2ac-39/21 — cu privire la contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-39/21 ÎNCHEIERE 03 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând cererea de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad depusă de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Liubovi Brînza împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoana terță Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârilor nr. 559/26 și nr. 560/26 din 04 decembrie 2018 cu privire la sesizarea Procurorului General, constată: La 01 martie 2019 Liubovi Brînza a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea hotărârilor nr. 559/26 și nr. 560/26 din 04 decembrie 2018 cu privire la sesizarea Procurorului General.

Prin încheierea din data de 04 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ a fost transmisă pentru examinare conform competenței Curții de Apel Chișinău. La 09 septembrie 2019 Liubovi Brînza, reprezentată de avocatul Anatolie Ceachir, a înaintat demers, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. Prin încheierea din 09 septembrie 2019 Curtea de Apel Chișinău a transmis prezenta cauză de contencios administrativ Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea chestiunii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată.

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 23 octombrie 2019 a respins demersul Curții de Apel Chișinău înaintat prin încheierea din data de 09 septembrie 2019 privind strămutarea cauzei de contencios administrativ spre judecare la o altă instanță de judecată competentă cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, care este instanța competentă să examineze litigiul dat în prima instanță. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020 s-a atras în proces în calitate de terț Procuratura Generală.

La 16 februarie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad, menționând că reclamanta Liubovi Brînza activează în funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău, fiind 1 suspendată din funcție prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.454/22 din 23 octombrie 2018, iar din declarațiile reprezentatului reclamantei rezultă că Procuratura Anticorupție și-a retras învinuirea în privința reclamantei Liubovi Brînza pe cauza penală care a servit temei de suspendarea acesteia din funcție.

În circumstanțele expuse, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii consideră că există temei de strămutare a prezentei cauze la o altă instanță de același grad, or, nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, care examinează prezenta cauză, ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces, în special a reclamantei Liubovi Brînza, care deține funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău, și care ar putea influența direct și/sau indirect votul exprimat la adoptarea unei eventuale hotărâri, datorită funcției pe care o exercită și relațiilor de colegialitate.

Examinând temeiurile invocate de către reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii privind existența presupuselor circumstanțe ce ar afecta imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și ar genera necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia acestora și necesitatea respingerii cererii de strămutare a cauzei, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 189, alin. (1) din Codul administrativ orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 191, alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral. Articolul 198 din Codul administrativ enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta.

Așa, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Colegiul consideră neîntemeiat și lipsit de suport argumentul reprezentantului Consiliului Superior al Magistraturii că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de calitatea reclamantei, care activează în funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău, fiind suspendată din funcție prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.454/22 din 23 octombrie 2018. Or, prin prisma normei imperative de la art. 198, alin. (3), lit. a) din Codul administrativ, dosarul poate fi strămutat la o altă instanță egală în grad dacă este imposibilă formarea unui complet de judecată care să examineze cauza, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători.

În acest sens, Colegiul consideră oportun de a învedera că potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe 2 care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din lucrările dosarului că niciunul din judecătorii ce fac parte din membrii completului Curții de Apel Chișinău căruia i-a fost repartizată prezenta cauză spre examinare nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. Mai mult ca atât, aceștia au oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială în privința imparțialității lor. Una din garanțiile de imparțialitate este publicitatea atât a procesului de constituire a completelor de judecată, care este plasată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, cât și a desfășurării procesului de judecată, cu respectarea drepturilor unui proces echitabil, inter alia dreptul de a recuza judecători sau după caz de a se abține de la judecată.

Mai mult, Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 23 octombrie 2019 s-a expus asupra lipsei temeiului de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad. Prin urmare, Colegiul constată că autorul demersului de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, nu a justificat obiectiv punctul său de vedere. Cu titlu subsecvent, Colegiul remarcă alt motiv de netemeinicie a cererii cu privire la strămutarea cauzei, care rezultă din prevederile imperative ale art. 191, alin. (3) din Codul administrativ. În acest sens urmează a fi reiterat că revendicările formulate în prezenta acțiune sunt înaintate primordial împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și rezidă din activitatea administrativă a acestuia.

Așa, prin prisma art. 191, alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău deține competență exclusivă, care nu poate fi transmisă altor instanțe, la soluționarea în primă instanță a cauzelor în contencios administrativ înaintate împotriva acțiunilor Consiliului Superior al Magistraturii. La acest aspect sunt imperioase și prevederile art. 197 din Codul administrativ, care garantează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Respectiv, Colegiul învederează că nu este în drept de a substitui voința imperativă a legislatorului, materializată în conținutul normelor de procedură administrativă, în vederea satisfacerii unei cereri lipsite de temeinicie, din motivul înțelegerii greșite de către solicitant a prevederilor legale.

Din considerentele expuse supra și întru respectarea unui proces echitabil înfăptuit de către un tribunal învestit de lege, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia respingerii cererii reprezentantului Consiliului Superior al 3 Magistraturii cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191, alin. (3), art. 197, art. 198. alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Liubovi Brînza împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoana terță Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârilor nr. 559/26 și nr. 560/26 din 04 decembrie 2018 cu privire la sesizarea Procurorului General.

Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Liubovi Brînza împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoana terță Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârilor nr. 559/26 și nr. 560/26 din 04 decembrie 2018 cu privire la sesizarea Procurorului General se restituie Curții de Apel Chișinău, care este competentă să examineze în prima instanță prezenta acțiune. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4