din Codul administrativ prevede că, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Articolul 189 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O

acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea

publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Conform art. 207 alin. (1)-(2) lit. c) și e) din Codul administrativ, instanța

verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: la

aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți,

2

cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

Reținând circumstanțele cauzei la normele pre-citate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii

în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una

din formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în

contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul

de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere

prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative

de a soluționa în termenul legal o cerere.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie

să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Or, pentru înaintarea

acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său,

căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul

administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul

administrativ.

Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ se referă la orice drept

subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial

reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al

persoanelor care participă la viața juridică.

Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează

doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție

a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul administrativ.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, prin prezenta acțiune se solicită anularea hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 327/19 din 09 august 2023, prin care s-a dispus anularea

suspendării din funcție a judecătorului Brînza Liubovi, dispusă prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 454/22 din 23 octombrie 2018.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 20

octombrie 2023, Sobieski-Camerzan Gheorghe a expediat prin poștă la Curtea de

Apel Chișinău o acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărârii menționate supra, susținând că sentințele prin care Brînza Liubovi

a fost achitată într-o cauză penală dăunează întregii societăți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, Sobieski-

Camerzan Gheorghe, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres

vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat, or, prin adoptarea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 327/19 din 09 august

2023, nu i-a fost încălcat niciun drept sau libertate personală.

După cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative

urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate

careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege. În această ordine de idei, Completul

judiciar relevă că, normele legale citate interzic un contencios obiectiv de legalitate

și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv,

implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin

activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria

3

acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor nominalizate.

În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale

pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ

populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios

administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să

revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii

inadmisibile.

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Sobieski-Camerzan Gheorghe, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi

apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu

va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ

la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în

contenciosul administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea

înaintată de Sobieski-Camerzan Gheorghe împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 327/19 din 09 august 2023, nu răspunde exigențelor de

admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului

cauzei de contencios administrativ, atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât

și motivelor de drept.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e), art. 230 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Sobieski-Camerzan Gheorghe împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 327/19

din 09 august 2023.

Se explică reclamantului Sobieski-Camerzan Gheorghe că declararea acțiunii

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

4